6,307 matches
-
o aibă. Actul este foarte frumos și foarte important, deși el nu a avut nici un rezultat practic. Dar înainte de a analiza chiar actul, vom spune că după căderea lui Mihail Kogălniceanu, care s-a întâmplat la câteva zile după expedierea circularei din 20 iulie, succesorul său, Nicolae Ionescu, s-a găsit înaintea necesității de a susține o astfel de cerere față de Europa. Și atunci a fost o spaimă generală în toată diplomația română. La 20 iulie/1 august ministrul de externe
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Ministru de externe fiind într-o perioadă când se hotăra soarta României, a fost adeseori pus în fața unor situații de cumpănă, dar a știut să aleagă la momentul potrivit hotărârea potrivită chiar dacă sorții nu i-au fost întotdeauna favorabili. Prin circulara din 2 mai, Mihail Kogălniceanu, făcea cunoscută convenția încheiată cu Rusia. Arăta tot ce s-a făcut pentru a căpăta din partea Turciei sau a Puterilor garante o bază în împrejurările actuale. E de înțeles că actele semnate cu Rusia nu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
din 27 august, act care dat probabil de Mihail Kogălniceanu, se amintesc toate silințele zadarnice pe lângă puterile garante, toate greșelile Turciei față de noi, toate actele de cruzime, săvârșite în ultimul timp adăugând și toate pericolele ce ar rezulta din pasivitate. Circulara din 30 august, a lui Mihail Kogălniceanu, cuprinde împreună cu aceleași idei, sublinierea situației economice imposibile din care România trebuie să iasă și aceea a stării morale a unei armate care nu putea să stea necontenit cu arma la picior. La
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Ca urmare a înțelegerii de la Reiehstadt și a destinderii raporturilor ruso austriece, puterile mari se dezinteresaseră de chestiunile care preocupă pe români și pe ceilalți creștini de sub suzeranitatea Porții. Neputându-și stăpâni amărăciunea, Mihail Kogălniceanu adresează la 1 august, o circulară agențiilor române din străinătate, cu instrucțiuni de a arăta guvernelor marilor puteri cât de strict neutră este atitudinea României, care nici nu provoacă Turcia,nici nu ajută pe sub mână pe răsculați. „Această atitudine pacifică a guvernului român, nu împiedică populația
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
atitudine de care până acum s-a ferit. În aceeași zi însă demisionează ministerul M. C. Epureanu și Nicolae Ionescu înlocuiește pe Mihail Kogălniceanu. La 7 august Nicolae Ionescu telegrafiază agenților diplomatici români în străinătate să nu facă uz de circulara din 5 august. În anul 1935 apare o nouă lucrare a lui Nicolae Iorga, Mihail Kogălniceanu, scriitorul, omul politic și românul, în acre descrie întreaga activitate a lui Mihail Kogălniceanu în plan literar, istoric și politic. În capitolul III al
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
distruse”. Se arată în continuare că „armata română freamătă sub jugul disciplinei, doritoare să ia parte la luptă”. Demisia lui Mihail Kogălniceanu din guvern, a pus însă câtva timp capăt acestei amenințări adresată direct sau indirect Porții Otomane. Referitor la circulara din 16/208 iunie a lui Mihail Kogălniceanu, Vasile Maciu, în studiul, Crearea României moderne, susține că acceptarea celor 6 revendicări ar fi însemnat recunoașterea de fapt a independenței României. Autorul descrie în continuare poziția marilor puteri față de acțiunea României
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
lună mai târziu când a constatat că Poarta, cât și celelalte puteri nu erau dispuse să satisfacă dorințele exprimate în memoriul său din 15 iunie, Mihail Kogălniceanu a adoptat o poziție mai radicală pe care a oglindit-o, între altele, circulare din 20 iulie 1876. Dar câteva zile mai târziu guvernul M.C. Epureanu este înlăturat. 53 În următoarea jumătate de an, evenimentele politice s-au precipitat. La 30 aprilie, Mihail Kogălniceanu a fost numit ministru de externe în guvernul Brătianu. La
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
În zilele următoare Corpurile legiuitoare de la București au ratificat convenția româno-rusă, Mihail Kogălniceanu respingând cu acest prilej, neutralitatea. Ministrul de externe al României s-a străduit în această perioadă să explice prin intermediul agenților diplomatici ai țării, poziția României. Într-o circulară din 21 aprilie 1877 el arată că țara sa fusese abandonată de Europa. După proclamarea independenței României, Mihail Kogălniceanu a dus o neobosită activitate pentru a obține recunoașterea actului de la 9 mai 1877. Notele sale adresate agenților diplomatici ai României
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
