1,245 matches
-
lungime ce descreșteodată cu creșterea vitezei electronului. Spinul electronului a fost descoperit în 1925 de fizicienii olandezi E. Uhlenbeck și Samuil, Goudsmit. Ei au observat că electronul are o rotație în jurul uneia dintre axele sale. Mărimea spinului, numit și moment cinetic, este aceeași pentru toți electronii, însă orientarea axei poate varia. Ca reper s-a luat direcția câmpului magnetic pământesc și față dfe acesta, electronul liber se poate orienta în două feluri: paralel cu câmpul sau antiparalel-în direcția opusă. Numărul cuantic
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
pentru toți electronii, însă orientarea axei poate varia. Ca reper s-a luat direcția câmpului magnetic pământesc și față dfe acesta, electronul liber se poate orienta în două feluri: paralel cu câmpul sau antiparalel-în direcția opusă. Numărul cuantic al momentului cinetic pentru spinul unui electron este reprezentat prin simbolul s, care are valoarea 1/2. Numărul cuantic, ms al spinului unui electron esrte +1/2 sau -1/2. Electronul, în rotația în jurul nucleului, poate să genereze un câmp magnetic ca în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
2 fizicieni germani, W. Heinsemberg și E. Schrodinger. Conform acestei teorii, se găsește că distanța cea mai probabilă a electronului față de nucleu este aceeași cu cea calculată de Bohr, precum și viteza medie de mișcare a elecrtronului. Ceea ce deiferă este momentul cinetic.Astfel, se constată că electonul atomului de hidrogen se apropie și se îndepărteză de nucleu pe o orbită care are momentul cinetic egal cu zero. Electronii care se mișcă în jurul nucleului sunt descriși, în mecanica cuantică, de anumite funcții matematice
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
este aceeași cu cea calculată de Bohr, precum și viteza medie de mișcare a elecrtronului. Ceea ce deiferă este momentul cinetic.Astfel, se constată că electonul atomului de hidrogen se apropie și se îndepărteză de nucleu pe o orbită care are momentul cinetic egal cu zero. Electronii care se mișcă în jurul nucleului sunt descriși, în mecanica cuantică, de anumite funcții matematice, numite funcții de undă. Funcția de undă, pentru un electron, se numește funcția de undă orbitală, iar despre un electron se spune
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cazurile în care n 1, orbitalii nu sunt identici din punct de vedere al energiei și geometriei. De aceea, pentru caracterizarea lor, li se atribuie alte două numere cuantice diferite: numărul cuantic azimutal, 1 numit și numărul cuantic al momentului cinetic orbital. Aceasta determină forma geometrică a orbitalilor și numărul cuantic magnetic n, determinat de câmpul magnetic generat de electron în mișcarea lui pe orbital. Valorile lui f sunt 0, 1 2, n-1; astfel pentru n1, f0, n
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
eliberarea enzimei. În principiu această reacție este reversibilă, dar echilibrul este mult deplasat spre dreapta, încât se poate considera numai reacția de la stânga la dreapta: Viteza reacției este proporțională în orice moment cu concentrația complexului ES. Pe baza acestor considerații cinetice se poate explica variația vitezei reacțiilor enzimatice în funcție de concentrația substratului pentru cazul când concentrația enzimei este constantă. Dacă se menține constantă concentrația enzimei, mărindu-se treptat concentrația substratului, viteza de reacție crește, până când, la o anumită concentrație a substratului, toată
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
eliberarea enzimei. În principiu această reacție este reversibilă, dar echilibrul este mult deplasat spre dreapta, încât se poate considera numai reacția de la stânga la dreapta: Viteza reacției este proporțională în orice moment cu concentrația complexului ES. Pe baza acestor considerații cinetice se poate explica variația vitezei reacțiilor enzimatice în funcție de concentrația substratului pentru cazul când concentrația enzimei este constantă. Dacă se menține constantă concentrația enzimei, mărindu-se treptat concentrația substratului, viteza de reacție crește, până când, la o anumită concentrație a substratului, toată
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
s) și se mai numesc și alergări (probe) de sprint. Din punct de vedere fiziologic, efortul caracteristic acestor probe este de tip anaerob alactacid sau lactacid și de tip mixt în cazul probelor de 400 m și 400 mg. Studiile cinetice au pus în evidență faptul că din analiza curbei de viteză realizată pentru un sportiv care parcurge distanța de 100 m în 9,90 secunde se poate constata că viteza maximă de cursă este atinsă după 30 - 40 m de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
