1,570 matches
-
POPESCU - GRUPAJ POETIC DEDICAT LUI CONSTANTIN BRÂNCUȘI Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1879 din 22 februarie 2016 Toate Articolele Autorului ÎN MARMURĂ ȘI ÎN DESTIN! Din seva nației române Venea talentul lui deplin , Dându-i puterea să cioplească În marmură și în destin. Titan al artei devenit Prin ce-a lăsat și prin credință, Masa Tăcerii l-a hrănit Cu liniște și cu voință. Și azi, spre nemurirea lui, Învăluită în mister, Coloana Infinitului Îi poartă sufletul spre
GRUPAJ POETIC DEDICAT LUI CONSTANTIN BRÂNCUŞI de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370675_a_372004]
-
afirma, că poporul român pare ”născut sub semnul lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor, emigrărilor”. Iar în poemul ”Istorie” (pag. 12) Sorin Șirineasa adâncește ideea: ”fiorul îndepărtatei Dacii,/ poetul Sorin,/ din colțul gurii/ își flutură curcubeul/ prin saltul lupului...” Constantin Brâncuși , cioplind timpul cu dalta care știa ”să vorbească și fără dicționare”, dăltuind ”Sărutul” ca ” un început cosmogonic” acel sărut, care îi ” înlănțuia în veșnicie, pe îndrăgostiți”, privind îmbrățișarea monolitică, afirma ” Nu pot dușmăni mai mult de un minut”. Așa îl învăluie
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
ci și trecerea de la un proprietar la altul. Unul dintre ei fiind un mare iubitor și colecționar de însemne heraldice, pe care le-a adunat de pe întreg cuprinsul zonei valone. Așa se face că în colecția sa se găsesc piese cioplite în piatră datând încă de prin anii 1400 (un cavou), blazoane, stâlpul rușinii plantat în mijlocul grădinii plină cu trandafiri de toate culorile, stâlp de care pe timpuri erau legați și lăsați în văzul lumii cei ce greșeau, furau sau făceau
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370759_a_372088]
-
gleznă iubitei să rămână Martoră la bucurii și la agape. Iar dacă vapoarele îi tulbură tăcerea E vremea dorului de ducă încolțit în noi Și călătoria noastră dulce că mierea Ne înalbăstrește ochii cînd marea urca în ploi. Furtună își cioplește chipul în sare Iar marea lovită-n călcai mugește sub vapoare... Al.Florin Țene Referință Bibliografica: Călcâiul vulnerabil al mării / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 550, Anul ÎI, 03 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369729_a_371058]
-
Acasa > Poezie > Delectare > SONETUL DORINȚEI ARZĂTOARE /MIHAI MERTICARU Autor: Mihai Merticaru Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului SONETUL UNEI DORINȚE ARZĂTOARE De-aș mai prinde măcar un an și-o mie, Ți-aș ciopli, în marmură verde, castel, La fel ca la începuturi, amant fidel, Viața ți-aș preface-o în poezie. Fericit apoi, m-aș rezema-n penel, Ți-aș rostui un rai așa să fie În mijloc rotund de împărăție, Ca într-
MIHAI MERTICARU de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368219_a_369548]
-
umeri goi și flori de câmp pe ea, Din vară care-acum își duce taină Într-un alt timp înscris, pe palmă mea. Îmi trec pe chipul lui buzele ude Și degetele reci de-atatea ploi, Ca sculptorul în pietrele profunde Cioplind spre amintire riduri noi; Noiembrie al meu pe ritm dansează Și trece peste prag cu pașii mici, Cromatic ca-ntr-un vis ne proiectează În pur si simplul lui acum... și-aici Iar cand de frunze cosmic-revelate Se scriu în
INVIZIBILI MACI de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353294_a_354623]
-
de pictură religioasă, respectiv artă bizantină, a realizat lucrări de pictură murală, făcute în biserici, pe lemn și pe sticlă. A lucrat la Paraclisul Sfântul Dumitru al Mânăstirii Cernica, județul Ilfov. A coordonat și lucrat efectiv la pictura Bisericii Romano-Catolice „Cioplea” din București, în colectiv a realizat pictura a opt biserici. Cu multă amabilitate ne vorbește și despre pictura bizantină în frescă. Cuvântul frescă provine din limba italiană unde înseamnă „umed” și este, de fapt, pictura bizantină murală în biserici. O
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
sunt orice, dar nu cometă. În acest sumbru efemer cânt pe viori, nu pe flașnetă. Nu ca drezină am să pier, ci ca o splendidă rachetă și port ca pe un giuvaer a nemuririi verighetă. Sunt vânător, nu braconier, gândind cioplesc, nu scriu cu cretă. Sunt arșiță, nu aspru ger, mândru condor și nu egretă. Nu mă târăsc. Nu sunt apter și posed magica baghetă care preface în prier iarna ce-n mine se repetă. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353503_a_354832]
-
