1,193 matches
-
trăi, a munci, a iubi, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Cartea Renatei Verejanu, LA, 1990, 3 mai; Dan Coste, Și viața lor era ca viața noastră, DEP, 1991, 1 mai; Dan Coste, Lacrima neamului meu, DEP, 1991, 12 mai; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 231-232; Femei din Moldova, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 299; Popa, Ist. lit., II, 1192. Vl. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290490_a_291819]
-
în colaborare cu Leonid Corneanu), Tiraspol, 1931; Sirenele zidirii, Tiraspol, 1932; Biruința, Tiraspol, 1933; De pază, Tiraspol, 1935; Dezrobire, Tiraspol, 1935; A. Vlahuță, Tiraspol, 1935; 1 mai, Tiraspol, 1935. Repere bibliografice: I. Grecu, Mereu pe prima linie, „Nistru”, 1985, 10; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 162. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287773_a_289102]
-
muncii istovitoare, dar spornice a plugarului (La plug). În primăvara anului 1940 S. avea sub tipar volumul Game. SCRIERI: Visurile vieții, Soroca, 1934. Repere bibliografice: A.D. [Alexandru David], „Visurile vieții”, VBA, 1934, 4; Rafail Radiana, Sergiu Sârbu, VBA, 1937, 18; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 147. E. H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289494_a_290823]
-
Stănescu” (2003). T. cultivă, în formule tradiționale, adesea de sorginte folclorică, o „poezie necesară, simplă, în formele miniaturii, crochiului, sonetului și rugii, cuvintele sunând tare, patetic, agitatoric chiar, sau stingându-se în murmure susurate și în frăgezimi de otavă” (Mihai Cimpoi). Permanenta afirmare a apartenenței naționale, patosul atitudinii sociale nutresc fiorul liric. Motive constante sunt înstrăinarea, casa părintească, mama rămasă mereu în așteptarea fiului. De asemenea, apar frecvent imaginile prietenilor de drum sau ale „marilor dascăli”: creatorul baladei Miorița, Aron Pumnul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
și lanțuri, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 2001; Dinafară, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Mihăileanu, „Linia vieții”, „Zorile Bucovinei”, 1989, 15 iulie; George Muntean, „Teama de înstrăinare”, ALA, 1991, 78; Teodor Tanco, Basarabia, numele tău e Maria, Cluj-Napoca, 1992, 44-46; Mihai Cimpoi, Vasile Tărâțeanu, bucovineanul rătăcitor, „Flux”, 1995, 20; Ion Cozmei, „Starea mea de spirit este durerea” (interviu cu Vasile Tărâțeanu), „Bucovina literară”, 1995, 11-12; Dan Silviu Boerescu, „Litanii din Țara de Sus”, LCF, 1996, 11; Sorina Gabriela Costea, Conștiința rostului, LCF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
este durerea” (interviu cu Vasile Tărâțeanu), „Bucovina literară”, 1995, 11-12; Dan Silviu Boerescu, „Litanii din Țara de Sus”, LCF, 1996, 11; Sorina Gabriela Costea, Conștiința rostului, LCF, 1996, 39; Rachieru, Poeți Bucovina, 462-470; Ioan Romeo Roșiianu, „Litanii”, CRC, 1997, 5; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 233-234; Rodica Mureșan, Un inepuizabil și neîmpăcat Ulyse, „Crai nou”, 1999, 6 noiembrie; Ion Beldeanu, Doi poeți cernăuțeni, CL, 1999, 12; Ion Murgeanu, Poetul Bucovinei luptătoare, „Curierul românesc”, 2000, 7-8; Grigore C. Bostan, Lora Bostan, Pagini de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
poeți cernăuțeni, CL, 1999, 12; Ion Murgeanu, Poetul Bucovinei luptătoare, „Curierul românesc”, 2000, 7-8; Grigore C. Bostan, Lora Bostan, Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți (1775-2000), Cernăuți, 2000, 471-481; Mihai Iacobescu, „Iluzii și lanțuri”, „Bucovina literară”, 2002, 3-4; Mihai Cimpoi, Critice, II, Craiova, 2002, 183-185; Mircea Popa, Vasile Tărâțeanu, poetul Bucovinei împilate, „Familia română”, 2003, 3-4; George Vulturescu, „Dinafară”, PSS, 2003, 150-153. G. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
și al subtilității argumentării. Ultima caracteristică e vizibilă mai ales în interviurile, tabletele și reportajele din Bat clopotele pentru Basarabia (1995), carte distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, definită prin „tremurul de nerv participativ, fiorul dramatic, analiza lucidă” (Mihai Cimpoi), prezente în aceste pagini despre realitățile politice, culturale, psihologice de dincolo de Prut. După interludiul basarabean, Inelele lui Saturn (1998) investighează „paradisul tulburat” al lui I. L. Caragiale (în care domnește „puterea întunericului”), descoperind premonitorii accente ionesciene în Victimele datoriei, identifică în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
