855 matches
-
morale și sociale și se vede aruncat din nou pe drumuri, pradă viciului. Priviți izolat, rupți de realitățile și mentalitatea vremii în care trăiesc, protagoniștii din Chira Chiralina pot fi considerați „cazuri” prin prisma fiziologicului sau a patologicului. Mama Chirei, Chira Chiralina și Dragomir nu sunt însă niște „curiozități” umane, nu ilustrează un pitoresc exotic, ci aparțin lumii porturilor românești, foste raiale turcești, mai cu seamă lumii Brăilei de altădată, în care atmosfera orientală se infiltrase. Minca, din povestirea Țața Minca
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
plebeiană, de veșnic răzvrătit, s-a exprimat întreg, fără sfială și fără rușine. A făcut profesiune de om, în timp ce se face din ce în ce mai mult profesiune din tăierea firului în patru. ȘERBAN CIOCULESCU SCRIERI: Kyra Kyralina, pref. Romain Rolland, Paris, 1924; ed. (Chira Chiralina), București, 1924; ed. tr. autorului, București, 1934; ed. tr. Eugen Barbu, pref. Aurelia Batali, București, 1969; Oncle Anghel, Paris, 1924; ed. (Moș Anghel), tr. autorului, București, 1925; Les Haïdoucs, vol. I: Présentation de haïdoucs, Paris, 1925, vol. II: Domnitza
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
tr. autorului, București, 1934; Méditerranée, vol. I: Lever du soleil, Paris, 1934, vol. II: Coucher du soleil, Paris, 1935; ed. vol. I (În lumea Mediteranei. Răsărit de soare), vol. II (Apus de soare), București, 1936, tr. Alexandru Talex, București, 1936; Chira Chiralina și alte povestiri, introd. Ion Roman, București, 1957; Opere alese - Oeuvres choisies, ed. bilingvă, I-IX, tr. Eugen Barbu, îngr. și pref. Al. Oprea, București, 1966-1984; Oeuvres, I-IV, pref. Joseph Kessel, Paris, 1968-1970; Chira Chiralina, îngr. și pref.
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
Alexandru Talex, București, 1936; Chira Chiralina și alte povestiri, introd. Ion Roman, București, 1957; Opere alese - Oeuvres choisies, ed. bilingvă, I-IX, tr. Eugen Barbu, îngr. și pref. Al. Oprea, București, 1966-1984; Oeuvres, I-IV, pref. Joseph Kessel, Paris, 1968-1970; Chira Chiralina, îngr. și pref. Alexandru Talex, 1982; Viața lui Adrian Zograffi, îngr. și pref. Alexandru Talex, București, 1983; Neranțula, îngr., tr. și pref. Alexandru Talex, București, 1984; Amintiri. Evocări. Confesiuni, tr. și pref. Alexandru Talex, București, 1985; Corespondență cu scriitori
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
1988; Cruciada mea sau a noastră, îngr. Ciprian Moga, pref. Jean Hormière, Cluj-Napoca, 1992; Pagini de corespondență, îngr. și pref. Zamfir Bălan, tr. Carmen Țurcan și Heinrich Stiehler, Galați, 1993; Publicistica de tinerețe, îngr. Ion Ursulescu, Galați, 1993; Kyra Kyralina - Chira Chiralina, ed. bilingvă, îngr. și pref. Zamfir Bălan, Brăila, 1994; Oncle Anghel - Moș Anghel, ed. bilingvă, îngr. și introd. Zamfir Bălan, Brăila, 1995; Codine - Codin, ed. bilingvă, îngr. Zamfir Bălan, Brăila, 1996; Panait Istrati - omul care nu aderă la nimic
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
îngr. Zamfir Bălan, Brăila, 1997; La Maison Thüringer - Casa Thüringer, ed. bilingvă, îngr. Zamfir Bălan, Brăila, 1998; Pelerinul inimii, îngr., tr. și pref. Alexandru Talex, București, 1998; Cum am devenit scriitor, I-II, îngr. și tr. Alexandru Talex, București, 1998; Chira Chiralina și alte povestiri, pref. Teodor Vârgolici, București, 1999; Mediterana, îngr. și pref. Mircea Iorgulescu, București, 2001; Opere, I-II, îngr. Teodor Vârgolici, introd. Eugen Simion, București, 2003. Repere bibliografice: Ion Darie [Cezar Petrescu], Panait Istrati, G, 1924, 2; Vianu
