543 matches
-
care desprindem ca figură importantă pentru poezia de atunci și de azi pe Șt. Aug. Doinaș. Perioada 1950-1960, în ciuda existenței și a unei poezii nerealizate în plan estetic, atât la prima generație: M. Beniuc, E. Jebeleanu, M. Banuș, V. Bârna, Cicerone Teodorescu, M. R. Paraschivescu, cât și la cele următoare: I. Horea, I. Brad, R. Mureșanu, B. Jebeleanu, D. Deșliu, I. Bănuță, V. Porumbacu, Violeta Zamfirescu, va fi și ea reprezentată prin valorile ei cele mai semnificative. Încetul cu încetul, monopolul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
imnuri de adeziune la problematica majoră a epocii unor poeți ca Rafael Alberti, Giuseppe Ungaretti, Salvatore Quasimodo, W. H. Auden, Jorge Guillén etc. La noi, M. R. Paraschivescu, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș, Mihai Beniuc, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Mihu Dragomir, Cicerone Teodorescu, Radu Boureanu, Virgil Teodorescu, Demostene Botez vor desțeleni drumul spre acțiune, pentru transformarea societății, invocând mereu fundalul tragic al epocii și ororile războiului, realitățile infernale ce au mutilat generații de suflete. Poezia militantă modifică sensibilitatea epocii, parcurgând etape și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Evenimentul, consemnat în presă, a fost povestit pe larg de Agatha Grigorescu-Bacovia în Viața Poetului. El a fost, se știe acum, și filmat. Secvența aleasă redă o parte a festivității: Bacovia întîmpinat călduros de Maria Banuș, Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu; Bacovia alături de T. Arghezi, încercînd să-și aprindă, cu o mînă tremurătoare, țigara, de la focul țigării autorului Cîntării Omului, mult mai sigur în mișcări; Bacovia trecîndu-și palma peste decorația (i se acordase de cîteva luni ,,Meritul Cultural’’ clasa I
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
îl vedea întîia dată pe Bacovia, fapt pentru care l-a privit cu cea mai sinceră curiozitate. Rezultatul: un portret pătrunzător, fizionomic și moral, detaliat, cel mai fidel din această epocă: „în fotografie (fotografiile din „Flacăra”, ilustrații la „interviul” lui Cicerone Theodorescu - n. m.) (ca și în realitate, cum am putut constata mai apoi) G. Bacovia, deși foarte decrepit din punct de vedere fizic, are o față de martir aproape iisusian. Trăsăturile au rămas fine, nobile, spiritualizate, cu toată pecetea asteniei psihice
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în anii exilului. În revistă mai este prezent Wolf von Aichelburg cu pagini în limba germană, aici colaborează și participă la dezbateri Bujor Nedelcovici, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Sorin Alexandrescu, Matei Călinescu, George Astaloș, Nicolae Breban, Paul Barbăneagră, Dan Hăulică, Cicerone Poghirc, Ion Negoițescu ș.a. Din 1988 până în 1992 D. editează un alt supliment, „Caiet de literatură”, al cărui redactor este Ion Negoițescu. Colaborează Monica Lovinescu (Pentru o literatură estetică), Virgil Ierunca (La moartea lui Constantin Noica), Virgil Nemoianu ( Despărțirea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286757_a_288086]
-
vechile partide politice, apoi de acei membri ai societății care n-au voit să mai îndure tirania comunistă. Mulți dintre ei și-au pierdut viața în închisori și lagăre de muncă. Morminte fără cruci (pentru a relua titlul cărții lui Cicerone Ionițoiu) au fost diseminate în tot spațiul românesc și ele sunt destul de numeroase pentru a indica amploarea și continuitatea luptei anticomuniste. Sistemul concentraționar din România, unul dintre cele mai dure, își așteaptă istoricul. Mii și mii de prizonieri de conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
