1,204 matches
-
latinești ne îndeamnă și gustul esteticesc, că sânt cu mult mai frumoasă decât cele cirilești.“ 7. Adaptarea alfabetului latin la cerințele fonetice ale limbii române se poate realiza cu ajutorul unor semne diacritice. Argumentele contra sunt, pe scurt, următoarele: 1. Alfabetul chirilic redă cu fidelitate toate sunetele limbii române. 2. Ortografia chirilică este de o mare simplitate. 3. Aspectul rebarbativ al slovelor se poate corija prin modernizarea lor („precum au făcut și rușii“). 4. Străinii care ne cunosc limba ne pot învăța
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mai frumoasă decât cele cirilești.“ 7. Adaptarea alfabetului latin la cerințele fonetice ale limbii române se poate realiza cu ajutorul unor semne diacritice. Argumentele contra sunt, pe scurt, următoarele: 1. Alfabetul chirilic redă cu fidelitate toate sunetele limbii române. 2. Ortografia chirilică este de o mare simplitate. 3. Aspectul rebarbativ al slovelor se poate corija prin modernizarea lor („precum au făcut și rușii“). 4. Străinii care ne cunosc limba ne pot învăța și alfabetul, mai lesne decât și-ar însuși o ortografie
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
3. Aspectul rebarbativ al slovelor se poate corija prin modernizarea lor („precum au făcut și rușii“). 4. Străinii care ne cunosc limba ne pot învăța și alfabetul, mai lesne decât și-ar însuși o ortografie plină de excepții. 5. Scrisul chirilic e adânc împlântat în tradiție, fiind folosit și în cărțile bisericești. Dacă s ar adopta scrierea latină, tinerii ar fi siliți să învețe două ortografii. 6. Numai cei ce cunosc limba latină pot scrie corect cu litere latine, în cadrul sistemelor
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
în tradiție, fiind folosit și în cărțile bisericești. Dacă s ar adopta scrierea latină, tinerii ar fi siliți să învețe două ortografii. 6. Numai cei ce cunosc limba latină pot scrie corect cu litere latine, în cadrul sistemelor preconizate. 7. Scrisul chirilic asigură pronunțarea adecvată a neologismelor, „după firea limbii românești“. Nu este cazul, firește, să evaluăm acum cantitatea de „adevăr“ a diverselor argumente. De ambele părți, unele teze sunt friabile, ele reflectând însă modul de a gândi al epocii, cu tendințele
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
după firea limbii românești“. Nu este cazul, firește, să evaluăm acum cantitatea de „adevăr“ a diverselor argumente. De ambele părți, unele teze sunt friabile, ele reflectând însă modul de a gândi al epocii, cu tendințele ce și disputau întâietatea. Susținătorii chirilicelor invocă tradiția și unele avantaje de ordin practic. Cei ai scrierii latine pun accentul pe modernizare, pe deschiderea spre latinitate și spre Europa. Să mai observăm că articolul Foii pentru minte situează în primul plan argumentele de ordin lingvistic, adică
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
articolul Foii pentru minte situează în primul plan argumentele de ordin lingvistic, adică ceea ce s-ar putea numi partea vizibilă a aisbergului. Cea invizibilă o alcătuiesc implicațiile social-politice, culturale, religioase etc., cărora le revine ponderea decisivă. Pentru generația tânără, alfabetul chirilic înseamnă orientalism, cel latin - occidentalizare; slovele - înjosire și opresiune, literele - demnitate și emancipare; vechea scriere - stagnare, conservatorism, rugină, cea nouă - deschidere, progres, revoluție. Dar nu acestea puteau fi vederile oamenilor vârstnici și nici, în genere, ale celor ostili înnoirii. Pentru
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
doi ani de apariție (1829, 1830), Curierul românesc se tipărește cu un inventar grafic de o abundență neașteptată: nu numai o seamă de litere absente din alfabetul lui Heliade (...) continuă a fi întrebuințate, ci chiar semnele prozodice ale vechiului scris chirilic, cărora prefața gramaticii de la Sibiu le intonase un recviem burlesc („o, drăguțele, ca de ele de nimic nu mi pare așa de rău, că parcă era niște floricele!“). Practica, odată mai mult, rămânea cu un pas în urma teoriei. Aflată la
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
y, menținerea lui ` și reprezentarea lui î prin ¨ sau 9) și procedează totodată la modernizarea aspectului lor; în locul lui a, b, v, g, d etc. ne întâmpină ... Se răspunde astfel unei opinii a timpului, din ce în ce mai răspândite, potrivit căreia vechiul alfabet chirilic ar fi „urât“. Încă Petru Maior vorbea cu năduf de „calicele cirilicești petece“, iar Ion Budai Deleanu socotea oportun ca „unele slove tocma necioplite [românii] să le mai netezască, cum au netezit rosianii ale lor cele politicești, [...] și într acest
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
