1,031 matches
-
mai savuroase imagini și situații, delectând cititorul, portretizându-i o societate guvernată de promiscuitate, de decadență.533 Ceea ce li se impută oamenilor Bisericii este tocmai neglijarea, dacă nu abandonarea totală, a voturilor monahale depuse de bună voie, o dată cu intrarea în cinul monahal sau cu primirea tainei hirotoniei: supunerea voii proprii în fața lui Dumnezeu sau a unui superior ierarhic, celibatul și abstinența, rugăciunea și sărăcia. Înmulțirea călugărilor cerșetori, 530 Thomas G. Bergin, op. cit., p. 164. (trad. n.) 531 Lucy Hardy, art. cit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai multe ori, cum știe mutul călări”539), care se amuză pe seama exploatării sexuale a bărbatului, devenit bogat în odrasle, atunci când, la bătrânețe, s-a întors în satul natal. Concupiscența este cu atât mai hilară cu cât poftele celor din cinul monahal se îndreaptă spre femeile căsătorite, atentând, în acest caz, și la unitatea și sacralitatea instituției familiei, pe care acceptă să o mineze în vederea propriilor interese. Exemplele sunt numeroase și stârnesc de fiecare dată o undă de veselie. În povestirea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cea reliefată în mod evident: un călugăr („greu de cap, sărmanul” 552 ), dând crezare vorbelor iscusit întocmite ale unei femei, devine un adevărat intermediar pentru ea, aducându-i în brațe ibovnicul dorit. O singură dată în Decameron un membru al cinului monahal, un abate de Cluny, este privit cu admirație, fără ironie, pentru că se dovedește recunoscător față de un tâlhar care l-a ajutat să se vindece de boala de stomac ce îl chinuia, omul Bisericii înnobilând persoana care s-a dovedit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vin din mitologie, sunt mai puțin veridice: „În strai bogat, frumoasă peste poate,/ și-atât de proaspătă, cu ochii-n floare,/ Că de șiar fi dorit Cel-bun și-mare/ Iubire caldă, bună, credincioasă,/ Plină de farmec, blândă și frumoasă,/ Pe cin’ să fi iubit decât pe ea?/ Mai potrivită zău că nu găsea.”688 Este 686 Geoffrey Chaucer, Legenda..., p. 209. 687 Ibidem, p. 218. 688 Ibidem, p. 219. 188 prea posesivă față de Enea, mult prea radicală în dorințele ei sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
osebire nu-i/ Între o soață din slăvită casă/ Ce e cu trupul însăși păcătoasă,/ și-o fitecine - de se-ntâmplă așa/ Că amândouă calcă-alături -/ Cât cea de neam, adică cea dintâi,/ Se va chema aleasă inimii,/ Iar celeilalte, fără cin și stare,/ Ibovnică îi zic sau țiitoare./ Dar știe orice om cu mintea trează/ Că una decât alta nu-i mai brează.”1042 Geoffrey Chaucer nu-și exprimă, decât arareori, în mod direct intențiile, „se portretizează pe sine ca un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
perioada de mari tulburări în țara aflată sub conducerea dezbinată a boierilor din „arhondotetrarhie”, care doreau izgonirea clerului grec din țară, dar și sporirea privilegiilor proprii în dauna micilor boieri. Ajuns domn, Alexandru Suțu continuă nedreptățile, vânzând rangurile boierești și cinurile bisericești. Lamentațiile cronicarului nu sunt însă copleșite de pesimism, căci speranța este sugerată alegoric printr-o viziune - o corabie cu steagul Țării Românești înfruntând furtuna - ce conotează salvarea națiunii. În Jalnica cântare a lui Zilot, întru care să cuprind revuluția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
despre o adunare convocată de țar "pentru a primi sfat", de înalți funcționari ai Bisericii și ai Statului, despre nobilimea obligată la serviciul militar și de locuitori ai cetății aflați în serviciul țarului, în unele cazuri și de orășeni, despre "cinurile" societății ruse, din rândul cărora se convoca Adunarea țării. Mult mai precisă este constituirea Dietei în Serbia pe vremea Nemanizilor 173, care cuprindea stările în Diete generale (sbor) și provinciale. Infleunețele occidentale în organizarea Dietei generale, îndeosebi cele ce corespund
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
superioare (clerul și boierii) sunt parte a unui sobor sau obște, termeni utilizați de multe ori alternativ și cu sens diferit. "Altă obște" apare distinctă de "partea bisericească și boierească" într-un document din 6/17 aprilie 1749643. "Partea" sau "cinul" clasifică boierii cei mari, "al doilea" și "al treilea". În secolul al XVIII-lea caracterul criptic al castei marilor boieri se accentuează. Ei se disting net de boierii de rangul doi, trei și patru 644 care, la rândul lor, sunt