ani, poete ! Să îți fie pân la urmă viața împlinită, fiind far în dulcea Poezie, care-îți e de când te știi iubită. La mulți ani, poete ! Nu te teme. Anii trec, dar nu te bagă-n seamă fiindcă văd că tu cioplești în vreme a iubirii sacră panoramă. La mulți ani, poete! Creatorul, zâmbind blând, îți binecuvântează patima de a visa și zborul spre-nălțime. La mulți ani! Crează! Acrostih Am avut o viață grea, de faur, Necedând când alții ar fi
LA MULŢI ANI, POETE ! ACROSTIH de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352848_a_354177]
-
mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am spart coaja de nucă/A cuvântului și peste înțelesuri am dat/De bine, dulci ca mierea, de ducă/Și ură,/Avea
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
în har!) a venit cu elementele constitutive ale Porții lucrate parțial acasă, în Maramureș, după dorința fermă a părintelui din Soci ca poarta să includă numaidecât, pe lângă simboluri creștine, și bourul moldav. Și meșterul a desăvârșit comanda, cu necesarele adaosuri cioplite la față locului. Montarea porții, durând câteva zile, a fost efectuată cu forță de muncă locală, care îl include și pe părintele-paroh. Și iată cum Bisericii din Soci i-a sporit renumele între celelalte lăcașuri de rugăciune din județul Iași
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
prin contribuția majoră a enoriașilor și una nesemnificativă, totuși necesară și aceea, a oficialităților. Ș i ca s ă î nt ă reasc ă simbolistica faptei sale, p ă rintele ad ăug ă lemnului adus de la munte ș i lemn cioplit din p ă durea satului, stejari care au î mp ă rt ă ș it cu osta și i r ă nile schjelor de obuz. Cicatricile din carnea lemnului, aflate la vedere, se pl â nge p ă rintele-paroh, î
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
semințele gemenelor una tace cealaltă frământă pâinea serii afară plouă mărunt cad petalele florilor plămânului mușcata înflorește înflorește înflorește ca într-o cascadă simt liniștea cum se așterne cum vreau să se aștearnă sunt suprafețe încă aspre dalta fină le cioplește neîncetat ele se tot aspresc în care fragment de lumină să-mi răcoresc trupul timpanele tâmplele pentru a fi miezul din fiecare sămânță al gemenelor una tace cealaltă frământă firul de azimă și plouă plouă neîncetat mărunt ca dintr-o
MĂRUNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353891_a_355220]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ANTAGONICE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1323 din 15 august 2014 Toate Articolele Autorului Antagonice Cioplesc cuvintele în ape curgătoare, Se pierd tăceri asurzitoare, Ideile ca iezii mor de sărbători, O lacrimă să-mi dărui, Mirador. Virgine trec, în urmă cavaleri, În pulbere se nasc puberi, Sunt legendarii noștri străbunici, Ce-mi pasă mie de călăi
ANTAGONICE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353122_a_354451]
-
lucru că o bancă te execută silit și te aruncă în stradă pentru că nu îți mai poți plăti ipotec, deși ai rămas fără serviciu!? Nepotul: Banca e totuși bancă, unchiule... Unchiul: Despre ce vorbim aici? Că doar nu despre lemnul cioplit din parc!? Banca nu e condusă tot de oameni? Sau ți se pare că de nu știu ce dinozauri!? Să fim serioși! Omul este cea mai diabolică ființă posibilă și aceste invenții - bănci, tribunale, curți etc. - nu sunt decât niște măști din spatele
SECTIUNEA DRAMATURGIE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352695_a_354024]
-
albastru, fiind înlocuit ulterior de un fir roșu, deoarece era mai atrăgător. În expoziția domnului Apalaghiei pot fi văzute și mărțișoare cu șnur albastru. Șnurul simbolizează împletirea zilei cu noaptea, a iernii cu vara. Neavând bănuți de aur, tinerii au cioplit din lemn un obiect-amuletă, pe care l-au dăruit iubitei, soției, mamei, bunicii. Domnul Apalaghiei își prezintă mărțișoarele sub forma unei povești proprii, prezentată pentru prima dată la un Simpozion organizat de Institutul Național al Lemnului din București, la ROMEXPO
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
călușarii formaseră o nouă ceată. Unii flăcăi se însuraseră, iar alții plecaseră la București, la muncă, iar sarcina de a alcătui ceata, i-a revenit Vătafului. Acesta a trimis fiecărui flăcău, ales cu grijă dinainte, câte un cap de cal, cioplit din lemn de alun, dar și „porunca” de a se prezenta, în a patra miercuri de la Paște, într-o poiană secretă din pădurea Sinica. Aici, în mare taină, se ciopleau steagul și ciocul călușului, în prezența căruia se depunea jurământul
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
