3,274 matches
-
nicăieri. La urmă recunoscu că la un moment dat, când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în turma celuilalt cioban. Moș Constantin era hotărât să-și recapete mioara, așa că nu-i mai dădu ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Ciobanului nu prea i-a plăcut acest lucru, dar nu avu ce să facă, știindu-l cât este de hotărât, îi promise că va căuta să-i aducă acasă oaia rătăcită. Propunerea lui
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
dat, când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în turma celuilalt cioban. Moș Constantin era hotărât să-și recapete mioara, așa că nu-i mai dădu ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Ciobanului nu prea i-a plăcut acest lucru, dar nu avu ce să facă, știindu-l cât este de hotărât, îi promise că va căuta să-i aducă acasă oaia rătăcită. Propunerea lui de a i se opri valoarea oii din
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
acestei Vetre strămoșești binecuvântate, pe care se pune Temelia și Stâlpul Neamului Dacoromân, fiecare după treapta sa de dăruire, mărturisire și sacrificiu sfânt: de la Țăran la Voievod, de la Poet la Vlădică, de la Dascăl la Duhovnic, de la Meșteșugar la Artist, de la Cioban la Boier, de la Pedagog la Monah, de la Soldat la General, de la Pustnic la Profet, etc., toți împlinindu-se ca misiune și vocație, ca ctitori de Biserică și Țară în Aristocrația Mistică a Mântuitorului Iisus Hristos-Domnul lumii, Împărat al Cerului și
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1415451849.html [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
care noii locuitori își așează plasma lucioasă în mijlocul camerei care miroase a curat. Pe de altă parte, mulți din cei care desfășoară activități la periferie se află în zona gri a legalității și se tem de controale. O parte din ciobanii pe care i-a întâlnit pe teren au refuzat, de pildă, să fie fotografiați, de teama proprietarilor de terenuri unde își pasc ilegal oile. Cu toate astea și cu toate că toată munca de documentare și fotografiere e obositoare, pentru că implică multe
stâne, drone și ghetouri pentru clasa de mijloc by https://republica.ro/periferia-stane-drone-si-ghetouri-pentru-clasa-de-mijloc [Corola-blog/BlogPost/337889_a_339218]
-
obicei de la sate, Cu usturoi se freacă Uger la vită de lapte, De-a nu rămâne stearpă. După ce se tund de lână, Ce-a crescut cât au iernat, Oile se duc la stână; Că-i vremea de pășunat. Se tocmesc ciobani cu plată În natură și în bani, Că tradiția-i purtată, Spre a dâinui prin ani. Cu atenție se face Număratul oilor, La stăpâni de-a se întoarce, De răcoarea brumelor. Și se face măsurarea Laptelui, o dată muls, Spre a
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1461329076.html [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
-i purtată, Spre a dâinui prin ani. Cu atenție se face Număratul oilor, La stăpâni de-a se întoarce, De răcoarea brumelor. Și se face măsurarea Laptelui, o dată muls, Spre a știi repartizarea Cașului prin vară strâns. Apoi prânzesc împreună, Ciobanii cu gospodari. Să se facă brânza bună, Pun să cânte lăutari. Dar rămâne în poveste, Ospățul abia-nceput, Când ciobanii duc pe creste, Turma de oi la păscut. Tradiții și ritualuri Prin timp perpetualte, Pe-ale vremurilor valuri, Ne sunt
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1461329076.html [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
răcoarea brumelor. Și se face măsurarea Laptelui, o dată muls, Spre a știi repartizarea Cașului prin vară strâns. Apoi prânzesc împreună, Ciobanii cu gospodari. Să se facă brânza bună, Pun să cânte lăutari. Dar rămâne în poveste, Ospățul abia-nceput, Când ciobanii duc pe creste, Turma de oi la păscut. Tradiții și ritualuri Prin timp perpetualte, Pe-ale vremurilor valuri, Ne sunt identitate. * Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritialuri populare românești" 23 Aprilie Maria Filipoiu La mulți ani, sărbătoriților cu numele de
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1461329076.html [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
a vocii. Ea este zidită în ființa umană, spre a contura armonia sunetului necontenit plămădit în melodii de mii de ani în urmă, până azi. E de necontrazis crezământ faptul că Angea Moldovan l-a auzit de la frunza și fluierul ciobanului, de la toacă și clopot din turle de vechi așezăminte monahale, de la tulnice care-au dus în veacuri, din deal în deal, vestea, dragostea și alarma și de la gură de glăsuitor popular al cântecului, în care cultura, arta și tradiția sătească
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435039170.html [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
