KorAP: Find »[drukola/base=chist & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...83 >

2,054 matches

Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599

Echinococoza sau hidatidoza este cunoscută din antichitate. Primele descrieri aparțin lui Hipocrate (descrierea clinică a hidatidozei hepatice), dar și Talmudului (chistul hidatic fiind recunoscut în organele animalelor sacrificate). Pentru prima oară termenul de „chist hidatic” a fost utilizat de Rudolphi în 1808. ETIOPATOGENIE Agentul etiologic Este reprezentat de Echinococcus Granulosus din clasa Cestodelor. Acesta trebuie diferențiat de Echinococus multilocularis, care cauzează

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
Echinococoza sau hidatidoza este cunoscută din antichitate. Primele descrieri aparțin lui Hipocrate (descrierea clinică a hidatidozei hepatice), dar și Talmudului (chistul hidatic fiind recunoscut în organele animalelor sacrificate). Pentru prima oară termenul de „chist hidatic” a fost utilizat de Rudolphi în 1808. ETIOPATOGENIE Agentul etiologic Este reprezentat de Echinococcus Granulosus din clasa Cestodelor. Acesta trebuie diferențiat de Echinococus multilocularis, care cauzează leziuni multiloculare (alveolare) cu potențial de invazie locală. Parazitul are o existență dublă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
elanul (Alaska, Canada), respectiv coiotul și căprioara (California) și una pastorală în care gazda primară sunt câinii, iar gazdele intermediare oile, caprele, respectiv cămilele în Orientul Mijlociu [11, 12]. b. În stare larvară, agentul etiologic trăiește și se dezvoltă sub forma chistului hidatic în organele unor gazde intermediare (mai frecvent ierbivorele, mai rar maimuța și accidental omul). Hidatida (stadiul de dezvoltare chistică) are o formă sferică, conținut lichidian și un perete format din două straturi: membrana externă, cuticulară, laminată, elastică, albicioasă și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
din ou, lizând capsula chitinoasă. Acesta depășește bariera intestinală (duoden și jejun), pătrunde în venulele mezenterice, de aici în vena portă și se fixează în ficat (50-60%, mai rar în plămân (10-30%) sau alte organe, unde se dezvoltă sub forma chistului hidatic unilocular. Paraziții ce pot depăși bariera capilară pulmonară (10-15%) intră în marea circulație, fixându-se în creier, splină, oase etc. (fig. 6.29). Aceste organe sunt ingerate de animalele reprezentând gazda primară și astfel marele ciclu se încheie. Micul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
depăși bariera capilară pulmonară (10-15%) intră în marea circulație, fixându-se în creier, splină, oase etc. (fig. 6.29). Aceste organe sunt ingerate de animalele reprezentând gazda primară și astfel marele ciclu se încheie. Micul ciclu se explică datorită posibilității chistului hidatic de a se sparge, eliberând în țesuturile gazdei intermediare o mulțime de scolecși. Aceștia au posibilitatea de a se transforma direct în chist hidatic. Se încheie astfel micul ciclu, ce stă la baza echinococozei secundare. a. Cea primitivă survine

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
animalele reprezentând gazda primară și astfel marele ciclu se încheie. Micul ciclu se explică datorită posibilității chistului hidatic de a se sparge, eliberând în țesuturile gazdei intermediare o mulțime de scolecși. Aceștia au posibilitatea de a se transforma direct în chist hidatic. Se încheie astfel micul ciclu, ce stă la baza echinococozei secundare. a. Cea primitivă survine în urma dezvoltării locale a unui embrion hexacant, introdus din mediul exterior, pe cale digestivă. Prin dezvoltarea veziculoasă a embrionului ia naștere chistul hidatic primitiv. b