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
RL, 1974, 36; M. N. Rusu, Amza Săceanu: două cărți despre teatru, AFT, 1974, 9; Valentin Silvestru, Scrisoare către un tânăr coleg pe marginea unei cărți, TTR, 1974, 9; Nae Cosmescu, Amza Săceanu - Cărți de teatru, F, 1974, 10; Ioan Chira, Amza Săceanu, F, 1974, 10; Victor Parhon, Cărțile vieții teatrale, R, 1974, 10; Margareta Bărbuță, Teatrul românesc contemporan, CNT, 1974, 47; Anton Roman, „Teatrul în cetate”, RL, 1974, 50; Marta Alboiu, „La Face visible et invisible du théâtre”, REVR, 1975
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
Sărutarea lui Antistene). Carlo Russo se ocupă de Ion Minulescu (Ecce Homo: I. Minulescu), D. Nanu scrie despre opera lui Panait Istrati (Între patrie și umanitate), iar Const. Șăineanu susține o vreme cronica literară, comentariile referindu-se la Panait Istrati (Chira Chiralina), E. Lovinescu (Critice) ș.a. Semnificativă este prezența lui Perpessicius, care comentează, printre altele, volumul Câteva scrisori de Al. T. Stamatiad. Câteva însemnări critice - de pildă, M. Gillard, Sufletul francez și „Le Feu” de Henri Barbusse - sunt reluate după „Ideea
SALONUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289450_a_290779]
-
Mireasa, pref. Vasile Vasilache, Chișinău, 1967; Contrapunct, postfață Mihai Cimpoi, Chișinău, 2003. Antologii: Și nordica ta liră... Omagiu lui A.S. Pușkin, Chișinău, 1975. Repere bibliografice: Vladimir Beșleagă, Dinamica cunoașterii, „Nistru”, 1966, 3; Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 93-95; Gheorghe Chira, Andrei Strâmbeanu, în Profiluri literare, Chișinău, 1972, 525-531; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 198; Popa, Ist. lit., II, 1195-1196; Nicolae Dabija, Un nuvelist, LA, 2002, 17 octombrie; Mihai Cimpoi, Critice, III, Craiova, 2003, 241-250. N. Bl.
STRAMBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289970_a_291299]
-
în negustori de vite, Jderii trec hotarul dinspre Polonia și îi lovesc pe conspiratorii la tronul domnesc. Sunt alături de Ștefan în bătălia cumplită de la Valea Albă, unde pier comisul Manole și fiul lui cel mai mare. Episoade din cântece bătrânești (Chira Chiralina, Șerb sărac, Doicin bolnavul, Novăceștii) devin scene de roman, tratate cu fervoare imaginativă și defazare ironică realistă. Mitul dragonului reapare, Onuț îl răpune pe Hrana Beg, al cărui sânge e rece și căruia îi trebuie trup de fecioară ca să
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
serii de alte povestiri, care au rolul de a suspenda acțiunea, de a amâna sfârșitul unui condamnat la moarte prin demonstrații de înțelepciune și de morală, de a îmbogăți și diversifica narațiunea. Filosoful Sindipa îi prevestește discipolului său, fiul împăratului Chira, o mare nenorocire dacă nu va păstra tăcere timp de șapte zile. Revoltat de purtarea unei soții a tatălui său, fiul vorbește, amenințând să dea în vileag uneltirile acesteia, fapt care o determină pe femeie să îl denunțe împăratului ca
SINDIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289697_a_291026]
-
