636 matches
-
desen celebru; meserie pe care o înveți, cu atestat, numai într-un atelier sau într-o facultate de specialitate. Ca să devii membru al Uniunii Arhitecților, trebuie să știi să proiectezi o casă din beton și piatră, nu o cocioabă din chirpici și paie. Ca să devii, azi, membru al Uniunii Scriitorilor, nu ai nevoie nici măcar de ... paie. Până nu de mult, exista o critică de întâmpinare deajuns de dură. Acum, sunt declarați "genii" toți cei care copie inscripționările din pasajele underground. Așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
că nu era necesară, nu ne trebuia nouă, românilor, săraci și sărăciți, o asemenea clădire, a doua din lume. Ceea ce nu observă acești contestatari este că Europa percepe România și după Casa Poporului, după capacitatea de creație, nu numai după chirpici și tizic. Am încercat să aflu de unde le vine unora încrâncenarea asupra ceea ce s-a construit în „epoca Ceaușescu” și i-am găsit grupați în societatea „Chirpicul SRL”, zgribuliți în jurul unui foc de tizic. Îmi amintesc că, după Declarația din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
hârleț pe la șanț și pe la podeț, ba, chiar îndrăzneai să consolidezi digul...ș.a.m.d. Iată de ce nu-mi vine să-ți plâng de milă, mai ales când mă gândesc că va trebui să-ți fac casă nouă, beton, în locul chirpicilor tăi prpădiți, așezați în zona inundabilă. Nu da vina pe guvernanți și, mai ales, nu da vina pe Dumnezeu; ți-ai făcut-o singur, cu mâna ta, iar acum trebuie să fiu solidar cu nepăsarea, lenea și prostia ta. Mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de voturi, că până-n 2012 nu mai e mult. Ca și cum nu erau destule câte sunt, leul, care nu prea e leu, o ia la vale, spre bucuria exportatorilor români, zic unii. Care exportatori? Ce se mai produce la noi în afară de chirpici și ifose? Cum exportatori nu prea avem, leul jigărit se va rostogoli pe masa românului, ca să-i arate că nu mai poate cumpăra acum ce cumpăra cu o săptămână-două în urmă, că nu-și va plăti utilitățile, și de medicamente
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
această perioad pe teritoriul comunei Filipeni, în apropierea satului Fruntești, la punctul numit „Valea Dragului” a fost descoperită o așezare carpică, pe o suprafață de un hectar, bogată în resturi arheologice. La suprafață au fost găsite mari cantități de ceramică, chirpici, oase de animale, precum și ceramică superioară, lucrată la roată (căni, oale, fructiere, vase de provizii, amfore romane) sau lucrată, mai puțin fin, de mân (vase, borcane, cești). Au fost descoperite și monede de argint - probabil denari romani imperiali - care atestă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atârnate la porți, la derigii casei; în alte locuri: teiul, salcia, sânzienele, culese la date fixe. În ceea ce privește materialul din care erau confecționate casele, materiale folosite în mare parte și astăzi, sunt cele cunoscute: lemnul, lutul, huma, lutul galben, stuful, paiele, chirpiciul, cărămida, tabla, țigla, dranița, piatra, cimentul și toată gama de materiale folosite în noile construcții, după 1989. Exceptând locuințele improvizate, sezoniere, vom spune că pe o temelie de piatră se așeza o structură de lemn, de formă rectangulară (pătrată sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bătrână arată până astăzi două cămări scunde, la care se ajunge printr-un culoar intermediar, strâmt și întunecos. Prin ferestrele mărunte mult soare nu răzbătea în încăperi. În curte, alături, se humuia un bordei pentru troacă, pentru așezatul lemnelor sau chirpiciului; în alt loc se zidea un cuptor pentru vară; lângă casă, cușca câinelui, paznic slăbănog și răbdător 37[...]. La vremea aceea Ipoteștii aveau 18-20 de case; era deci un cătun cu nu prea mulți oameni, ocupați cu munca la câmp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dar probabil speriat și gata-gata să ne fugărească. Iată-ne în sfârșit la apa cea mare a Padului. Apăruse dintr-o neașteptată curmare a codrului. Curgea domol, și lățimea lui era impresionantă. Bovo ne-a dus până la o colibă de chirpici de pe mal. Dinaintea unei uși cu găuri astupate cu iarbă și noroi, a strigat cât îl țineau bojocii: - Cagnaccio! A ieșit un bărbat murdar de noroi și păros, care s-a uitat chiorâș la noi. - Ăsta e un pescar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
să devină providența călătorilor? Mulțumită delăsării indigenilor, e mai ușor să faci o campanie de război în Occident decât o simplă călătorie în țara lor. În zori eram la Bârlad, o altă capitală, un alt târgușor construit din lemn și chirpici; valea continuă să urce, îngustându-se; dealurile sunt mai înalte și mai puțin împădurite, pășunile sunt uscate aici, și culturile, mai rare; totul se schimbă și reînverzește în apropiere de Vaslui. Acest oraș e așezat în mijlocul unei vâlcele zâmbitoare, pe
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ridicătură pe care o împodobește în forma unui amfiteatru. În mijlocul livezilor sale, dominate de clopotnițe strălucitoare ce reflectă până departe razele soarelui, această mică localitate are un aspect plăcut. Iluzia încetează de îndată ce intrăm în ea. Aceleași construcții din scânduri și chirpici, aceleași vite și zburătoare ce blochează străzile; porcii înșiși se plimbă aici într-o stare de domesticitate intimă, intrând în camerele hotelului nostru (lucru uimitor la un izraelit!). Cine ne va elibera oare de acest anturaj imund? Trebuie citat aici