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
transforma direct în chist hidatic. Se încheie astfel micul ciclu, ce stă la baza echinococozei secundare. a. Cea primitivă survine în urma dezvoltării locale a unui embrion hexacant, introdus din mediul exterior, pe cale digestivă. Prin dezvoltarea veziculoasă a embrionului ia naștere chistul hidatic primitiv. b. Echinococoza pulmonară secundară se produce: pe cale bronhogenă (inoculare pulmonară pe cale endobronșică, în cazul spargerii accidentale sau iatrogene a chistului hidatic pulmonar primitiv), pe cale hematogenă (ruperea chistului situat în inima dreaptă, scolecșii fiind antrenați în circulația pulmonară) [25

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
locale a unui embrion hexacant, introdus din mediul exterior, pe cale digestivă. Prin dezvoltarea veziculoasă a embrionului ia naștere chistul hidatic primitiv. b. Echinococoza pulmonară secundară se produce: pe cale bronhogenă (inoculare pulmonară pe cale endobronșică, în cazul spargerii accidentale sau iatrogene a chistului hidatic pulmonar primitiv), pe cale hematogenă (ruperea chistului situat în inima dreaptă, scolecșii fiind antrenați în circulația pulmonară) [25]. Echinococoza secundară pleurală, care se produce prin deschiderea în cavitatea pleurală a unui CHP (mai rar de dom hepatic), (fig. 6.30

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
mediul exterior, pe cale digestivă. Prin dezvoltarea veziculoasă a embrionului ia naștere chistul hidatic primitiv. b. Echinococoza pulmonară secundară se produce: pe cale bronhogenă (inoculare pulmonară pe cale endobronșică, în cazul spargerii accidentale sau iatrogene a chistului hidatic pulmonar primitiv), pe cale hematogenă (ruperea chistului situat în inima dreaptă, scolecșii fiind antrenați în circulația pulmonară) [25]. Echinococoza secundară pleurală, care se produce prin deschiderea în cavitatea pleurală a unui CHP (mai rar de dom hepatic), (fig. 6.30). Contextul epidemiologic Rezervorul infectant Boala apare cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
Europei de Vest și Americii de Nord, datorită fenomenului de migrație rapidă a populației. În România, frecvența este de 5 la 100 000 locuitori [12]. Calea de transmitere Aceasta este în marea majoritate a cazurilor digestivă. O cale alternativă ar fi pătrunderea chistului prin limfaticele tubului digestiv, ductul toracic, vena jugulară internă, inima dreaptă, plămân. O altă posibilitate ar fi ruta prin anastomozele veno-venoase ale spațiului Retzius. Inhalarea prafului bogat în scolecși a fost luată în considerare, dar nu este clar dacă secrețiile

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
decât în cel stâng și în lobii inferiori decât în cei superiori. În multe cazuri se produce o dezvoltare chistică simultană multiplă, fie într-un plămân, fie în ambii (14-24%). Constatările anatomo-patologice sunt diferite în funcție de localizarea (centrală sau periferică), mărimea chistului, faza sa evolutivă (complicat sau necomplicat) [2, 3, 5, 6]. Chistul hidatic necomplicat Se produc următoarele modificări structurale: parenchimul pulmonar este colabat și tasat dând naștere perichistului (adventicea). S-a demonstrat că perichistul este în contiguitate cu țesutul pulmonar normal

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
superiori. În multe cazuri se produce o dezvoltare chistică simultană multiplă, fie într-un plămân, fie în ambii (14-24%). Constatările anatomo-patologice sunt diferite în funcție de localizarea (centrală sau periferică), mărimea chistului, faza sa evolutivă (complicat sau necomplicat) [2, 3, 5, 6]. Chistul hidatic necomplicat Se produc următoarele modificări structurale: parenchimul pulmonar este colabat și tasat dând naștere perichistului (adventicea). S-a demonstrat că perichistul este în contiguitate cu țesutul pulmonar normal, conține vase de neoformație și poate fi intim aderent de elementele

