1,565 matches
-
a arătat prietenilor săi o bună bucată de vreme, când a revenit între dânșii a afirmat că: „Mi s-a măritat dragostea sfântă de lângă plopii fără soț”. Poate că de atunci datează o curioasă scrisoare a lui Eminescu, rămasă în ciornă: „Ești o mizerabilă cochetă Cleopatra. Tu m-ai ucis moralicește, mi-ai rupt șira spinării, m-ai deșelat moralicește, încât nu mai pot avea nici o bucurie în viață. Mi-e atât de frig înlăuntrul inimei , sunt atât de bătrân, ai
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
a lăudat protectorul, într-un fel în care (excepție Agatha) n-a mai făcut-o cu nimeni.5) Poemul în oglindă în Stanțe burgheze, ediția a II-a, bibliofilă,1) la pagina 50, ceea ce editorul a crezut a fi o „ciornă”, e un fragment de poem scris invers, variantă la „Dialog de iarnă”, care nu se poate citi decît în oglindă. Primul vers e la baza paginii, ultimul în fruntea ei, iar cuvintele, toate, sînt răsturnate: „-Hai.../ -Hai.../- Lin.../ -Lin.../-Jos
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
după 1990. Plus, firește, arătarea cu degetul a nerealizărilor fostului primar, ale fostului șef de Consiliu Județean și așa mai departe. Pentru a fi totuși mai puțin vag și plictisitor decât candidații, care parcă citesc, alegeri după alegeri, de pe o ciornă cu promisiuni neschimbată de aproape douăzeci de ani, mă duc, iată, și spre un exemplu concret. Din Iași. Călătoresc mult fie cu mașina proprie, fie cu taxiul. Iar drumul meu mă face să cobor zilnic Copoul. În ultimii doi ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
de a da glas înflăcăratului mesaj umanist înaintat al lui Schiller, nu l-a părăsit niciodată pe Beethoven. Caietele lui de schițe o dovedesc. S-au găsit motive, fragmente, teme, notări numeroase, datând din 1798, 1811, 1812; în mod frecvent ciornele compozițiilor pentru Simfonia IX-a apar mai cu seamă în perioada anilor 1815-1822. Ideea de a uni vocea omenească cu ansamblul simfonic îl urmărea de multă vreme pe Beethoven. Cu 16 ani în urmă, în 1808, el compusese fantezia pentru
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
anevoios al muncii aducea merite. Munca presupunea transcrierea și copierea textului. Totuși, operele originale erau mai întîi dictate unui notar care le scria pe tăblițe de ceară; apoi, copiștii scriptorium-ului le treceau fără greșeli pe pergament. Acest intermediar servea drept ciornă și permitea eventualele corecturi; el explică și raritatea manuscriselor autografe ale acestei epoci. Execuția unui manuscris putea fi opera unui singur copist sau rezultatul unei munci colective; în acest ultim caz, caietele erau distribuite la trei sau patru copiști, uneori
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
scriu și 4-5 pagini pe zi (enorm pentru mine), însă foarte rar. După cum mi s-a întâmplat, destul de frecvent, să mă holbez degeaba câte o jumătate de zi la o pagină cu numai 2-3 rânduri și să mâzgălesc pe o ciornă tot soiul de alcătuiri geometric-simetrice destul de imbecile. Cum va arăta viitorul roman? Asta eu n-am de unde ști, deocamdată. El, romanul, s-ar putea să știe câte ceva. Trăiți din scris? Dumnezeule, nu! Trăiesc dintr-o semeață leafă de profesor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
nu devin cu adevărat interesante decât atunci când autorul se apropie de teme de predilecție cum ar fi denunțul vehement al contrafacerii literare, în texte precum azi am încurajat prostia sau în a fost o bubă oarecare, laudatio adresat proiectului eșuat, ciornei stinghere, poemului ratat în genere: „noaptea aud uneori tăcerea miilor de/fetuși ascunși în viitorul hârtiei ă... ț ei duc mai departe vina de-a fi gângurit/altfel decât poporul/de-a fi încercat cândva o poveste/ei știu“. Centrul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
aleg dintre povestiri. E bine să ai timp. Am avut noroc că nu am putut să public Însemnări dintr-un bordel turcesc după doi-trei ani. Ar fi fost o greșeală. De ce? Pentru că am avut mai mult timp să arunc multe ciorne nereușite. În carte ai adunat experiența din România, plus locurile în care ai stat temporar. Te-ai tot mutat până să-ți găsești locul... Nu am călătorit efectiv, ci am stat într-o țară și am muncit. M-am mutat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