C, în care se află stația de oxigen și depozitul de materiale sanitare. Doi ani mai târziu, structura paturilor se modifică, acestea totalizând un număr de 225 (dintre care 15 pentru nou creatul compartiment de Anestezie și Terapie Intensivă). Dr. Cicerone Cristea, director între anii 1984-1989, a avut marele merit de a fi anticipat în anii 1980 evoluția specialității și creșterea numărului de bolnavi și implicit de intervenții chirurgicale oftalmologice. În acest context, spitalul având la vremea respectivă doar 2 săli
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
joi se propun ca nume pentru doi gemeni Castor și Polux sau Romulus și Remus iar Groaznica sinucidere din Strada Fidelității are ca eroină pe nu foarte tînăra Porția Popescu (și ce porție!), fiica răposatului Nerone Popescu și sora lui Cicerone Popescu... De mare efect este și crearea unei tensiuni de respingere între nume și prenume prin selectarea acestora din sfere semantice ce se opun sau păstrează semnele unor origini diferite: infatigabila silfidă (devenită sifilidă dintr-o regretabilă greșeală tipografică) Athenais
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
avut intuiția să-l păstreze în rezervă și care ar putea demonstra că, chiar în cazul unui autor genial, o calitate exagerată peste măsură produce în chip necesar și rebuturi; iată cîteva: Bălăbănescu, Broscovski, Bojoc, Catrafusea, Cotonog, Drâmboteanu, Tarquinius Frișcă, Cicerone Mazăre, Horațiu Fleașcă, Vică Poponaciu, Tănase Teleleu Atanasiu, Găinață, Haihuiu, Lulete Măcufurescu, Miștoc, Paparudi, Tulumbache, Flecărescu, Palavrescu, Hapurian, Baionetescu, Vaporian, Torpilorian, Mezelicescu, Comestibilian, Dulcețeanu, Prăjiturescu, Versulian, Scrisorescu, Plicurian, Reformian, Clistirescu, Rețetescu, Triluriano, Curcuduș, Mozolescu, Terciulescu, Trînjovici, Sulea... Nedisciplinată, fantezia onomastică
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
la disperare de declinul și demonetizarea sferelor înalte în care omul ar trebui să evolueze pentru a împlini promisiunea naturii umane; un educator pus în fața unor tabulae rasae care tind să rămână astfel ori să se abandoneze noilor Socrate/Pygmalion/Cicerone, tot mai vulgari, mai meschini, mai găunoși. Tabloul făcut de Bloom Americii este de bună seamă mult mai complex și, la limită, de nepovestit. Cititorul îl poate admira în toată bogăția lui, care mai include - mergând pe firul conducător din
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
vede în noua spiritualitate un individualism bazat pe eul intelectual), Ionel Jianu, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Sandu Tudor. Sunt prezenți cu poezie Ion Barbu (Dioptrie, ev arid), Camil Baltazar, Jacques G. Costin, Mihail Celarianu, Andrei Tudor, Leon Feraru, Cicerone Theodorescu, Emil Gulian, Eugen Jebeleanu, Tana Quil ș.a. Colaborează cu proză Liviu Rebreanu (Crângul Feregetului), Grigore Cugler (texte suprarealiste), Ticu Archip (proză modernistă, cu nuanțe naturaliste), Hortensia Papadat-Bengescu (Candoare, Drumuri care nu se văd, fragment din romanul Concert din muzică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
satisfacție formală obligațiilor politice dintr-un anume moment. Astfel, în ciuda fetișurilor ideologice lansate în articolul-program sau în editoriale, L. impune prin prestigiul majorității colaboratorilor. Se publică poezii de Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Al. A. Philippide, Ion Apostol Popescu, Ion Călugăru, Cicerone Theodorescu, G. Mărgărit, Andrei Băleanu, Ion Bălan, Letiția Papu, Dimitrie Stelaru, Margareta Dorian, Traian Coșovei, Nicolae Țațomir, Valeriu Ciobanu, Mihail Crama, Alexandru Lungu, Nina Cassian, Ion Sofia Manolescu, Veronica Porumbacu, Al. Robot, Ben Corlaciu, Emil Manu, Dan Deșliu, Petre Solomon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