avem obligații minime moral privind Luminarea Poporului sau, cum i se zicea înainte vreme, Rezistența prin Cultură. Lasă-i să moară proști! Marea Recuperare n-are nici un rost pentru că Neamul Românesc a îmbrăcat cămașa morții, anume cămașa de mire a ciobanului mioritic. 15. Curvele nu impune respect decât dacă e scumpe. Așa-i și cu viața spirituală în cavernă sau în salon. Ori cu pdf-urile. Cine vrea să aibă senzații megaintelectuale, care e cele mai costisitoare, să facă bine să trăiască
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
de șpagă. Dară nu toate rândurile de oameni au stat cu mâinile-n sân. Fost-au și generații vrednice pe-acest meleag de geografie mică, dar cu viitor etern, prevăzut de prooroci. Cum cerându nește leacuri de la Luteția pentru Mircea Ciobanul Voievod, soțul ei de la Curtea Veche, ocrotitoarea noastră, Doamna Chiajna, se interesa în 24 ianuarie 1559, la apotecariul Michel de Nostredame, ce și cum fi-vor vremurile românești pe termen lung, care deja erau furtunoase-n RO cum le-au
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
altădată orișicât aș fi de bună, nu mă mai prinzi cu vrăjeala așa că ai face bine să îți mai schimbi socoteala și de nu ai cumva gânduri să te faci magician, împacă-te cu ideea că nu vei fi nici cioban. Referință Bibliografică: LUPUL ȘI CAPRA CU TREI IEZI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2042, Anul VI, 03 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LUPUL ŞI CAPRA CU TREI IEZI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1470238514.html [Corola-blog/BlogPost/370610_a_371939]
-
doctor vorbind, au mai lătrat de câteva ori fără chef și s-au înturnat la picioarele baciului, scuturându-și plictisiți cozile pline cu mărăcinii adunați de pe pășuni. Mogâldeața se apropia din ce în ce mai mult și Miron, pentru orice eventualitate, trimise unul dintre ciobanii săi să-l întâmpine pe doctor și să-l însoțească până la stână. Nu putea ști ce reacție vor avea câinii la apariția în noapte a unui necunoscut? - Ce-i, mă frate, cu tine la ora asta? Nu te-ai gândit
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1482580104.html [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
legate de scândurica, pusă pe post de atelă, să nu i se miște mâna și începu să-i examineze starea. Se văita Miron de durere când apăsa pe mână, dar nu avea cine să-l audă în vârf de munte. Ciobanii se făceau că nu aud nimic, iar Istrate era prea obișnuit cu asemenea vaite, ca să le mai dea importanță. Părea insensibil la durerea pacientului său din seara aceasta, cu toate că știa câtă durere putea să aibă prietenul său din copilărie. - Ce
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1482580104.html [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
era învățat cu viața de la stână. Nici acum nu avea de gând să plece până la sfârșitul săptămânii. Îi era drag să mai stea la povești cu prietenul său. Poate unii se întrebau: cum poate fi prieten un medic cu un cioban? Iaca așa. Se cunoșteau de aproape cincizeci de ani. Erau din sate apropiate și se întâlneau pe la horele ce se organizau, ba de flăcăii dintr-un sat, ba de altul și pe atunci nu era doctor, ci un simplu fiu
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1482580104.html [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
fi vrut să-i aibă alături. Romuliana aflase despre această zonă miraculoasă, de sub muntele Măgura (cât de românesc sună!), locuită de daci liberi. Legendă sau nu, Romuliana a venit în Dacia de la Roma și s-a îndrăgostit de un frumos cioban dac. Un dac liber. Nu trecu mult și o poveste de iubire, pierdută în timp, i-a legat pentru totdeauna. S-au căsătorit iar mai târziu, fiul lor, Galerius, care și-a divinizat mama, construiește un palat în cinstea ei
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1431882249.html [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
un cuvânt esențial, mâine, și o idee vitală, aceea că ei au un viitor. Lipsa oricărei perspective este cea mai grea moștenire pe care au primit-o în lumea în care au trăit. O lume în care băieții se fac ciobani, iar fetele se mărită la 16 ani și încep să facă copii pe care îi cresc într-o sărăcie lucie „Acolo, viața înseamnă astăzi, că mâine e departe și nu se știe dacă te mai trezești viu. Marea lor mulțumire
Profesoara Simona și copiii pentru care pâinea e mai bună decât ciocolata by https://republica.ro/profesoara-simona-c-i-copiii-pentru-care-painea-e-mai-buna-decat-ciocolata [Corola-blog/BlogPost/338283_a_339612]
-
sunt convinsă că ei or să facă diferența în toată povestea asta. Dacă merg la școală, dacă au și alte modele în viață, dacă văd în jur familii normale, or să aibă și alte ambiții în viață decât să devină ciobani și să se căsătorească la 16 ani. Deocamdată, au în plus o șansă uriașă la supraviețuire”, spune profesoara. În fiecare weekend, ea și prietene ei îi iau pe cei patru frați mai mari la ele acasă. Fiecare are câte un
Profesoara Simona și copiii pentru care pâinea e mai bună decât ciocolata by https://republica.ro/profesoara-simona-c-i-copiii-pentru-care-painea-e-mai-buna-decat-ciocolata [Corola-blog/BlogPost/338283_a_339612]