flăcău, ales cu grijă dinainte, câte un cap de cal, cioplit din lemn de alun, dar și „porunca” de a se prezenta, în a patra miercuri de la Paște, într-o poiană secretă din pădurea Sinica. Aici, în mare taină, se ciopleau steagul și ciocul călușului, în prezența căruia se depunea jurământul față de Vătaf. Ceata era formată din 9 dansatori, mutul, stegarul și doi lăutari, în total 13 oameni. Din cei 9, doar doi călușari erau din Purani, unul fiind vărul mamei
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
cititorul însetat de frumos. Cântând în vers de rogodel un „Imn” închinat poeziei, autorul deconspiră efectul acesteia asupra sa: „Minune ești, minune vie,/ nemuritoare poezie/ sublimă/ doar când ritm și rimă/ te-ncorsetează-n veșnicie./ În trudă/ sclavul tău asudă/ cioplind c-o sfântă frenezie/ cuvinte/ care să te-alinte/ cu a iubirii gingășie.” - clipa de mare bucurie având-o doar cel care în „lumea poeziei întârzie”. După ce am trecut de două ori în timp de 24 de ore prin „Vâltorile
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 450 din 25 martie 2012 Toate Articolele Autorului Am soarta ta, omule... Mă răvășesc și pe mine, te răvășesc și pe tine - pe mine, vânturile, pe tine, gândurile... Am soarta ta, omule... Dureros cioplesc în mine, dureros cioplesc în tine - în mine, securile, în tine, gândurile... Am soarta ta, omule... Vâlvătaie arde-n mine, vâlvătaie arde-n tine - în mine, focurile, în tine, gândurile... Rău de mine, rău de tine... Însă fratele tău, pomul
DE LA FRATELE MEU, COPACUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354699_a_356028]
-
în: Ediția nr. 450 din 25 martie 2012 Toate Articolele Autorului Am soarta ta, omule... Mă răvășesc și pe mine, te răvășesc și pe tine - pe mine, vânturile, pe tine, gândurile... Am soarta ta, omule... Dureros cioplesc în mine, dureros cioplesc în tine - în mine, securile, în tine, gândurile... Am soarta ta, omule... Vâlvătaie arde-n mine, vâlvătaie arde-n tine - în mine, focurile, în tine, gândurile... Rău de mine, rău de tine... Însă fratele tău, pomul, vede că-i mai
DE LA FRATELE MEU, COPACUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354699_a_356028]
-
GÂND ÎNAINTE DE TOATE... Autor: Alexandru și Maricuța Manciuc Toma Publicat în: Ediția nr. 320 din 16 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului „Dacă ai în tine darul, ce te-ndeamnă-a încerca ...cât-de-cât să faci ceva, nu lăsa din mână pana, cioplește-ți cu ea cuvântul ce te poate exprima!” Aș fi numit această viață a mea „Romanul emigrantului naiv”, dacă tot prin ce mi-a fost dat să trec în căutările mele disperate după adevăr, prin marele nostru necunoscut și prin
UN GÂND ÎNAINTE DE TOATE... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357034_a_358363]
-
gârlă.Sensul propriu al cuvintelor se târăște ca o șopârlă pe limba omului de rând, văduvită de gând. Fantasmele își fac iluzii, chiar și Adevărul își face iluzii. Întunericul ascultă telefoanele luminii, scriitorii își tatuează obrazul cu gânduri triste și cioplesc, din roca țipătului, șoapte.Instinctul, păianjen pe pânza răbdării, dă cu oiștea-n mister.Se aude, zornăind voinicește-n cadențe, un spirit berc, de tractoresciene influențe. Totul este-n derută durută. Gândirea, liră-n delir, a-ngenuncheat în fața dințatului domn din
ODĂ,VODĂ, MODĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357202_a_358531]
-
rege. Prezența cerului este o lentilă mare, Puternică, aducându-ți veșnicia aproape, Zilele nu mai încap în misterioasele mape Au luato prin văzduh croind o cărare. Mânăstirea din Bobota Mânăstirea se ridicase în genunchi, Gândurile purtau cruci pe umeri, Era cioplită dintr-un trunchi De suflete ce nu puteai să le numeri. Un duh de iubire circula în sânge Vedem mânăstirea terminată în iubirea de eroi, Fiul Omului pe cruce nu plânge Doar sufletul Lui îl auzim în noi. Materia luminoasă
MÂNĂSTIREA DIN BOBOTA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357280_a_358609]
-
vânturile vechi. Neclintit, în reculegere, se organiza mental înaintea luptei cu sine și cu fiara pe care trebuia să o surprindă, să o răpună. Îi învățase ochii: sclipiri de fosfor și tăciune. Colții: săgeți de cremene. Ghearele: vârfuri de suliță cioplite în bazalt... Se adăpostiseră între pereții stâncoși, în scobitura muntelui. Din depărtările savanei asaltau țipetele sălbatice, mirosul de sânge... Cu o zi înainte frământase argilă și humă, mpjarase coji de copaci, măcinase rocă, strivise ierburi și frunze uscate și verzi
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]