George Dan, Aurel Baranga, Sorana Gurian, Lucia Demetrius, Eusebiu Camilar, Dan Petrașincu, Pavel Chihaia, Liviu Bratoloveanu, Ury Benador. Contribuțiile de critică literară și eseistică îi au ca autori pe Tudor Vianu, Șerban Cioculescu, Silvian Iosifescu, Ovidiu Drimba, Al. A. Philippide, Cicerone Theodorescu, Mihail Petroveanu, Marin Sârbulescu, Virgil Ierunca, Ov. S. Crohmălniceanu, Ion Biberi, Miron Radu Paraschivescu, Camil Baltazar, Rosa del Conte, F. Aderca, Ioana Postelnicu. Critica teatrală este reprezentată de Traian Șelmaru, Victor Ion Popa, Zaharia Stancu, Ion Sava, iar critica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
revenit parțial la ea”. Aserțiunea se justifică, deoarece, într-un capitol intitulat Descendența barbiană, este analizat modul în care s-a exercitat influența poetului asupra unor congeneri precum Dan Botta, Emil Gulian, Simion Stolnicu, Vladimir Streinu, Virgil Gheorghiu, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, iar în capitolul final, Reveniri la Ion Barbu, este investigată maniera de recitire a textelor barbiene specifică lui Ștefan Aug. Doinaș, Ion Negoițescu, Leonid Dimov, Cezar Baltag, Mircea Ciobanu, Nichita Stănescu. În felul acesta, T. reușește să își atingă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
născut pe la 1850, membru al Junimii din 1880, putem spune că și-a construit atent o carieră de publicist, încredințând tiparului o seama de studii precum Rolul și condițiunea femeilor (1895), Starea societății și a republicei române pe vremea lui Cicerone (1901), Arta dramatică la... Români (1908)47. Cât privește pe Ioan Gheorghe Ionescu - Gion (1857-1904), care făcuse și studii de licență la Paris, putem spune că s-a remarcat îndeosebi că publicist la "Românul", dar și ca autor de manuale
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Transilvania, localitate aflată la acea dată în Austro-Ungaria, ce dobândea titlul în 1873)61: Anul dobândirii titlului de doctor (medicină) Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1873 Lupu, Ioan (Iași). 1 1878 Asachi (Asaki), George (Gheorghe) (Iași) 1 1880 Segărcianu, Cicerone (Brăila). 1 Anul dobândirii titlului de doctor (științe fizice și matematice) Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1873 Hepites, Ștefan Constantin (Brăila). 1 Adăugăm în acest context faptul că în perioada 1838-1884 erau eliberate 1004 titluri de doctor în medicină
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
specifică spațiului universitar belgian între doctorate / diplome științifice și doctorate / diplome legale, regulamentele românești erau legate mai degrabă de organizarea și funcționarea acestor două domenii profesionale în spațiul autohton, cum vom vedea în cele ce urmează. Prin 1886, un anume Cicerone Segărceanu, doctor în medicină (chirurgie și obstetrica) la Universitatea Liberă din Bruxelles, solicită Direcției generale a Serviciului sanitar să fie "admis la depunerea examenului de liberă practică a medicinei în țară"; acesta s-a adresat Ministerului Afacerilor Străine pentru că reprezentanții
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Așadar, dacă un titlular al unei diplome științifice nu avea drept de practică în Belgia, cel puțin în domeniul medicinei, cum era în cazul de față, nu ar fi avut nici în România. În consecință, la întoarcerea în țară, lui Cicerone Segărceanu trebuia să i se fi recunoscut de către Consiliul profesoral al Școalii Naționale de Medicină și Farmacie validitatea diplomei obținută la Universitatea Liberă din Bruxelles, iar apoi să participe la o examinare ce va fi avut patru probe (una scrisă
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
51, 52 Salmen, Charlotte / 52 Salmen, Constantin / 62 Samurcaș, Ioan Alexandru / 56 Săvulescu, Ioan / 61 Schechter, Isidor / 127 Schina, Gheorghe / 62 Schmit, N. / 27 Schönfeld, Moritz / 113, 127, 128 Schwartzfeld, Elias / 57 Scradeanu, Emil / 63 Scrădianu, Alexandru / 56 Segărceanu (Segărcianu), Cicerone / 81, 107-109 Servais, J. / 28 Simionescu, Alexandru / 61 Simu, Anastase / 69, 71, 95, 189, 210 Sisiman, Constantin Gheorghe / 56 Smets, G. / 27 Solvay, Ernest / 32, 33 Sordony, Constantin / 57, 69, 70 Spiner, Aron J. / 127 Stamatiade, Ion / 127, 128 Stăiculescu