Sadoveanu în Divanul persian. Ediții: Istoria Sindipii filosofului, care mai întâi s-au întors din limba persască în elinească, iar acuma din limba elinească prefăcută în românească, Sibiu, 1802; Cuvânt și pocitania filosofului Sindipa cu împăratul din țara Persiei, anume Chira, CPL, I, 353-401; Sindipa, îngr. și introd. Magdalena Georgescu, în Cele mai vechi cărți populare în literatura română, I, București, 1996, 197-320. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 54-77; Cartojan, Cărțile pop., II, 284-297; I. C. Chițimia, „Sindipa”, CPL, I, 347-351; Piru
SINDIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289697_a_291026]
-
Oradea, 2000; Eminescu, student la Viena, Oradea, 2000; Oameni din Bihor. 1940-2000. Dicționar sentimental, I, Oradea, 2002. Ediții: „Familia”. Corespondențe de la Plevna, introd. Viorel Faur, Timișoara, 1977; Teodor Neș, A doua carte despre oameni din Bihor, pref. edit., introd. Ioan Chira, Oradea, 1979; Iosif Vulcan, Publicistica, pref. edit., Timișoara, 1983; Onisifor Ghibu, Un plan secret al guvernului unguresc din 1907 privitor la maghiarizarea românilor din Transilvania (Cartea neagră de la Budapesta), pref. Teodor Maghiar, Oradea, 2000. Repere bibliografice: Ionuț Niculescu, „Eminescu, student
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
1991. În ultimele decenii cercetările lui T. dedicate activității lui Panait Istrati în România și în Franța sunt fundamentale. S-a preocupat mai întâi de retipărirea scrierilor cărora autorul lor le-a dat versiuni românești. Două cărți, purtând titlurile generale Chira Chiralina (1982) și Viața lui Adrian Zograffi (1983), însumează opera de expresie românească și reprezintă o remarcabilă contribuție la integrarea prozatorului în panteonul spiritualității naționale. Aceeași menire o au Neranțula și alte povestiri (1984) și Amintiri. Evocări. Confesiuni (1985), volume
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
remarca Z. Ornea, T. „se dovedește a fi un editor excelent al unei opere pe care a slujit-o, devotat, întreaga viață”, strădania sa reprezentând „un act de cultură de netăgăduită valoare”. SCRIERI: Panait Istrati, București, 1944. Ediții: Panait Istrati, Chira Chiralina, pref. edit., București, 1982, Viața lui Adrian Zograffi, pref. edit., București, 1983, Le Pèlerin du coeur, Paris, 1984. Traduceri: Panait Istrati, Artele și umanitatea de azi, București, 1936, În lumea Mediteranei, I-II, București, 1936, Domnița din Snagov, București
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
Neranțula și alte povestiri, îngr. și pref. trad., București, 1984, Amintiri. Evocări. Confesiuni, pref. trad., București, 1985, Corespondență cu scriitori străini, îngr. trad., București, 1988, Spovedanie pentru învinși, pref. trad., Cluj-Napoca, 1991, Pelerinul inimii, îngr. și pref. trad., București, 1998, Chira Chiralina și alte scrieri, îngr. Eugen Blăjan, București, 1999, Opere, II, îngr. Teodor Vârgolici, București, 2003; Octave Aubry, Împărăteasa Eugenia, București, 1943; Jean Jaurès, Arta și socialismul, București, 1945; D. A. Furmanov, Ceapaev, București, 1946. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, X, 91-96
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
Stoenescu, Ștefan Sfetescu, cu proza figurează Const. P. Niculescu (Luminișuri. Destăinuirea, fragmente din românul Religia iubirii), Eugen Boureanul, Coriolan Bărbat, Petru Bănescu, iar Const. Rîuleț publică piesă Urechea mahalalei. Apar recenzii la cărți de Henriette Yvonne Stahl (Voica), Panait Istrati (Chira Chiralina), Ion Minulescu (Roșu, galben și albastru), Ștefan Petica (Poeme), Lucia Mantu (Cucoana Olimpia). Ion Foți traduce, probabil prin intermediar, din lirica persana. A. S.