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
net de boierii de rangul doi, trei și patru 644 care, la rândul lor, sunt menționați separat de "neamuri" și "mazili". Sub Constantin Mavrocordat evoluția în acest sens este încheiată. Calitatea fiecăruia se stabilea prin prezentarea documentelor, iar "partea" sau cinul boieresc și clerical se disting de "toți boierii țării" și "partea bisericească de obște". Această terminologie reflectă realitatea diviziunii corporative a țării în două stări principale, după criteriul raporturilor cu Biserica și tendința de a identifica starea laică cu boierii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
când de unii domni. Totodată, dările plătite de preoți sunt pe tot parcursul secolului mult mai ușoare decât cele ale ță ra nilor. Din această cauză are loc sporirea neîntemeiată a numărului preoților și dorința țăranilor de a intra în cinul preoțesc. Dacă în vremea lui vodă Ipsilanti numărul lor se ridică la 3 500, sub Mihai vodă Suțu deja ajunsese la 5 850, pentru ca la 1815 să fie înregistrați numai puțin de 8 138 de preoți. Ale gerea preotului din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prezintă mai întâi faptele netreb nice de care se fac vinovați și pentru care au fost caterisiți, și, în paralel, imaginea ideală pe care vor încerca să o atingă. Preoții se angajează: „să se ferească de fapte netrebnice“, „să păzească cinul preoțesc“, „să i cinstească, să-i iubească pe mahalagii, să se poarte cu blândețe și cu evlavie cu toți“. Iată angajamentul luat de preoții de la Biserica Albă din București, ce urmează a fi puși la „opreală“ și necinstiți cu „bătaie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
falangă“ pentru că s-au îmbătat chiar în „Săptămâna Luminată“ și dintrei nici unul nu și-a adus aminte cătrebuie să oficieze slujba. „Deci, de acum înainte, să avem a ne purta cu toată cinstea și orânduiala întru toate precum să cade cinului preoțesc, să păzim Sfânta Biserică cu Sfintele Slujbe, nerămâind nici la o zi nesăvârșită. La băuturi bețive și la adunări de necinste să numai mergem nicicum, cu nimenea să nu ne mai gâlcevim, ci apururea să fim în dragoste, unul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de puterea ecleziastică, de societate, asumat de el prin glasul preotului Manole atunci când afirmă că preoția este dintre „toate tagmele <cea> mai de cinste“. Prin numeroase porunci, mitropoliții încearcă să transmită același mesaj, cerându le celor ce au îmumbrățișat acest cin „să se ferească de fapte netrebnice“, „să păzească cinul preoțesc“, „să-i cinstească și să-i iubească pe mahalagii, să se poarte cu evlavie și cu blândețe cu toți“, „să se poarte cu toată cinstea și orânduiala întru toate precum
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
glasul preotului Manole atunci când afirmă că preoția este dintre „toate tagmele <cea> mai de cinste“. Prin numeroase porunci, mitropoliții încearcă să transmită același mesaj, cerându le celor ce au îmumbrățișat acest cin „să se ferească de fapte netrebnice“, „să păzească cinul preoțesc“, „să-i cinstească și să-i iubească pe mahalagii, să se poarte cu evlavie și cu blândețe cu toți“, „să se poarte cu toată cinstea și orânduiala întru toate precum se cade cinului preoțesc, să păzească Sfânta Biserică cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ferească de fapte netrebnice“, „să păzească cinul preoțesc“, „să-i cinstească și să-i iubească pe mahalagii, să se poarte cu evlavie și cu blândețe cu toți“, „să se poarte cu toată cinstea și orânduiala întru toate precum se cade cinului preoțesc, să păzească Sfânta Biserică cu Sfintele Slujbe, neră mâind nici la o zi nesăvârșite“. O asumare a misiunii nu poate veni decât din partea unei persoane „învățate“, căreia i s-au transmis prin filierele cunoașterii nu numai importanța destinului cât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să-și îm păr tă șeas că te me ri le fraților lui Sti ria. Nu-i gă seș te acasă, aceștia fi ind plecați la târ gul Buzău lui. Atunci ni me rește la Panait cu pe țul, ve cinul de ală tu rea, căruia îi povestește toată tă rășe nia. Panait ascultă, dar nu are nici un chef să se ames te ce într-o trea bă mur da ră, considerând că nu-l pri vește. Vă zând că nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din ma ha la și, din acest motiv, viața ei s-a trans format într-un iad. La judecată, soția se vede și ea apos trofa tă de părinții clerici, deoarece