10 263; Petru Poantă, Ioan Adam, „Planetariu”, TR, 1985, 4; M. Coman, Ioan Adam, „Planetariu”, ST, 1985, 4; Liviu Petrescu, Moment Duiliu Zamfirescu, ST, 1990, 2; Ulici, Lit. rom., I, 522-523; Ornea, Înțelesuri, 91-96; Dicț. scriit. rom., I, 11-12; Mihai Cimpoi, Bat clopotele pentru Basarabia, CC, 1996, 9-10; Daniel Cristea-Enache, Demnitatea criticii, ALA, 1999, 473; V. Ionescu, Iluminări despre Rimbaud, ST, 1999, 5-6; Z. Ornea, Oameni politici în discursuri, RL, 2001, 7; Iulia Alexa, Identificarea surselor, RL, 2002, 28; Ștefan Ciucă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
Literatura scrisă la persoana întâi, RL, 2000, 8; Constantin Ciopraga, Jurnalul unei experiențe franceze, DL, 2000, 3; Dicț. esențial, 754-758; Dimisianu, Lumea, 310-318; Micu, Ist. lit., 710-711; C. Rogozanu, Despre jurnal în o mie de pagini, RL, 2001, 4; Mihai Cimpoi, Critice, I, Craiova, 2001, 77-96; Cristea-Enache, Concert, 295-298; Grigor, Moromete, 85-95; Manolescu, Lista, III, 218-232; Petraș, Panorama, 574-577; Andrei Grigor, Eugen Simion, Brașov, 2001; Dan Mănucă, Ficțiunea și non-ficțiunea jurnalului, CL, 2002, 1; Iulian Boldea, Eugen Simion (Critica apolinică), CL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
autoarea conferă totuși o coloratură particulară, adesea inspirată, unui „univers intim, mărunt, plin de vrajă”, dominat de „durerea fără nume” provocată de „presentimentul morții”, dar caracterizat și de „jocul fantezist sub semnul reveriilor de basm și al chemărilor dragostei” (Mihai Cimpoi). SCRIERI: Poezii, îngr. și pref. Carmen Gabriela Alexandrescu, Iași, 1995; Opera completă, îngr. Carmen Gabriela Alexandrescu, tr. și pref. Emil Iordache, Iași, 1997. Repere bibliografice: [Olga Vrabie], DMN, 1928, 7 792; R. Marent, Un crin al Basarabiei: Olga Vrabie, VBA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290647_a_291976]
-
mine plânge jalnic un suflet de poet...”, LA, 1995, 18; Liviu Leonte, Datorii care nu trebuie uitate, RR, 1996, 1; Carmen Gabriela Alexandrescu, „Un crin al Basarabiei”, RR, 1996, 1; Dumitru Năstase, Însemnări despre Olga Vrabie (1902-1928), RR, 1996, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 146, 386-387; Femei din Moldova, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 303; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia. Anii ’20-’30, Chișinău, 2002, 119. S. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290647_a_291976]
-
Lupan, Chișinău, 1958; George Meniuc, Iarba fiarelor, Chișinău, 1959, 180-187; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 95-114; Haralambie Corbu, Letopiseț al timpului, Chișinău, 1982; Ion Druță, Scrieri, IV, Chișinău, 1987, 476-504; Eliza Botezatu, Poezia și dialectica vieții, Chișinău, 1988, 221-276; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 176; Alexandru Burlacu, Critica în labirint, Chișinău, 1997, 139-152; Literatura română postbelică, Chișinău, 1998, 188-204, 240-266; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia. Anii ’20-’30, Chișinău, 2002, 136-138. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
moldovenesc contemporan, Chișinău, 1969; Pagini de critică literară, Chișinău, 1971; Dimitrie Cantemir - scriitor umanist, Chișinău, 1973; Studii de teorie a literaturii (în colaborare), Chișinău, 1979; Creația lui M. Eminescu în școală, Chișinău, 1980; Scrieri alese, Chișinău, 1983. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 113-117; V. Beșleagă, Profesor și critic literar de prestigiu, „Nistru”, 1985, 2; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 242-253; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 272; Ion Ciocanu, Literatura română contemporană din Republica Moldova, Chișinău, 1998, 399-408; Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286428_a_287757]
-
Creația lui M. Eminescu în școală, Chișinău, 1980; Scrieri alese, Chișinău, 1983. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 113-117; V. Beșleagă, Profesor și critic literar de prestigiu, „Nistru”, 1985, 2; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 242-253; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 272; Ion Ciocanu, Literatura română contemporană din Republica Moldova, Chișinău, 1998, 399-408; Mihail Dolgan, Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 578-587. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286428_a_287757]
-
Cernăuți, 2000; O evadare în Eterna - 1, Cernăuți, 2001; Cronograme în piatră, Cernăuți, 2003. Culegeri: Folclor din Țara Fagilor, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Adrian Țion, Lacrima Bucovinei, TR, 1995, 46-47; Rachieru, Poeți Bucovina, 63-71; Rusu, Membrii Academiei, 52; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 243-244; Ion Cozmei, Parabolele poetului, tristețea profesorului, CRC, 1998, 7; Datcu, Dicț. etnolog., I, 95-96; Iordan Datcu, Bucovina literară, ST, 1999, 3-4. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