scriitura mea. Scrii dintr-o suflare sau îți cauți atent forma? Am făcut experimente de stil. Multe. În felul acesta, am umplut coșuri de gunoi întregi. Am scris extrem de mult față de cât am publicat. Cum am spus, coșuri întregi cu ciorne. E ceva ce face orice scriitor la început, pentru că totul funcționează mai greu. Poezie mai scrii? Nu. Am scris în 2000, când mi-am luat casa, nu mi-au mai rămas bani de mobilă, aveam doar o masă, nici calculator
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
slugă 10. Ilie Popa, slugă 11. Ștefan Loizu, slugă 12. Vasile, olar, slugă 13. Ion Bujoran, slugă 14. Vasile, chilar 15. Grigorie, rus, slugă 16. Iacob, morar 17. Toader, morar 18. Ion Mâță, morar 19. Roman Mitrofan, plugar 20. Iacov Ciorne, rus, plugar 21. Iacov, rus, plugar 22. Petre, plugar 23. Eftimie Drăgun, plugar 24. Mafteiu, plugar 25. Ion fiul lui Dumitrașco, pușcaș 26. Toader Vele, pușcaș 27. Neculaiu țară, dulgher 28. Ivașco, cojocar 29. Iacov, rus, hergheligiu 30. Iacov, rus
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Nu cunoaștem soluțiile date de tribunal și credem că nici nu prezintă un interes prea mare. În schimb sunt de reținut propunerile la care se gândeau lucrătorii din minister, propuneri ce s-au păstrat în Arhiva Ministerului. Este vorba de „ciornele” de lucru pe care sunt formulate măsurile de luat. Specialiștii din minister care au analizat problema se gândeau că - pentru a avea Ministerul controlul asupra Societății și a se păstra unitatea de gândire și acțiune între „Salvare” și Spitalul de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
erorile manifestate deja în scurta existență a noului regim politic 884. Implicarea lui Gheorghe Brătianu în formularea pozițiilor oficiale exprimate de PNL față de evenimentele politice din țară s-a realizat la cererea președintelui, Constantin I.C. Brătianu, care, trimițându-i nepotului ciorna unui astfel de document, notase pe ea: "Am redactat câteva rânduri pentru expozeu. Vezi acum cum s-ar putea încadra, pentru a evita repetirea [...] acelorași idei"885. Unele din aceste idei au fost cuprinse în scrisoarea adresată de președintele PNL
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
p. 4. 559 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 6/ 1935, f. 1. 560 Ibidem, f. 3, 4. 561 "Mișcarea", nr. 1162, 1163, 1165; 11, 12, 15, 20 ianuarie 1935; pp. 1, 1, 1; manuscris Gh. Brătianu, ciorna comunicatului publicat în ziarul "Mișcarea" la 11 ianuarie. Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond familial Brătianu, dosar 479/1934, f. 9. 562 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 6 / 1935, f. 6; fond Direcția Generală a Poliției
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nelipsitele "pipă și bască" venea zilnic la biroul său din spațiul Secției de Geografie, unde, cu meticulozitatea-i proverbială lucra la un studiu de istorie, etnografie și toponimie a Basarabiei. Nu a mai reușit să-l finalizeze ... iar miile de ciorne și însemnări adunate în timp în acest scop au dispărut fără urmă. Concomitent, prezența lui între noi, majoritatea foștii lui studenți, a fost multiplu benefică prin ajutorul prompt și atât de competent la orice consultare științifică sau solicitare de traducere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a limbajului politic ca mijloc de expresie nu doar a raporturilor de forță din sfera politică, ci, mai ales, ca modalitate de explicitare/ reconfigurare a referențialului politic. Figura 5. Hexada limbajului politic eminescian 4.3.1. Ipostaze ale jurnalistului În ciorna unei scrisori rămasă în manuscris, adresată directorului unui ziar (probabil Iosif Vulcan), la începuturile sale pe tărâmul jurnalismului, Eminescu se prezintă spunând despre sine următoarele: Nu sunt scriitor de meserie, n-o zic asta ca să vă fac atenți asupra acestor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
În stadiul 112 de plan. În 1836 a fost elaborată o schiță de „Proiect asupra Îndeplinirii și punerii În lucru a articolelor Regulamentului Înfrumusețării poliții București, și alte câte s-au mai chibzuit de trebuință―, ce a rămas doar o ciornă scrisă Într-un dosar al Primăriei Municipiului București. (Vârtosu 1935: 42) Acesta poate fi considerat un prim memoriu de plan urbanistic al orașului. „Legea pentru organizarea comunelor urbane― din 1894 cerea ca toate orașele din țară să Își elaboreze planuri