nu-i dă soțului „că zu ta supunere și cin ste“, îi întoarce vorbele și-i răspun de cu cuvinte proaste. Se remarcă, în primul rând, tole ran ța so ți i lor care nu ajung la tribunal decât atunci când traiul rău este agravat de prezența al tei femei. Adul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bri ai unei eli te, boierii trebuie să se com por te cu multă „cinste“ și să re prezinte un exemplu pentru ceilalți supuși: boierul să-și caute de sluj bă, în sensul de dregătorie, iar bo ie roaica de „cin ste“, în sensul de fidelitate. Si tua ția bo ie roai cei în inte rio rul familiei este cu totul alta decât cea a unei femei de rând, are un nume, aparține unei familii nobile importante și are o avere
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sul morții, nu-și re trage totuși decizia asupra copiilor ră mași în grija unchilor paterni și nu a mamei. La rândul său, boieroaica se arată ofen sa tă atunci când este acu za tă pe ne drept de cur vie. Cin stea și buna con duită fac parte din onoarea ei și îi fixează locul în societate și comuni ta te. Des pi na Va ri pat se simte foarte jig ni tă, ba chiar furioasă din cauza vor be le lan
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dată în drumul său, Bunea este chestionat cu privire la identitatea sa de către protopopul locului care refuză să-i dea răvaș de cununie. Pus în această situație, Bunea nu se poate abține să nu se laude că și el face parte din cinul preoțesc și-i arată protopopului cartea de hirotonie pe care o păstrase cu grijă atâția ani. Bănuind că este ceva în neregulă cu acest diacon, protopopul îl pune la închisoare timp de opt săptămâni, după care îl tunde, îi confiscă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ulițele mahalalei, se întâlnește cu Iane. Acesta a dat, fără zabavă, jalbă la Mitropolie, cerându-și nevasta înapoi. Pusă din nou să aleagă între călugărie și căsătorie, Stoiana preferă viața conjugală care i se pare mult mai ușor „de purtat“. Cinul călugăriei nu se potrivește oricui și nu este acordat oricui. Chiar dacă promite să renunțe la viața lumească, o dată ajuns între ziduri, candidatul se răzgândește și revine asupra deciziei inițiale. IV Divorțul - între sancțiune și reconciliere Zapisul de împăcare O primă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fie șăzători până la sfîrșitul vieții lor“, pentru că „abătându-se la rele pe treceri, um blând pe la locuri ne trebnice prin cafenelei prin cârciume după beții și mișelii cu cântece i jocuri, umblând pe poduri în desfătări, care sunt spre defăimarea cinului pre o țesc“. Așa dar, mănăstirea joacă rolul unui „aparat de transformat in di vi zii“. Lo cul ne bu ni lor este tot la mănăstire. Ig na tie ie ro diacon, căruia i „s-au întâmplat de s-au
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Manaș. Deci veniseră buluc, cu ifos și cu nerăbdare. Dugheana Cotnarului însă (pustie) păzea cu muștele ei, încă o păcăleală a lăudăroșeniei moldovenești, care spune mereu „am” în loc de „oi fi avut”. Strâ mbau cuc onii din nas la miresmele fără cin, uitându-se cu lepădare. După un timp, iaca și Manaș venind de la butiile Cotn arului, cu pestelcă albastră, tichie, ochelari pe vârful nasului (roș) și lumânare (ca Diogene), - Bună ziua la boieri și la cucoane. - Dar unde s cucoanele? întreabă un
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
doar în cazurile în care acesta nu permite efectuarea unui tratament complet. Prescurtarea const... în plasarea unei mâini pe o chakr..., iar a mâinii celeilalte pe chakra simetric... astfel: poziția 1: o mân... pe chakra coroanei, cealalt... pe r...d...cin...; poziția 2: o mân... pe Ajna, cealalt... pe chakra a doua; poziția 3: o mân... pe gât, cealalt... pe plexul solar; poziția 4: ambele mâini pe inim.... Cu ajutorul gradului întâi, putem trata plante și animale; în cazul celor din urm
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
ne referim, s... aplic...m asupra hârtiei simbolurile Cho Ku Rei, Șei He Ki și Hon Sha Ze Sho Nen și s... ținem hârtia între palme câteva minute, direcționând lumină în sensul rezolv...rii problemelor care au ca r...d...cin... evenimentul descris. Cu sigurant... rezultatele nu vor întârzia s... se lase descoperite. Pentru direcționarea luminii în prezent va interveni și factorul distant.... Utilizând simbolul Hon Sha Ze Sho Nen, avem capacitatea de a trimite lumin... și vindecare oriunde, indiferent de
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]