1,029 matches
-
la gândul snopelii cu parfum de șliboviță care-l așteaptă. Mai făcând un pas, mic, înainte, își vine în fire, nu e taică-su, e prea înalt, n-are șapcă, nu înjură, nu se clatină, ce mai, nu-i el! Cin’ să fie? Încă un pas. Parcă ar semăna a femeie?! Poartă niște haine albăstrii, vineții, de o culoare nemaivăzută de Ilie decât în cer nu și pe pământ, seara când soarele a sfințit și pe boltă rămâne așa, o lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ție dulce Românie Țara mea de glorii țara mea de dor Fiarbă vinun cupe spumege pocalul Fără să vrea limba îi iese din gură, urmărind buclele celor doi de l. Uf! Greu mai e. Deodată Mureș latră, chiar sub fereastră. Cin’ să fie? Mama nu e că pe ea n-o latră cățelul și oricum e la muncă. Numai de n-ar fi taică-su. De n-ar fi. Iliuță iese în curte. Un moșneag care abia-și trage sufletul strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
la armată. Mai să-i ia cu miliția, să-i ducă la bulău. - Cehoslovacia a fost în șaișopt. Asta cu planul lui Valev a fost în șaișpatru. Să nu încurcăm istoria, că fiecare an e cu rostul lui. Istorie! În cin’ștrei a fost Festivalul. Ce-a fost?! Lumea de peste lume. Atunci am primit centura asta. Mi-a dat-o unul din Olanda. Se desfăcu la cataramă. Scoase cureaua, o întinse pe tejgheaua cismarului. Arătă cu degetul un loc lângă ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și da, mi-ar plăcea una. Împreună, intrară Într-un bar pe lângă care treceau și Viscardi comandă două pahare de vin alb. Când acestea veniră, Îi dădu unul lui Brunetti și-l ridică pe al său. Îl Înclină și spuse: — Cin, cin. Brunetti răspunse cu o plecăciune din cap. Vinul era tăios, deloc bun. Dacă ar fi fost singur, Brunetti l-ar fi lăsat acolo. În schimb, mai luă o gură, Întâlni privirea lui Viscardi și zâmbi. Am vorbit săptămâna trecută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
da, mi-ar plăcea una. Împreună, intrară Într-un bar pe lângă care treceau și Viscardi comandă două pahare de vin alb. Când acestea veniră, Îi dădu unul lui Brunetti și-l ridică pe al său. Îl Înclină și spuse: — Cin, cin. Brunetti răspunse cu o plecăciune din cap. Vinul era tăios, deloc bun. Dacă ar fi fost singur, Brunetti l-ar fi lăsat acolo. În schimb, mai luă o gură, Întâlni privirea lui Viscardi și zâmbi. Am vorbit săptămâna trecută cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
doar în cazurile în care acesta nu permite efectuarea unui tratament complet. Prescurtarea const... în plasarea unei mâini pe o chakr..., iar a mâinii celeilalte pe chakra simetric... astfel: poziția 1: o mân... pe chakra coroanei, cealalt... pe r...d...cin...; poziția 2: o mân... pe Ajna, cealalt... pe chakra a doua; poziția 3: o mân... pe gât, cealalt... pe plexul solar; poziția 4: ambele mâini pe inim.... Cu ajutorul gradului întâi, putem trata plante și animale; în cazul celor din urm
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
ne referim, s... aplic...m asupra hârtiei simbolurile Cho Ku Rei, Șei He Ki și Hon Sha Ze Sho Nen și s... ținem hârtia între palme câteva minute, direcționând lumină în sensul rezolv...rii problemelor care au ca r...d...cin... evenimentul descris. Cu sigurant... rezultatele nu vor întârzia s... se lase descoperite. Pentru direcționarea luminii în prezent va interveni și factorul distant.... Utilizând simbolul Hon Sha Ze Sho Nen, avem capacitatea de a trimite lumin... și vindecare oriunde, indiferent de
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
care diferența sexuală, etnică sau culturală este întotdeauna secundară. Structura ierarhică a Bisericii are o dimensiune în primul rând simbolică și o funcție spirituală. Vocația episcopului, a preotului sau a diaconului este prin excelență mistagogică. Slujitorii altarului își împrumută atributele cinului laicilor 1. Conceptul augustinian al „cetății divine” nu este autarhic, așa cum era cazul polis-ului grec. Biserica trăiește prin emanația energiilor personale ale fiecărui suflet mântuit. Omul reconciliat cu Dumnezeu devine o „silabă poetică” sau o „notă muzicală”2. Fără
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
crime veninul s-aibi În tine, Și-n casele ce intri să vezi a curați, Ca urmele de șarpe, și urma după tine, Cu apa cea sfințită În preajmă a stropi. Pribeag vei fi În lume, fără lăcaș, culcare, Și cin’te va atinge se va simți turbat: Nici viermii În mormîntu-ți nu vor afla mîncare, Că vor muri d-otravă din trupu-ți veninat” El vestește descărcările apocaliptice din blestemele argheziene. Poezia este, aici, mai convingătoare pentru că imaginația este mai inventivă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