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
măreție ignorată a unor forme aparent familiare și resursele nemărginite ale unor structuri pe care nu le mai percepem pentru bunul motiv că ne-am pierdut puritatea privirii și capacitatea primitivă, angelică sau paradiziacă, de a vedea lumea dezinteresat. împletitura, chirpiciul, coșnița, inima, trunchiul de copac, creanga, floarea, animalul, bronzul, lemnul, culoarea, textila etc. etc. nu sînt nici pretexte pentru o meditație implicită, nici materiale sau tehnici cu funcție pedagogică, ci, pur și simplu, repere de la sine înțelese ale unei imense
Alte radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9280_a_10605]
-
a clădirilor școlare și a condițiilor igienico-sanitare și de confort, precum și eliminarea dezavantajelor educaționale pentru cei care utilizează aceste spații. Programul are ca obiective construirea a 371 de școli noi în mediul rural care vor înlocui tot atâtea școli din chirpici în 31 de județe, beneficiari fiind 39 000 de elevi, reabilitarea a 76 de școli în mediul urban, de care vor beneficia circa 60 000 de elevi, reabilitarea a 9 cămine studențești, în mai multe centre universitare, printre care și
Agenda2005-17-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283616_a_284945]
-
acela al orașelor din Germania, net superior celui din Rusia, dar incomparabil cu cel din Olanda (provincia cu acest nume). Locuințele erau de două feluri, în mediul rural: bordeie (și semibordeie) și de suprafață. Și unele, și altele, construite din chirpici și lemn, chiar și în cazul reședințelor boierești. Abia din secolul al XVI-lea începe să fie folosită piatra. Casele țărănești obișnuite aveau o singură încăpere, destul de mică și aceasta, servind drept adăpost atît oamenilor, cît și, uneori, animalelor, de
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
și prin bătăi schiloditoare. Inițial, povara adaptării a fost purtată fără văicăreli de părinții ei care, după o mult prea lungă și istovitoare călătorie pe ape și pe uscat, începuseră prin a-și zidi cu mâinile lor o casă de chirpici și prin a desțeleni pământul primit în proprietate. Foștii locuitori ai satelor transilvănene se simțeau și mai înstrăinați din cauza peisajului plat, lipsit nu doar de păduri ci până și de copaci stingheri și pentru că nu mai aveau nici măcar vecini. Singura
Mămăligă, sarmale și răcituri à la Regina by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6413_a_7738]
-
Această stare va duce la creșteri de preț pentru polițele obligatorii de asigurare împotriva calamităților, emise de către PAID. În prezent, prețul este fixat la 20 de euro pentru locuințele din materiale moderne de construcție și 10 euro pentru cele din chirpici. Majorarea prețului a fost semnalată încă din 2013 printr-un studiu realizat de PAID, care a beneficiat de consultanța AON Benfield, cea mai mare companie de consultanță în asigurări. Firmele de asigurări sunt circumspecte cu privire la România când vine vorba de
Primele efecte ale cutremurelor din acest an. Fiecare român este afectat by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/37075_a_38400]
-
un program special de recuperare a materiei pierdute, câte 2-3 ore suplimentar în fiecare zi lucrătoare și sâmbăta. O singură școală a fost inundată, cea din Ionel, iar aici nu se vor mai putea susține cursuri. Dar școala era din chirpici și oricum urma să fie construit un local, în cadrul programului de reabilitare a învățământului rural. Cea de-a doua categorie de școli afectate le-a cuprins pe cele din Uivar, Pustiniș, Giulvăz, Peciu Nou și Ivanda, unde au fost cazați
Agenda2005-19-05-1-in actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283665_a_284994]
-
aceștia, dar și pentru ceilalți elevi afectați, a fost stabilit un program special de recuperare a materiei pierdute. O singură școală a fost inundată, cea din Ionel, iar aici nu se vor mai putea susține cursuri. Dar școala era din chirpici și oricum urma să fie construit un nou local. Cea de-a doua categorie de școli afectate le-a cuprins pe cele din Uivar, Pustiniș, Giulvăz, Peciu Nou și Ivanda, unde au fost cazați sinistrații. Din 4 mai s-au
Agenda2005-19-05-1-in actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283665_a_284994]
-
și calculată disimetrie, unul dintre motivele sale predilecte: lacul, planta, curcubeul. Pe la mijlocul carierei sale de o jumătate de veac, Nicodim a recurs constant la o formă ritualizată, cu decupaj precis și prezență eponimică: inima. Ziditor de masă de altar din chirpici ( lucrare care a figurat pe afișul expoziției itinerate din 2003, de la Mogoșoaia spre Italia, în 2004-5, și Franța, în 2006), Nicodim decupează cordiform placa de lut amestecat cu paie în talisman-carte, dedicată lui Cioran. Artistul a modelat aceleași inimi pe
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
și Eva, din 2004, personaje golemice din bușteni ciopliți la bardă, prinși cu scoabe, capătă haz și forță expresivă prin bricolăi de varii fragmente. Dar liantul, la propriu și la figurat, al etapelor creației lui Ion Nicodim, de la inimile de chirpici înălțate pe herme conice, la cartea de pământ dedicată lui Cioran, până la chivotul cu coconi, este, pentru marele artist, lutul, țărâna lipită de paie tocate, chirpiciul pe care Nicodim l-a titularizat în tabelul alchimic al artelor contemporane.