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
și poate fi intim aderent de elementele vasculare esențiale; în parenchimul pulmonar adiacent perichistului se produce emfizemul prin stenoză bronșică cu supapă expiratorie la nivelul bronhiilor mici, respectiv atelectazia (mai rar întâlnită, prin ocluzia bronșică); modificările bronșice constau în: dislocare (chistul crește și dislocă bifurcația bronșică) ulterior survine compresiunea laterală cu ovalarea bronșiei, apoi peretele bronșic comprimat prezintă alterări difuze în circulația limfatică și apar procese degenerative cartilaginoase cu condroliză. Rezultă în final fistula bronșică. Vasele pulmonare sunt și ele comprimate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
apar procese degenerative cartilaginoase cu condroliză. Rezultă în final fistula bronșică. Vasele pulmonare sunt și ele comprimate, dar datorită elasticității lor marcate, suferința vasculară nu este de regulă sesizabilă. Totuși compresiunea vasculară a dus în unele cazuri la tromboze consecutive. Chistul hidatic complicat Se constituie fistula bronșică, se produce comunicarea spațiului perichistic cu arborele traheobronșic. Aerul pătrunde în spațiul perichistic și determină apariția infecției la acest nivel. Se acumulează aer la polul superior al hidatidei (aspectul radiologic de pneumochist), rezultând stadiul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
cu membrană hidatică încarcerată”). Dacă fistulele bronșice realizează efectul de supapă ce se închide în inspir, aerul realizează un suflaj cavitar și supurație secundară. MANIFESTĂRI CLINICE Simptomele și semnele clinice în hidatidoza pulmonară sunt diferite în funcție de stadiul evolutiv al hidatidei. Chistul hidatic necomplicat Cel mai frecvent manifestările clinice sunt absente (peste 80% din cazuri). Când acestea sunt prezente, ele sunt dependente de mărimea chistului și de localizarea lui (periferică sau centrală). Cele mai frecvente simptome sunt: - tusea, care poate fi neproductivă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
secundară. MANIFESTĂRI CLINICE Simptomele și semnele clinice în hidatidoza pulmonară sunt diferite în funcție de stadiul evolutiv al hidatidei. Chistul hidatic necomplicat Cel mai frecvent manifestările clinice sunt absente (peste 80% din cazuri). Când acestea sunt prezente, ele sunt dependente de mărimea chistului și de localizarea lui (periferică sau centrală). Cele mai frecvente simptome sunt: - tusea, care poate fi neproductivă, chinuitoare, dar alteori este însoțită de expectorație și stări subfebrile (poate fi un semn clinic de preruptură);- hemoptizia poate fi prezentă, dar de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
al hidatidei cu peretele toracic), este continuă și progresivă în intensitate, exacerbată de inspir, cedează la analgezice ușoare;- dispneea de efort poate fi prezentă uneori în CH gigante. Dintre simptomele generale trebuie menționată urticaria cu prurit (apare foarte rar în chistul necomplicat). Semnele clinice obiective sunt de regulă absente. La copii slabi, în CH gigant, se poate constata o deformare a hemitoracelui respectiv, prin compresia asupra structurilor parietale, cu diminuarea amplitudinilor mișcărilor respiratorii. La percuție se poate constata matitatea lichidiană. La