o scrisoare cu mult mai arătoasă și mai bună“ (Temeiurile gramaticii românești). „Gustul esteticesc“ va fi invocat, cum știm, și în articolul lui I. Rusu, apărut la 1838 în Foaia pentru minte. C. Negruzzi afirma, în aceeași vreme, că semnele chirilice sunt „cârligate și țapoșe“, iar Heliade vedea ironic în ele o expresie a filozofiei cinice, „cătând ca Diogen plin de noroi la frumusețele și dășărtăciunea lumei“. Cât de tributare epocii sunt asemenea aprecieri și cât de labil e, în sine
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Diogen plin de noroi la frumusețele și dășărtăciunea lumei“. Cât de tributare epocii sunt asemenea aprecieri și cât de labil e, în sine, criteriul estetic, nu mai e nevoie s-o spun. Dacă în deceniul 4 al secolului XIX slovele chirilice păreau țapoșe și cârligate, asemeni chipurilor de draci zugrăvite în tinda bisericii, după 1900, într-o ambianță favorabilă evidențierii specificului autohton (curentul sămănătorist, promovarea stilului românesc în arhitectură etc.), vom asista la o arhaizare cu intenții estetice a alfabetului latin
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
draci zugrăvite în tinda bisericii, după 1900, într-o ambianță favorabilă evidențierii specificului autohton (curentul sămănătorist, promovarea stilului românesc în arhitectură etc.), vom asista la o arhaizare cu intenții estetice a alfabetului latin, prin imitarea formelor caracteristice ale vechiului scris chirilic. Frontispiciile atâtor reviste - Luceafărul, Convorbiri critice, Floarea darurilor, Neamul românesc literar, Cumpăna, Cosânzeana, Flacăra, Ramuri ș.a. -, ca și volumele tipărite tot atunci la „Minerva“, cu copertele desenate de Vitold Rola-Piekarski, stau mărturie în acest sens. De prin anii ’60 încoace
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mai urât! Să înțelegem din cele de mai sus că invocarea argumentului estetic în dezbaterile asupra alfabetului, în anii de după 1830, n-a fost decât o tonică diversiune? Substratul real al lucrurilor se arată a fi altul. Prin „cioplirea“ literelor chirilice după modelul celor latine (rușii procedaseră la fel, în tipăriturile laice, începând din 1710) se realiza familiarizarea cititorilor cu o nouă fizionomie a semnelor grafice, pregătindu-se trecerea la alfabetul latin. Din cele 26 de litere ale acestuia din urmă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
tipăriturile laice, începând din 1710) se realiza familiarizarea cititorilor cu o nouă fizionomie a semnelor grafice, pregătindu-se trecerea la alfabetul latin. Din cele 26 de litere ale acestuia din urmă, jumătate - în seria majusculelor - sunt identice cu ale alfabetului chirilic modern, unele chiar omofone (A, E, I, K, M, O, T), altele eterofone. Prin argumentul estetic se rostea așadar o necesitate de ordin practic. În anii 1835-1839 ai Curierului românesc apar primele semne timide ale alfabetului de tranziție, adică ale
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
omofone (A, E, I, K, M, O, T), altele eterofone. Prin argumentul estetic se rostea așadar o necesitate de ordin practic. În anii 1835-1839 ai Curierului românesc apar primele semne timide ale alfabetului de tranziție, adică ale înlocuirii unor litere chirilice cu echivalentele lor latine. În corpul majusculelor, sunt substituite prin Î, R, S, iar la minuscule cedează locul lui z. Se inițiază totodată diferențierea literelor mici (mult mai vagă în scrisul chirilic): M/m, N/n etc. Cu același aparat
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
alfabetului de tranziție, adică ale înlocuirii unor litere chirilice cu echivalentele lor latine. În corpul majusculelor, sunt substituite prin Î, R, S, iar la minuscule cedează locul lui z. Se inițiază totodată diferențierea literelor mici (mult mai vagă în scrisul chirilic): M/m, N/n etc. Cu același aparat grafic va fi tipărit și Curierul de ambe sexe în primii ani de apariție (periodul I și II, adică aproximativ 1837-1840). Una din sarcinile noii publicații, cum aflăm dintr-un articol redacțional
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
alfabet latin - traduceri heliadești din poezia universală: un fragment din Eneida, altul din Gerusalemme liberata, Depărtarea de Paolo Rolli și Rugăciunea pruncului (imitație după Lamartine). Intenția didactică devine și mai limpede în cazul ultimului text, publicat anterior și în alfabet chirilic. O prezentare fără echivoc a scopului și metodei sale efectuează Heliade în Curierul românesc (1839, nr. 52), când anunță înlocuirea lui, , c și prin d, e, s și t, „care sunt cunoscute de toți românii cititori, pășind treptat cu schimbarea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