ŢARA VOEVOZILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290075_a_291404]
-
istorice adunate din Oltenia și din Muscel, București, 1910; Cântece voinicești și ostășești, București, 1910 (în colaborare); Îngerul românului. Povești și legende din popor, București, 1913; Făt-Frumos. Povești, București, 1913; Vine roata la știrbină. Povești, snoave și legende, București, 1914; Chira Chiralina. Cântece bătrânești, București, 1916; Ghiță Bondoc. Schițe și povești din popor, București, 1916; Cântece din război zise de flăcăi și fete mari între 1914-1919, Câmpulung, 1919; Cojocul lui Sărăcilă, București, 1925; Din trecutul nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
82; Fanache, Întâlniri, 132-142; Beke, Fără interpret, 47, 95; Contribuții culturale bihorene, Oradea, 1974, 362-363, passim; Al. Cistelecan, „Umbre și lespezi”, F, 1975, 10; Teodor Neș, A doua carte despre oameni din Bihor, îngr. și pref. Stelian Vasilescu, pref. Ioan Chira, Oradea, 1979, 275, passim; Antonescu, Scriitori, 162-167; Stelian Vasilescu, Un poet bihorean: George A. Petre, F, 1983, 2; Cezar Marian, Universul poetic, F, 1983, 2; Octavian Grigore, Evocări: George A. Petre, „Placebo”, 1991, 5; George A. Petre, DCS, 100-101; Iordan
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
care M. G. Samarineanu, George Bota, Tiberiu Moșoiu, George A. Petre, Gh. Tulbure. SCRIERI: Oameni din Bihor. 1848-1918, Oradea, 1937; Bihorul strajă la hotare, Oradea, 1937; A doua carte despre oameni din Bihor, îngr. și pref. Stelian Vasilescu, pref. Ioan Chira, Oradea, 1979. Repere bibliografice: Stelian Vasilescu, Oameni din Bihor (1940-2000). Dicționar sentimental, I, Oradea, 2000, 372-380. I.D.
NES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288425_a_289754]
-
Geo Dumitrescu, Radu Stanca, Alexandru Andrițoiu, Constantin Țoiu ș.a. Un efort mai îndelungat de transpunere l-a apropiat de sensurile scrierilor lui Tudor Arghezi și ale lui Panait Istrati, P. oferind cititorului german un volum de „tablete” argheziene și romanele Chira Chiralina și Ciulinii Bărăganului. El consideră un moment privilegiat întâlnirea sa cu literatura lui Lucian Blaga, care i-a revelat cultura autentică a ținutului natal și i-a impulsionat desprinderea de climatul ideologic al anilor ’60, după cum mărturisește în eseul
PASTIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
în descrieri de natură halucinante (A răsărit luna) sau exotice (Un cort pe malul Dunării). Eroul povestirilor din volumul Pâinea și bicicleta, peregrin prin țară, cu fesul turcesc pe creștet, are și el ceva din destinul rătăcitor al personajelor din Chira Chiralina sau Neranțula. În genere, narațiunile sunt simple, fără paranteze sau planuri secundare, modalitatea cea mai frecventă fiind cea confesivă. Scrise la persoana întâi, ele par mai curând mărturisiri autobiografice. Aceeași modalitate o folosește B. și în povestirile sau nuvelele
BALACEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
vă fac o mare confidență: în urmă cu aproape 15 ani am fost numit directorul teatrului pentru copii ,, Cărăbuș” din Brăila. Am renunțat la multe lucruri, chiar și la cel mai important spectacol al teatrului ,,Maria Filotti” din ultimele decenii, „Chira Chiralina” în regia brăilencei, doamna Cătălina Buzoianu, spectacol cu care am participat la cele mai importante festivaluri de teatru din țară și străinătate: Franța, Marsilia. Am renunțat la o lume a comediei, tragediei și dramei și am intrat brusc în
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
da o lovitură decisivă speranțelor de a uni vreodată Angola de Mozambic, se folosește de un incident al expediției Serpa Pinto ca să pună Portugalia în fața unui ultimatum umilitor, la 11 ianuarie 1890, cerând imediata retragere a forțelor portugheze din coloniile Chire, Mashona și Makokolo. Ultimatumul, pe care guvernul de la Lisabona n-a îndrăznit să-l înfrunte, pentru a nu juca însăși existența imperiului colonial, a făcut o profundă impresie în toată țara. Vom reveni îndată asupra acestui eveniment, care a fost
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
la care se adăuga și prezența acelor femei, stând uneori într-o rână pe cele două canapele afunde, că toate la un loc anunțau începutul Levantului, încât nu-i trebuia închipuirii decât un pas ca s-audă cântecul tamburinat al Chirei Chiralina. În afară, orașul venea din Orient, cu florărese oacheșe ducând coșuri din rafie pline cu tufănele, buchete de liliac, micșunele, violete, frezie, trandafiri, garoafe, lalele, explozie de culori însoțite de plecăciuni politicoase și cuvinte meșteșugite pentru perechile tinere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]