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
deformare a hemitoracelui respectiv, prin compresia asupra structurilor parietale, cu diminuarea amplitudinilor mișcărilor respiratorii. La percuție se poate constata matitatea lichidiană. La auscultație rar se ajunge la abolirea murmurului vezicular, mai frecvent se aud raluri bronșice, frecături pleurale [5, 14]. Chistul hidatic complicat În chistul hidatic complicat simptomatologia devine polimorfă. Ruptura hidatidei într-o bronșie adiacentă se manifestă prin tuse rebelă cu expectorarea unei cantități abundente de spută formată din lichid hidatic, cu gust sărat, sălciu. Uneori sunt prezente fragmente de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
prin compresia asupra structurilor parietale, cu diminuarea amplitudinilor mișcărilor respiratorii. La percuție se poate constata matitatea lichidiană. La auscultație rar se ajunge la abolirea murmurului vezicular, mai frecvent se aud raluri bronșice, frecături pleurale [5, 14]. Chistul hidatic complicat În chistul hidatic complicat simptomatologia devine polimorfă. Ruptura hidatidei într-o bronșie adiacentă se manifestă prin tuse rebelă cu expectorarea unei cantități abundente de spută formată din lichid hidatic, cu gust sărat, sălciu. Uneori sunt prezente fragmente de cuticulară cu aspect de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
bronșie adiacentă se manifestă prin tuse rebelă cu expectorarea unei cantități abundente de spută formată din lichid hidatic, cu gust sărat, sălciu. Uneori sunt prezente fragmente de cuticulară cu aspect de albuș de ou, bolnavul își „scuipă” diagnosticul. În fisurarea chistului evacuarea lichidului se poate face lent și simptomele sunt discrete. Alteori se produce dispneea severă prin inundarea arborelui traheobronșic cu insuficiență respiratorie severă acută și moarte. Când hidatida se rupe în cavitatea pleurală simptomele sunt de regulă mai insidioase și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
sau piopneumotoraxului, uneori sufocant. Ruptura hidatidei poate declanșa reacții generale severe: urticarie generalizată, febră, frison, bronhospasm sever, cianoză, șoc [23, 27-29]. EXAMENE PARACLINICE Eozinofilia Între 5-12% trebuie să ne ducă cu gândul la prezența unei parazitoze. Aceasta nu este specifică chistului hidatic pulmonar. Cu toată lipsa ei de specificitate, eozinofilia în dinamică poate oferi date prețioase în orientarea asupra evoluției bolii sau eficienței tratamentului aplicat. O specificitate crescută pare să aibă testul eozinofiliei provocate, în care controlul eozinofiliei se face înainte

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
de celule T autoreactive. Alte studii au evidențiat o serie de corelații între eozinofilia sanguină, complexele imune circulante, producția de alpha și gamma interferon. Examenul sputei Poate evidenția prezența de material hidatic (membrană, vezicule fiice, scolecși), care este patognomonică pentru chistul hidatic fisurat sau rupt în arborele traheobronșic. Examenul radiologic În ciuda apariției altor investigații paraclinice examenul radiologic își păstrează în continuare valoarea diagnostică, constituind ceea mai la îndemână metodă [2, 4, 6, 22, 29]. Chistul hidatic necomplicat Se prezintă ca o

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
fiice, scolecși), care este patognomonică pentru chistul hidatic fisurat sau rupt în arborele traheobronșic. Examenul radiologic În ciuda apariției altor investigații paraclinice examenul radiologic își păstrează în continuare valoarea diagnostică, constituind ceea mai la îndemână metodă [2, 4, 6, 22, 29]. Chistul hidatic necomplicat Se prezintă ca o opacitate rotundă sau ovalară, bine delimitată, „ca trasă cu compasul” (Beclere), de intensitate subcostală (fig. 6.31). Examenul radioscopic poate oferi un semn diagnostic suplimentar, cum este cel descris de Brjozovsky și Linberg, cunoscut

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
cunoscut ca „respirația echinococului” și constând în modificarea dimensiunilor și formei opacității în funcție de fazele respiratorii (alungirea opacității în inspir profund și turtirea sa în expir). De asemenea, conturul imaginii este mai clar în inspir și mai estompat în expir [4]. Chistul hidatic complicat În stadiul de preruptură se observă imaginea de semilună clară la polul superior al opacității. În chistul hidatic deschis în arborele traheo-bronșic se descriu:- cavitate bine conturată, cu nivel lichidian neregulat, cu suprafața ondulantă, în cazul evacuării parțiale

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
profund și turtirea sa în expir). De asemenea, conturul imaginii este mai clar în inspir și mai estompat în expir [4]. Chistul hidatic complicat În stadiul de preruptură se observă imaginea de semilună clară la polul superior al opacității. În chistul hidatic deschis în arborele traheo-bronșic se descriu:- cavitate bine conturată, cu nivel lichidian neregulat, cu suprafața ondulantă, în cazul evacuării parțiale a lichidului hidatic, cu retenționarea membranei;- cavitate balonizată, apare după evacuarea completă a hidatidei printr-o fistulă bronșică ce

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]