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
la propriu și la figurat, al etapelor creației lui Ion Nicodim, de la inimile de chirpici înălțate pe herme conice, la cartea de pământ dedicată lui Cioran, până la chivotul cu coconi, este, pentru marele artist, lutul, țărâna lipită de paie tocate, chirpiciul pe care Nicodim l-a titularizat în tabelul alchimic al artelor contemporane.
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
deportați în Bărăgan, în zona pustie a județului Brăila. Lăsați sub cerul liber și neavînd voie să se miște decît între Rubla, Însurăței și Călmățui, deportații intră în condiția unor ființe paleolitice în accepția elevată a cuvîntului: leagă cărămizi din chirpici, cu ele înalță ziduri și drept acoperiș pun bîrne acoperite de țipirig. Neavând apă, sapă fîntîni și, neavînd hrană, cultivă legume pe care le păstrează în beciuri. Pe scurt, retrăiesc forma primară a vieții în devălmășie, dar sub constrîngerea unor
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
poem descrie imaginea seacă a unui peisaj rural. Poetul nu intervine, contururile fizice ale imaginii se adună din simpla enumerare a părților componente care, individualizate prin sacadarea impusă de ritmul versului, nu refuză totuși să alcătuiască un întreg: "Case de chirpici, piatră seacă, ferestre și uși/ umplute cu mortar,/ bovine și oi, paie, bălegar, oameni stînd pe vine la foc, apa clocotind în căldare. ș...ț La răstimpuri./ cîte-o coadă de cometă, cîte-o pereche de catîri/ încărcați cu lemne, cîte-o femeie
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
încep cu o amintire. Eram student și locuiam pe strada Tufelor, care nu figura pe atunci în perimetrul Bucureștiului. Oficial, Bucureștiul se termina la faimoasa barieră "Bacchus" din periferia cartierului Ferentari. Locuiam la "coana Veta", proprietara unei mici căsuțe de chirpici, care-și închiriase singura cameră disponibilă; ea și bătrânul Moșuleț (soțul adică) mulțumindu-se cu antreul. Eram trei ocupanți ai acelei odăi, mare cam de șapte-opt metri pătrați. Un cântăreț de biserică, pe care-l poreclisem Truman, după numele președintelui
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
nu e cam puțin asta pentru "o pasiune"? mă veți întreba. Da, e cam "puțin". Numai că nu vă pot da o explicație mai bună pentru ceea ce a urmat. Foarte curând, pe strada Tufelor, la numărul 24, în căsuța de chirpici a coanei Veta, s-a închegat un vis: să ajung în Spania și să refac drumul lui Don Quijote. Judecat acum la rece, "visul" de a reconstitui traseul lui Don Quijote era o aberație. Eu n-aveam bani pentru a-mi plăti
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
politică în fața micului ecran, moldoveanca îi prezisese în anul 2000 ex-președintelui actual: - Dânsu’ are-un viitor politic de tot... - Vezi-vezi, că n-ai pus bulina roșie!, o avertizase Haralampy nervos. Poate vrei să te-ntorci la ranci-ul tău de chirpici și cei șapte ari de mlaștină din dosul Călimanilor... Perspectiva nu a încântat-o pe dăscălița-muzicantă, așa că i-a tras un recviem vocal-instrumental în bucătărie drăcuind și trântind cratițele timp de trei sferturi de oră, respectiv până când Haralampy i-a
A doua venire a domnului Emil Constantinescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13313_a_14638]