-
SLOVELOR" , ediția a II-a, 2016 - Secțiunea PROZA SCURTĂ PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ... I. Budapesta, Hotel “Gellert”, 23 august 1919, ora 12:30: - Toadere, vez’ ba, ca iară te caută copiii aia gemeni - îi spuse soldatul Mitu Teșcuț, cioban din Loviște, lui Toader Baciu, soldat din Ip, sat din Sălaj, care lucra la intendenta trupelor române de ocupație a Budapestei, știa limba maghiară bine, vorbit-citit-scris. - Adu-i aici, că am să le dau ceva - i-a răspuns Toader și
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1475819328.html [Corola-blog/BlogPost/350256_a_351585]
-
vârstă decât prizonierul din fața lui, de loc din Călimăneștii Vâlcii, glumi cu el: - Mai, soldat Teșcuț, da, știi că nu ești prost deloc? Eu m-aș putea supără pe tine că am ajuns să mă învețe diplomație militară taman un cioban din Loviște, da’ n-o fac, mă, ca esti muntean de-al meu! Lovișteanul Mitu Teșcuț încremeni și abia mai apucă să zică: - Păcatele mele, do’n căpitan, păi, cum să-m’ permit ieu să vă învăț pa dumneavoastră, am
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1475819328.html [Corola-blog/BlogPost/350256_a_351585]
-
într-un pământ necunoscut, dar acest Nou spațiu necunoscut trebuia transformat în ordine, reîncorporat în Ordine, ori lucrul acesta se făcea prin săvârșirea unei Jertfe ... Era jertfit tânărul cel mai bun, cel mai curat, cel mai inteligent, așa cum este tânărul Cioban din Balada „Miorița”. Era un simț al datoriei, o mândrie pentru un tânăr să fie ales pentru a fi jertfit. Ritualul acesta s-a păstra până târziu la daci, care înainte de a porni la luptă, îl alegeau pe tânărul cel
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_un_mare_p_stefan_dumitrescu_1372601148.html [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
că zeul a primit Jertfa, mesajul. Dar și acest ritual al dacilor venea tot din mitul Jertfei, din Ritualul jertfei din neolitic, făcut ca să îmbuneze și să alunge spiritele haosului, ca ordinea să fie astfel întărită. Așa se explică de ce Ciobanul din” Miorița” acceptă să fie jertfit de către tovarășii lui ... În Miorița este vorba de o jertfă, nu de un omor ... Mult mai târziu, în perioada dacă, sau după înfrângerea lui Decebal, în primul mileniu, când s-au întâmplat multe omoruri
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_un_mare_p_stefan_dumitrescu_1372601148.html [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
acceptă să fie jertfit de către tovarășii lui ... În Miorița este vorba de o jertfă, nu de un omor ... Mult mai târziu, în perioada dacă, sau după înfrângerea lui Decebal, în primul mileniu, când s-au întâmplat multe omoruri în lumea ciobanilor, mitul jertfei a fost suprapus peste fapta omorului ... Sau omorul, ca faptă, a conservat și a luat cu el povestea jertfei din vechime. Astăzi ne este greu să înțelegem de ce ciobanul din Miorița acceptă cu atâta seninătate să fie omorât
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_un_mare_p_stefan_dumitrescu_1372601148.html [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
mileniu, când s-au întâmplat multe omoruri în lumea ciobanilor, mitul jertfei a fost suprapus peste fapta omorului ... Sau omorul, ca faptă, a conservat și a luat cu el povestea jertfei din vechime. Astăzi ne este greu să înțelegem de ce ciobanul din Miorița acceptă cu atâta seninătate să fie omorât. Dar, în viziunea și în gândirea mitică, prin această omorâre-jertfă spiritul lui se încorporează în Ordine... După cum se știe, la nașterea unui copil dacii plângeau, (pentru că el coborând în lumea de
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_un_mare_p_stefan_dumitrescu_1372601148.html [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
divan și multe altele pe care turcii ni le-au „dăruit” în schimbul haraciului. Așa este. Când primeau haraci de la moldoveni și valahi, turcii îi serveau cu sugiuc și rahat. Oameni cumsecade. Însă eu mă-ndoiesc de originea turcească a cuvintelor „cioban” și „ciomag”. Desigur că au avut și ei ciobanii lor, iar în privința ciomagului...e drept că ne-au ciomăgit uneori, dar, după câte știu, ei dădeau cu iataganele. Ai noștri dădeau cu ciomagul. Deci, cuvântul „ciomak”, cred că ei l-
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
au „dăruit” în schimbul haraciului. Așa este. Când primeau haraci de la moldoveni și valahi, turcii îi serveau cu sugiuc și rahat. Oameni cumsecade. Însă eu mă-ndoiesc de originea turcească a cuvintelor „cioban” și „ciomag”. Desigur că au avut și ei ciobanii lor, iar în privința ciomagului...e drept că ne-au ciomăgit uneori, dar, după câte știu, ei dădeau cu iataganele. Ai noștri dădeau cu ciomagul. Deci, cuvântul „ciomak”, cred că ei l-au auzit de la ai noștri, (dă-i, mă, cu
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]