alergarea de obstacole. Din experiența noastră considerăm utilă abordarea instruirii programate în predarea - învățarea acestei probe și propunem următorul conținut, pentru varianta instruirii ramificate (fig. 49). VI. BAZELE TEHNICII SĂRITURILOR Săriturile atletice sunt comportamente motrice specializate al căror scop iei cinetice orizontale într-un impuls în plan orizonta cât mai mari. ), cu un e sărituri pot fi n înălțime și săritura cu prăjina. de specificul și scopul săriturii. în curriculum nucleu stemul competițional școlar și de ul probelor e săritu rii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ai redus; au pe partea externă cește spre dreapta, până ce axa acestuia ajunge la 25°-35° față de l l format de suliță cu planul orizontal este de 28°30° ; , în contactul său cu solul, oprește brusc atletul din alergare. Energia cinetică acumulată pe elan datorit ării corpului pe piciorul stâng este transformată, în condițiile specifice efortului final, în forță de aruncare. III. Efortul final sau aru rare suplimentară spre înainte, pe fondul coborârii ușoare a C.G.G. (cu cca 5-6 cm); * se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
? și reprezintă fiecare unghiul format de direcțiile acelor doi vectori: mărimi în fizică: 1. vectoriale - se reprezintă prin vectori și se careacterizează prin modul, direcție, sens și punct de aplicație. Exemple: viteza, accelerația, forța, impuls, greutatea, momentul forței, moment cinetic etc. 2. scalare - se caracterizează prin valoare, număr pozitiv sau negativ. Exemple: masa corpului, timpul, volumul densitatea, temperatura, cantitatea de căldură, căldura specifică etc. B. Operații cu vectori 1. Adunarea vectorilor: vectorii trebuie să fie coplanari și concurenți, reprezentând aceleași
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
unui corp în mecanica relativistă: , unde m0 este masa de repaus, v - viteza corpului apropiată de viteza luminii; impulsul relativit: ; relația de legătură dintre masă și energie: . energia totală W = m · c2 energia de repaus W0 = m0 c 2 energia cinetică Wc = W - W0 Relația ΔW = c2 Δm constituie expresia generalizată a energiei și este valabilă pentru orice formă de energie. Variației masei Δm, întotdeauna îi corespunde o variație de energie ΔW. I.7. Mișcarea oscilatorie. Compunerea oscilațiilor. Unde elastice. I.
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
elastică, m - masa atârnată și ? - pulsația. Relația (1) devine: ? =unde T → perioada de oscilație a pendulului elastic, m → masa corpului atârnat și care oscilează în jurul poziției inițiale de echilibru. energia totală: unde energia potențială elastică este și energia cinetică este. graficul de parabolă a energiei potențiale: legarea resorturilor (pendulelor elastice): 1) în serie: Perioada de oscilație, unde m este masa corpului atârnat și ?? este constanta elastică a sistemului ce se determină din relația: 2) în paralel: Perioada de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
a unui sistem de corpuri de a produce lucru mecanic. Energia este o mărime de stare pe când lucru mecanic este o mărime de proces. Variația energiei ΔE este egal cu lucrul mecanic, adică . Energia mecanică este de două feluri: energia cinetică sau de mișcare și are formula:, corpul are mișcare de translație și energie potențială, numită și energie de poziție sau de configurație și are relația:. În cazul deformărilor resorturilor elastice, avem energie 59 potențială elastică:, unde K reprezintă constanta elastică
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
sau de configurație și are relația:. În cazul deformărilor resorturilor elastice, avem energie 59 potențială elastică:, unde K reprezintă constanta elastică a materialului din care este construit resortul, iar x este deformația sau elongația după direcția OX. teorema variației energiei cinetice:, adică variația energiei cinetice a unui punct material în mișcarea de translație în raport cu un sistem inerțial este egală cu lucru mecanic. teorema variației energiei potențiale:, adică variația energiei potențiale între două stări este egală și de semn contrar cu lucru
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
are relația:. În cazul deformărilor resorturilor elastice, avem energie 59 potențială elastică:, unde K reprezintă constanta elastică a materialului din care este construit resortul, iar x este deformația sau elongația după direcția OX. teorema variației energiei cinetice:, adică variația energiei cinetice a unui punct material în mișcarea de translație în raport cu un sistem inerțial este egală cu lucru mecanic. teorema variației energiei potențiale:, adică variația energiei potențiale între două stări este egală și de semn contrar cu lucru mecanic efectuat. Conservarea energiei
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
se obține un sistem de două ecuații, care prin o anumită rezolvare, se obțin valorile vitezelor: u1 și u2 ale corpurilor după ciocnire: III. STATICA statica: studiază echilibrul corpurilor sub acțiunea forțelor. III.1. Sistem de forțe. Momentul forței. Momentul cinetic. Compunerea forțelor. Cuplu de forțe. Centrul de greutate. III.1.1. Sistem de forțe: două sau mai multe forțe ce acționează simultan asupra unui corp. sistem de forțe echivalent: sistem de forțe ce înlocuiește pe un alt sistem de forțe