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și al Instrucțiunii Publice din Belgia și Legația României de la Bruxelles, 24 iunie 1886, nepaginat. 11 Ibid., Corespondență internă între serviciile de specialitate relative la învățământul superior din Belgia, urmare a solicitării Legației României de la Bruxelles cu privire la valabilitatea diplomei lui Cicerone Segărceanu, 21 iunie 1886, nepaginat. 12 Apud Pieter Dhondt, Un double compromis. Enjeux et débats relatifs à l'enseignement universitaire en Belgique au XIXe siècle, Gent, Academia Press, 2011, p. 270. 13 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 190, Corespondență
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
au XIXe siècle, Gent, Academia Press, 2011, p. 270. 13 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 190, Corespondență internă între serviciile de specialitate relative la învățământul superior din Belgia, urmare a solicitării Legației României de la Bruxelles cu privire la valabilitatea diplomei lui Cicerone Segărceanu, 21 iunie 1886, nepaginat. 14 Ibid. 15 Regulamentul pentru esaminarea titlurilor și a capacităței medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și móșelor din străinătate, câri cer dreptul a esercita în România, în "Monitorul Oficial", nr. 176, 12 / 24 august 1866, art. 7-8
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Moldova îți creează impresia unei reviste de literatură în care alături de G. Tutoveanu, chiar când era și prefect, își pun semnătura: G. Ursu, Teodor Vlad, G. Damaschin, Zoe G. Frasin, Șt. Cosma, C.V. Slobozeanu, G. Pallady, Emil Tudor, Nicolae Costăchescu, Cicerone Mucenic. Iată ”un joc” epigramistico - epitafic prilejuit „că G. Nedelea a publicat în „Scrisul nostru” un rondel în care spune: „Cuprinde‐ mă în brațe tare și strânge‐ mă cât poți, cât vrei” : Aici zace G. Nedelea Rondelist fără noroc, Muza
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Zilieru, Florin Mihai Petrescu, Ion Arhip, Iorgu 221 Burghelea, Haralambie Țugui, Luca Arbore, N. Grunzu, Ion Puha, Ion Oprea, de la Iași, Constantin Parfene, Constantin Hușanu, Eliade Solomon, Ilie Ghioroaie, Ștefan Moldoveanu, Georgeta Tamaș, Mihai Botez de la Bârlad, Valeriu C. Neștian, Cicerone Sbanciu, Vasile Macarie și Ion Alexand ru Angheluș de la Huși, Crăciun Lăluci de la Pașcani, Titi Gheorghiu, Sergiu Florian și Aurica Moise de la Vaslui, motiv ce mă face să spun că ziarul era destinat atât Vasluiului cât și B ârladului. Este
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Popovici G. Alexandrescu, Mihai Lupescu, Domnișoara Natalia Pașa, G. Pallady, G. Vlădescu Vlad, G. Ponetti, C.R. Crișan, Virgil Duiculesc u, I. Palodă, N. 345 Bogescu... pânʹ la tineretul de astăzi: G. Nedelea, V. Damaschin, Ștefan Cosma, G. Ursu, C. Damaschin, Cicerone Mucenic, M. Panaite, G. Ioniță... care se pregătesc să continue cu entuziasm tradiția culturală a orașului nost ru... * După retragerea lui George Ponetti ‐ secretar de redacție la Graiul nostru, Nicolae Bogescu, om de cultură și eminent latinist, un îndrăgostit de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Vodă. * 425 Redăm mai sus o fotografie din „Scrisul nostru” - de la ședințele Societății Literare „Academia Bârlădeană”: P. Viscocil, Florica Ionescu, G. Ursu, N. Costăchescu, G. Tutoveanu, Ștefan Cosma, Ecaterina Ionescu, G. Ioniță, G. Popoiu, I. Antoniu, Emil Tudor, N. Bogescu, Cicerone Mucenic, G. Damasch in, C. Rânzescu, G. Nedelea. * În Scrisul nostru nr.6-7, iunie-iulie 1929, G. Ursu îi răspunde lui G. Filiche Priponești - Tutova: „Ne-a plăcut în mod deosebit abilitatea de a versifica, pe care sunteți pe deplin stăpân
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]