numește și să-nșală a-i zîmbi”... Tot ca un copilaș ingenuu apare Amor În alt poem (Într-un rădi, de dimineață), din sfera micii poezii pastorale. Deghizat („schimbat la față”), Amoriu culege flori pe cîmp și gîndește malefic: „vai de cin-a priimi/aceste flori de la mine”... O fețișoară căuta, În acest timp, o mioară rătăcită și, Întîlnind „prin pustiuri” copilașul viclean, cedează rugăminților lui și-l ia În brațe. Ce urmează se poate prevede: fețișoarei i se aprinde sufletul, aleargă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aduci aminte de mine și de murăturile mele, că altcineva n-o să-ți mai facă așa murături... Să te uiți când și când la fotografii și să stai de vorbă cu mine... M-a căutat cineva ? întrebă Petrache, exasperat. — Nimeni, cin’ să te caute ? Cine bate la ușa noastră, afară de omul care citește contorul ? Chiar și ăla vine acuma la trei luni o dată, că nu mai citește ca pe vremuri, face regularizare. Nu știu cum să te fure mai tare. Și, dacă te
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
foarte închisă, poate ușor irascibilă. Se călugărește din tinerețe, luând numele monastic Ioanichie, fiind, după caracterizarea pe care i-o face N. Iorga, „om cu carte, prins de dragoste pentru școala de sfințenie și învățătură de la Neamț”, unde și primise cinul monahal, dar, în ciuda voinței sale, și-a petrecut cea mai mare parte a vieții la un schit de pe moșia Zorlenilor, ctitorie a tatălui său. După unele date din sămi, în anul 1800, se afla la moșia de la Umbrăresti, împreună cu fratele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
74. 129 politică, dominația eclesială, care avea o influență de netăgăduit asupra laicilor și nu numai. Maica stareță Eglantina, nume ce amintește de eroinele unor romane medievale 470 , călătorește cu o adevărată suită, însoțită fiind de o altă călugăriță, „diaconiță-n cin”471 „și preuți trei”472, surâde permanent, într-o încercare certă de a atrage atenția asupra propriei persoane („Sfios zâmbea ea pururi, cu sfinție”473). Are manierele cizelate ale unei curtezane („Alene cunoștea să se compoarte,/ Cu farmec mult și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Four Women of Style, în Speaking of Chaucer, W. W. Norton & Company, Inc., 1970, p. 63. (trad. n.) 131 fără a folosi niciun cuvânt satiric, „o dublă satiră”488, asupra lui ca bărbat, cât și asupra ei ca membră a cinului monahal, cu un rol important de conducere. Tocmai pentru că se comportă ca o eroină din romane atrage simpatia tuturor, chiar și a naratorului, pe care îl fascinează. „Deși nu este un personaj feminin complex, portretul ei reprezintă cu siguranță unul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a impune o imagine a onorabilității, alta excesiv de dinamică și de spontană pe parcursul călătoriei. Stareța nu vorbește niciodată în acele pauze care se fac între povestiri. Harry Bailly, hangiul, dă dovadă de o politețe excesivă atunci când o invită pe reprezentanta cinului monahal să-și rostească povestirea, este delicat cu persoana ei. Pe de altă parte, târgoveața devine cea mai limbută dintre pelerini. Rostește cel mai amplu prolog, cu tentă vădit autobiografică, 488 Ibidem. (trad. n.) 489 Ibidem. (trad. n.) 490 Carolyn
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Iar acest aspect ne-a determinat să o încadrăm în tipologia donnei demonicata, însă, ca și alte personaje feminine din această categorie umană, nu este malefică, ci doar coruptă și superficială, Chaucer manifestând o vădită simpatie față de acestă reprezentantă a cinului monahal. Portetul celei de-a doua maici nu este, din păcate, conturat de către narator, bănuim doar că, făcând parte din suita stareței, a împrumutat ceva din preocupările acesteia. Incipitul povestirii ei este în aceeași notă moralizatoare, ea condamnă lenea, văzută