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
37 Ibid. 38 Ibid., p. 2. Despre ipoteza noastră cu privire la Stănculescu, vezi Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, p. 70. 39 Zenit, Op. cît., p. 2. 40 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. Vezi, de asemenea, AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Raport al Direcției Generale a Închisorilor și Siguranței Publice către Eugen Mavrodi, Ministrul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
23 martie 1942, se găsește pe site-ul http://www.nytimes.com/movie/review?res=9E02EFD81439E33BBC4B51DFB5668389659EDE, consultat de noi pe data de 23.11.2014. 63 Lucian Predescu, Op. cît., p. 91. 64 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 65 Ibid., Raport al Direcției Generale a Închisorilor și Siguranței Publice către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 18 iulie 1904, nepaginat. 66
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 65 Ibid., Raport al Direcției Generale a Închisorilor și Siguranței Publice către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 18 iulie 1904, nepaginat. 66 Ibid., Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 67 Vezi corespondentele din "Cronică" semnate Floréal, Din Bruxelles. Théâtre Royal de la Monnaie. Le Roi Arthur (III, 761, 14 decembrie 1903, p. 2
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
1904, p. 2), O, ce păcat... ("Cronică", IV, 922, 26 iunie 1904, p. 2). 69 Florian I. Becescu, Scrisóre din Bruxelles. Universitatea liberă, în "Cronică", IV, 807, 19 februarie 1904, p. 2. 70 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 71 Ibid. 72 Zenit, Op. cît., p. 2. Cu privire la încheierea studiilor lui Jean Stănculescu, vezi Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
72 Zenit, Op. cît., p. 2. Cu privire la încheierea studiilor lui Jean Stănculescu, vezi Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., p. 70. 73 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 74 Ibid., Scrisoare a Elizei Grecianu către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 24 iunie 1904, nepaginat. 75 Ibid., Ciorna a scrisorii lui
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 74 Ibid., Scrisoare a Elizei Grecianu către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 24 iunie 1904, nepaginat. 75 Ibid., Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 76 După unele surse s-ar fi născut în 1878; vezi, de pildă, Bibliografia românească modernă, 1831-1918, I, prefață și coordonare generală: Gabriel
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
nutrea intenția de a scrie o carte întreagă despre poetul nostru tutelar - proiect nerealizat, din păcate - și se gândea foarte serios și la o ediție critică Eminescu. Conform precizărilor competente ale editorului său, George Muntean, s-au găsit printre manuscrise ciorne ale acestui proiect de ediție, care indică interesul statornic pentru Eminescu, o adeziune profundă, acaparantă. În viziunea lui Vladimir Streinu, Eminescu se alătură cu strălucire marilor spirite universale (Dante, Shelley, Goethe, Poe etc.Ă, adevăr transmis din generație în generație
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
autorul cărților: Exerciții de recunoaștere (1992); Noica între dandysm și mitul școlii (1994); De la Eminescu la Cioran (1996); Noica Portretul gazetarului la tinerețe (1999); Hîrtia de turnesol. Emil Cioran inedit. Teme pentru acasă (2000); Cariatide (2007); Maculatorul cu spirală (2010); Ciorne și zile (2012) și traducătorul mai multor volume: Hannah Arendt, Originile totalitarismului (1994, în colaborare cu Mircea Ivănescu); Hannah Arendt, Crizele republicii (1999, în colaborare cu D.-I. Cenușer). La Editura Institutul European a mai publicat Noica. Vămile gazetăriei (2009
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ar face să vadă că sobrietatea înseamnă serviciu minim (nu s-a născut încă nebunul care să refuze o comandă de omagiu), pe alții, dimpotrivă, că e dovada unui sentiment sincer, contrastând cu stilul umflat al lingușitorilor. Are deja câteva ciorne în sertar, va alege una când va fi momentul. Și, de altfel, nici nu e sigur că îl sunaseră ca să-i ceară un omagiu. Pot suna pentru tot felul de fleacuri, o informație, o documentare, sloganuri... Orice-ar fi, uite
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]