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și forță. Unitatea de moment:. Sensul vectorului *se află cu ajutorul regulei burghiului. teorema lui Varignom: Suma vectorială a momentelor forțelor concurente în raport cu un pol, este egală cu momentul rezultant al acestor forțe în raport cu același pol: ? III.1.3. Momentul cinetic al punctului material se definește prin relația: (vectorial) Modulul vectorului este: , unde α este unghiul dintre**. Sensul vectorului ? se află cu ajutorul regulei burghiului. Când α = 90°, adică traiectoria descrisă de punctul material este o circumferință, atunci: Unitatea de moment
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
al punctului material se definește prin relația: (vectorial) Modulul vectorului este: , unde α este unghiul dintre**. Sensul vectorului ? se află cu ajutorul regulei burghiului. Când α = 90°, adică traiectoria descrisă de punctul material este o circumferință, atunci: Unitatea de moment cinetic:variația momentului cinetic pe unitate de timp:(vectorial) sau în modul ; teorema momentului cinetic: Momentul forței în raport cu un pol este egal cu variația momentului cinetic pe unitate de timp, în raport cu același pol. III.1.4. Compunerea forțelor: a compune două
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
se definește prin relația: (vectorial) Modulul vectorului este: , unde α este unghiul dintre**. Sensul vectorului ? se află cu ajutorul regulei burghiului. Când α = 90°, adică traiectoria descrisă de punctul material este o circumferință, atunci: Unitatea de moment cinetic:variația momentului cinetic pe unitate de timp:(vectorial) sau în modul ; teorema momentului cinetic: Momentul forței în raport cu un pol este egal cu variația momentului cinetic pe unitate de timp, în raport cu același pol. III.1.4. Compunerea forțelor: a compune două sau mai multe
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
unghiul dintre**. Sensul vectorului ? se află cu ajutorul regulei burghiului. Când α = 90°, adică traiectoria descrisă de punctul material este o circumferință, atunci: Unitatea de moment cinetic:variația momentului cinetic pe unitate de timp:(vectorial) sau în modul ; teorema momentului cinetic: Momentul forței în raport cu un pol este egal cu variația momentului cinetic pe unitate de timp, în raport cu același pol. III.1.4. Compunerea forțelor: a compune două sau mai multe forțe, înseamnă a afla rezultanta lor. Cum forțele sunt mărimi vectoriale
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
α = 90°, adică traiectoria descrisă de punctul material este o circumferință, atunci: Unitatea de moment cinetic:variația momentului cinetic pe unitate de timp:(vectorial) sau în modul ; teorema momentului cinetic: Momentul forței în raport cu un pol este egal cu variația momentului cinetic pe unitate de timp, în raport cu același pol. III.1.4. Compunerea forțelor: a compune două sau mai multe forțe, înseamnă a afla rezultanta lor. Cum forțele sunt mărimi vectoriale vom aplica, fie regula paralelogramului, fie regula poligonului. O altă metodă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
presiunea totală asupra unui gaz ce se exercită asupra unui element de suprafață așezat perpendicular pe liniile de curent, iar presiunea dinamică se determină cu tubul Prandt. 2. TERMODINAMICA Cap.1. Structura substanței și tipuri Structura substanței, starea gazoasă, teoria cinetică - moleculară a gazelor, principiile termodinamicii, starea lichidă a substanței, termometria, starea solidă a substanței, calorimetrie, schimbări de stare (faze). 1.1. Definiții: atom: cea mai mică parte dintr-un element chimic moleculă: cea mai mică particulă dintr-o substanță simple
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
v tinde spre infinit (ia valori mari), f(v) tinde spre zero și 3) când v = v? (viteza probabilă), f(v) are maxim. forțe intermoleculare: forțe de interacțiune dintre molecule: de coeziune sau respingere energia internă U: suma dintre energiile cinetice și potențiale ale moleculelor. energia totală a unui sistem fizic: ?? unde U reprezintă energia internă, iar ?? energia externă formată din suma dintre energia cinetică a sistemului și energia potențială, deoarece sistemul se poate găsi într-un anumit câmp
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de interacțiune dintre molecule: de coeziune sau respingere energia internă U: suma dintre energiile cinetice și potențiale ale moleculelor. energia totală a unui sistem fizic: ?? unde U reprezintă energia internă, iar ?? energia externă formată din suma dintre energia cinetică a sistemului și energia potențială, deoarece sistemul se poate găsi într-un anumit câmp, având relația , încât energia totală a unui sistem fizic va fi:. La gazele perfecte, unde între molecule nu se exercită forțe intermoleculare, energia potențială este nulă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]