Corbu, Creionări, Chișinău, 1964, 154-157; Ion Ciocanu, Articole și cronici literare, Chișinău, 1969, 152-157; H. Corbu, Ctitori de lumină, Chișinău, 1986, 265-272; Mihail Dolgan, Responsabilitatea cuvântului critic, Chișinău, 1987, 15-36; Ion Șpac, Simion Simionovici Cibotaru (1929-1984). Indice biobibliografic, Chișinău, 1989; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 270. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286223_a_287552]
-
2000; E toamnă, cad măștile, Chișinău, 2001. Ediții: Liviu Deleanu, Răscolite tăceri, coordonator Baca Deleanu, Timișoara, 2001 (în colaborare cu Nicolae Rusu). Repere bibliografice: Andrei Țurcanu, Martor ocular, Chișinău, 1983, 204-211; Ana Bantoș, Creație și atitudine, Chișinău, 1985, 160-169; Mihai Cimpoi, Tradiționalismul ingenuu, RL, 1992, 33; Dinu Pătulea, „Peisajul condamnat” sau Cum se vede lumea din Basarabia, CC, 1994, 1-3; A. Vizitiu, Un poet generând prin opera sa o sărbătoare pentru copii, „Știința”, 1995, 11; Mihail Dolgan, Vasile Romanciuc: un poet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
Basarabia, CC, 1994, 1-3; A. Vizitiu, Un poet generând prin opera sa o sărbătoare pentru copii, „Știința”, 1995, 11; Mihail Dolgan, Vasile Romanciuc: un poet al firescului și candorii, LA, 1997, 11 decembrie; Elena Cucut, Vasile Romanciuc. Biobibliografie, Chișinău, 1997; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 226; Vasile Romanciuc, în Poezia acasă, îngr. Iulian Filip și Mihai Stan, Târgoviște, 2003, 9-12. M.Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
Paul Verlaine, Poezii, Chișinău, 1985. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, „Orga codrului”, „Moldova”, 1967, 4; Vasile Coroban, „Galerie cu autoportret”, „Moldova socialistă”, 1969, 26 octombrie; Mihail Dolgan, Poezia: adevăr artistic și angajare socială, Chișinău, 1988, 224-234; Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, 310; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 185; Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 275-280. M.Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288135_a_289464]
-
3; Al. Husar, Mesajul unui roman, CL, 2001, 7; Popa, Ist. lit., II, 943; Nicolae Dabija, Mereu contemporani cu tinerețea..., LA, 2002, 4; Maria Magda Maftei, Și trecutul are un nume..., VR, 2002, 1-2; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 420; Mihai Cimpoi, Critice, III, Craiova, 2003, 196-200. N. Bc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
și pref. Veronica Bâtcă, București, 1996, 63-72. Repere bibliografice: Sever Zotta, Paul Gore, Chișinău, 1928; Veronica Bâtcă, Paul Gore-ultimul cavaler al Basarabiei, „Știința” (Chișinău), 1992, 2; Gh. Bezviconi, Fapte trecute și basarabeni uitați, Chișinău, 1992, 161-166; Colesnic, Basarabia, I, 104-111; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 93-94. S.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287316_a_288645]
-
El întocmește și o listă, asupra căreia eu încă sunt sceptic. În afară de noi, ar accepta noua orientare Victor Nicolae (New York), George Mirea, Virgil Bulat, Ioan Țepelea, D. R. Popescu,, Ion Hirghiduș, Irina Petraș, George Sorescu, Ovidiu Ghidirmic, Mircea Borcilă, Mihai Cimpoi, Gh. Schwartz 229 ș. a.. Desigur, vor fi fiind mulți intelectuali care creează "transmodernist" fără s-o știe, ca Domnul Jourdin. Problema, însă, e să conștientizezi conceptul, ridicându-l la rang de filozofie, sau măcar să practici o critică precum Mihai Cimpoi
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Cimpoi, Gh. Schwartz 229 ș. a.. Desigur, vor fi fiind mulți intelectuali care creează "transmodernist" fără s-o știe, ca Domnul Jourdin. Problema, însă, e să conștientizezi conceptul, ridicându-l la rang de filozofie, sau măcar să practici o critică precum Mihai Cimpoi. Propriu-zis, o nouă paradigmă la nivel teoretic abia se înfiripează, nu numai la noi, ci și pe mapamond, ca răspuns la noile provocări ale istoriei de după încetarea războiului rece și, mai ales, de după evenimentele la Trade World Center din New York
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Cartea Moldovei, Chișinău, 2002), precedată în 2000 de Piramida singurătății (la aceeași editură), altă construcție poetică solidă. A urmat, în debutul anului 2003, poemul dramatic Decebal (Editura "Universul", Chișinău), libret pentru opera cu același titlu a compozitorului Tudor Zgureanu. Mihai Cimpoi, care prefațează ambele apariții, le consideră "cântecul de lebădă" al lui Victor Teleucă. Acest destin îmi amintește de al lui Marin Preda, care în anul morții dădea puternicul roman Cel mai iubit dintre pământeni. Vorbesc de destin și-mi aduc
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]