decât în 1841 (Curierul românesc, nr. 13, și Curierul de ambe sexe, per. III), asociindu-și o surpriză unică în felul ei. În inventarul de semne al ambelor publicații își fac apariția trei litere hibride, aflate la jumătatea drumului între chirilice și latine: , și . Se vede numaidecât că prima a fost născocită spre a înlesni trecerea de la ... la f, a doua spre a media între... și j, iar a treia între p și r. Prioritatea folosirii lor nu aparține celor două
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fabule (București, 1847, Tipografia lui C.A. Rosetti și Vinterhalder), ochiul descoperă cu încântare alte câteva năzdrăvănii: (media lui ... și b), (formă redusă a lui ), (media lui ...și l), în loc de p, în loc de ...... Ce sunt aceste semne grafice bizare? Niște litere chirilice care năzuiesc să se latinizeze? Sau poate, mai curând, niște litere latine travestite în haine chirilice, pentru a putea să joace rolul calului troian? Oricum am lua-o, ele sunt o elocventă mărturie a timpului, produse tipice ale epocii de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
năzdrăvănii: (media lui ... și b), (formă redusă a lui ), (media lui ...și l), în loc de p, în loc de ...... Ce sunt aceste semne grafice bizare? Niște litere chirilice care năzuiesc să se latinizeze? Sau poate, mai curând, niște litere latine travestite în haine chirilice, pentru a putea să joace rolul calului troian? Oricum am lua-o, ele sunt o elocventă mărturie a timpului, produse tipice ale epocii de tranziție, agenți ai trecerii de la vechi la nou. Un întreg peisaj social, cu conflictele care îl
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
1846, când se adoptă b, f, g, j, l și se abandonează diftongul consonantic 7. În perspectivă, se promite înlocuirea lui cu p și a lui cu u. Dar viața acestui alfabet, în care nu mai persistau decât 10 semne chirilice, va fi neașteptat de scurtă. La sfârșitul lui 1846, Curierul românesc își întrerupe apariția. La reluare (25 iunie 1847), tiparul este, din nou, cel adoptat în 1841! Heliade, autoironic, își pune cenușă în cap: „Pe redactorul Curierului român nu-l
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
1840. Textul are 12 rânduri. Vă rog numerotați-le marginal cu creionul, ca să mă puteți urmări mai lesne. Unde vreau să vă aduc, veți fi băgat de seamă și singuri! Foaia este imprimată cu nu mai puțin de patru alfabete: chirilic vechi (rândurile 3 și 7), chirilic modern (r. 6), alfabet de tranziție (r. 1, 2, 5, 8, 9, 10), alfabet latin (r. 4, 11). Ca și cum atâta n-ar fi fost de ajuns, chiar rândurile tipărite în alfabet de tranziție 115
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
rog numerotați-le marginal cu creionul, ca să mă puteți urmări mai lesne. Unde vreau să vă aduc, veți fi băgat de seamă și singuri! Foaia este imprimată cu nu mai puțin de patru alfabete: chirilic vechi (rândurile 3 și 7), chirilic modern (r. 6), alfabet de tranziție (r. 1, 2, 5, 8, 9, 10), alfabet latin (r. 4, 11). Ca și cum atâta n-ar fi fost de ajuns, chiar rândurile tipărite în alfabet de tranziție 115 sunt de o varietate încântătoare: P
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
un crâmpei de titlu în alfabetul agreat de el! Pagina de carte asupra căreia am zăbovit constituie un record, dar nu o excepție. În deceniile 4-6, procedeul secvențelor alografe (gr. allos „alt“, graphein „a scrie“) este absolut curent. În cadrul tipăriturilor chirilice sau de tranziție, titlurile figurează în caractere latine. Pe copertele cărților și pe frontispiciul publicațiilor periodice, alfabetul vechi coexistă cu cel nou. De obicei, cu litere latine se culege titlul propriu zis, celelalte elemente (subtitlu, localitate, redactor) rămânând deocamdată în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a primului ziar cu litere latine: Organul luminărei. Din 1852 înainte, foile lui Gh. Bariț încep să publice și ele unele texte în noul alfabet. Obișnuit, prima pagină a Gazetei de Transilvania este imprimată cu litere latine, celelalte trei cu chirilice. Nu lipsesc nici situațiile în care același articol, prin continuarea lui în pagina a doua, își schimbă fața pe parcurs! Modul în care inițiativele corifeilor găsesc sprijin sau rezistență merită o privire aparte. Biblioteca studenților români din Paris, întemeiată în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
își îngăduise să le ofere o odă scrisă cu litere latine. Împotrivirea altora îmbracă haină religioasă, alfabetul latin fiind denunțat ca agent al catolicismului! O satiră a lui Bolintineanu dă glas acestui perfid argument, încadrându-l unei jalbe a slovelor chirilice, mâniate de scoaterea lor din uz: În foaia ce se cheamă Românul, sau ziar (Căci numerile sale cu orice zi nu par), Vedem că-n titulușuri, în glavă așezate, Fără de nici o vină noi suntem măturate ... Noi înțelegem scopul la care
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]