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vremii, iar cuvintele rostite de maică nu pot fi decât o intenție ironică a autorului de a critica clerul chiar prin propriile sale cuvinte. Urmează o invocație către Maica Domnului, o rugăciune adresată ei. Este evident că aceste membre ale cinului monahal se înscriu pe un traseu normal, acela al discursului religios, dar am putea vedea aici și o aspirație spre puritate, spre o inocență pierdută. Călugărița din suita stareței este o persoană instruită, oferă ascultătorilor o poveste despre o donna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai savuroase imagini și situații, delectând cititorul, portretizându-i o societate guvernată de promiscuitate, de decadență.533 Ceea ce li se impută oamenilor Bisericii este tocmai neglijarea, dacă nu abandonarea totală, a voturilor monahale depuse de bună voie, o dată cu intrarea în cinul monahal sau cu primirea tainei hirotoniei: supunerea voii proprii în fața lui Dumnezeu sau a unui superior ierarhic, celibatul și abstinența, rugăciunea și sărăcia. Înmulțirea călugărilor cerșetori, 530 Thomas G. Bergin, op. cit., p. 164. (trad. n.) 531 Lucy Hardy, art. cit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai multe ori, cum știe mutul călări”539), care se amuză pe seama exploatării sexuale a bărbatului, devenit bogat în odrasle, atunci când, la bătrânețe, s-a întors în satul natal. Concupiscența este cu atât mai hilară cu cât poftele celor din cinul monahal se îndreaptă spre femeile căsătorite, atentând, în acest caz, și la unitatea și sacralitatea instituției familiei, pe care acceptă să o mineze în vederea propriilor interese. Exemplele sunt numeroase și stârnesc de fiecare dată o undă de veselie. În povestirea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cea reliefată în mod evident: un călugăr („greu de cap, sărmanul” 552 ), dând crezare vorbelor iscusit întocmite ale unei femei, devine un adevărat intermediar pentru ea, aducându-i în brațe ibovnicul dorit. O singură dată în Decameron un membru al cinului monahal, un abate de Cluny, este privit cu admirație, fără ironie, pentru că se dovedește recunoscător față de un tâlhar care l-a ajutat să se vindece de boala de stomac ce îl chinuia, omul Bisericii înnobilând persoana care s-a dovedit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vin din mitologie, sunt mai puțin veridice: „În strai bogat, frumoasă peste poate,/ și-atât de proaspătă, cu ochii-n floare,/ Că de șiar fi dorit Cel-bun și-mare/ Iubire caldă, bună, credincioasă,/ Plină de farmec, blândă și frumoasă,/ Pe cin’ să fi iubit decât pe ea?/ Mai potrivită zău că nu găsea.”688 Este 686 Geoffrey Chaucer, Legenda..., p. 209. 687 Ibidem, p. 218. 688 Ibidem, p. 219. 188 prea posesivă față de Enea, mult prea radicală în dorințele ei sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
osebire nu-i/ Între o soață din slăvită casă/ Ce e cu trupul însăși păcătoasă,/ și-o fitecine - de se-ntâmplă așa/ Că amândouă calcă-alături -/ Cât cea de neam, adică cea dintâi,/ Se va chema aleasă inimii,/ Iar celeilalte, fără cin și stare,/ Ibovnică îi zic sau țiitoare./ Dar știe orice om cu mintea trează/ Că una decât alta nu-i mai brează.”1042 Geoffrey Chaucer nu-și exprimă, decât arareori, în mod direct intențiile, „se portretizează pe sine ca un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
internaționale stabilesc programe și politici de acțiune la care statele aderă și prin care producătorii capătă o serie de obligații. Un domeniu tot mai puternic supus controlului convențiilor internaționale este cel al alimentației și sănătății. Astfel, Conferința Internațională asupra Nutriției (CIN), din decembrie 1992 (la care au participat 159 de state), a adoptat un Plan de Acțiune ce impune parametrii de calitate În domeniul agriculturii, producției alimentare și nutriției populației, prevăzând, printre altele, integrarea obiectivelor de ordin nutrițional În politicile și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
74. 129 politică, dominația eclesială, care avea o influență de netăgăduit asupra laicilor și nu numai. Maica stareță Eglantina, nume ce amintește de eroinele unor romane medievale 470 , călătorește cu o adevărată suită, însoțită fiind de o altă călugăriță, „diaconiță-n cin”471 „și preuți trei”472, surâde permanent, într-o încercare certă de a atrage atenția asupra propriei persoane („Sfios zâmbea ea pururi, cu sfinție”473). Are manierele cizelate ale unei curtezane („Alene cunoștea să se compoarte,/ Cu farmec mult și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Four Women of Style, în Speaking of Chaucer, W. W. Norton & Company, Inc., 1970, p. 63. (trad. n.) 131 fără a folosi niciun cuvânt satiric, „o dublă satiră”488, asupra lui ca bărbat, cât și asupra ei ca membră a cinului monahal, cu un rol important de conducere. Tocmai pentru că se comportă ca o eroină din romane atrage simpatia tuturor, chiar și a naratorului, pe care îl fascinează. „Deși nu este un personaj feminin complex, portretul ei reprezintă cu siguranță unul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]