cerut ca România să fie acceptată ca parteneră la tratativele de pace. Tratatul de la San-Ștefano, s-a încheiat însă fără o participare diplomatică românească și în consecință la 30 martie 1878 Mihail Kogălniceanu și-a făcut cunoscut protestul prin intermediul unei circulare adresate agenților diplomatici români. Câteva luni mai târziu Kogălniceanu a apărat cu fermitate drepturile țării sale în fața Congresului de la Berlin. În lunile următoare Mihail Kogălniceanu a depus o susținută activitate în vederea integrării României între statele suverane ale Europei. Deceniul VII
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
când nimic nu se poate asigura despre consecințele acestei teribile convulsiuni pentru Peninsula Balcanică; când, înainte chiar de a fi sigură că va ieși victorioasă din acest răsbel, din teribila criză politică și socială pe care o străbate, Turcia, în circulara sa către puteri, ne croiește, prin capriciul urgiei sale, o soarta care nu este conformă nici cu drepturile, nici cu dorințele noastre; când programa din acea circulară este deja pusă în executare, prin faptul tratării agentului nostru de la Constantinopol ca
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
răsbel, din teribila criză politică și socială pe care o străbate, Turcia, în circulara sa către puteri, ne croiește, prin capriciul urgiei sale, o soarta care nu este conformă nici cu drepturile, nici cu dorințele noastre; când programa din acea circulară este deja pusă în executare, prin faptul tratării agentului nostru de la Constantinopol ca un simplu funcționar otoman; când orașele și satele noastre deschise, unde nu erau nici trupe rusești, nici chiar trupe românești, sunt nu ocupate ca puncte strategice, dar
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
aceste prime acte de agresiune dovedeau că Turcia, fără să fi declarat război României se pregătea a aduce războiul pe teritoriul ei. De aceea guvernul român, pe de o parte, luă măsuri pentru respingerea prădătorilor, iar pe de alta, prin circulara lui Kogălniceanu din 2/14 mai, către agenții României acreditați în străinătate aduse la cunoștința puterilor europene acele provocări ale Turciei și le puse în vedere că Poarta, rupând însăși prin actele sale de ostilitate legăturile cu ea și România
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
o aibă. Actul este foarte frumos și foarte important, deși el nu a avut nici un rezultat practic. Dar înainte de a analiza chiar actul, vom spune că după căderea lui Mihail Kogălniceanu, care s-a întâmplat la câteva zile după expedierea circularei din 20 iulie, succesorul său, Nicolae Ionescu, s-a găsit înaintea necesității de a susține o astfel de cerere față de Europa. Și atunci a fost o spaimă generală în toată diplomația română. La 20 iulie/1 august ministrul de externe
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Ministru de externe fiind într-o perioadă când se hotăra soarta României, a fost adeseori pus în fața unor situații de cumpănă, dar a știut să aleagă la momentul potrivit hotărârea potrivită chiar dacă sorții nu i-au fost întotdeauna favorabili. Prin circulara din 2 mai, Mihail Kogălniceanu, făcea cunoscută convenția încheiată cu Rusia. Arăta tot ce s-a făcut pentru a căpăta din partea Turciei sau a Puterilor garante o bază în împrejurările actuale. E de înțeles că actele semnate cu Rusia nu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
din 27 august, act care dat probabil de Mihail Kogălniceanu, se amintesc toate silințele zadarnice pe lângă puterile garante, toate greșelile Turciei față de noi, toate actele de cruzime, săvârșite în ultimul timp adăugând și toate pericolele ce ar rezulta din pasivitate. Circulara din 30 august, a lui Mihail Kogălniceanu, cuprinde împreună cu aceleași idei, sublinierea situației economice imposibile din care România trebuie să iasă și aceea a stării morale a unei armate care nu putea să stea necontenit cu arma la picior. La
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Ca urmare a înțelegerii de la Reiehstadt și a destinderii raporturilor ruso austriece, puterile mari se dezinteresaseră de chestiunile care preocupă pe români și pe ceilalți creștini de sub suzeranitatea Porții. Neputându-și stăpâni amărăciunea, Mihail Kogălniceanu adresează la 1 august, o circulară agențiilor române din străinătate, cu instrucțiuni de a arăta guvernelor marilor puteri cât de strict neutră este atitudinea României, care nici nu provoacă Turcia,nici nu ajută pe sub mână pe răsculați. „Această atitudine pacifică a guvernului român, nu împiedică populația
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
atitudine de care până acum s-a ferit. În aceeași zi însă demisionează ministerul M. C. Epureanu și Nicolae Ionescu înlocuiește pe Mihail Kogălniceanu. La 7 august Nicolae Ionescu telegrafiază agenților diplomatici români în străinătate să nu facă uz de circulara din 5 august. În anul 1935 apare o nouă lucrare a lui Nicolae Iorga, Mihail Kogălniceanu, scriitorul, omul politic și românul, în acre descrie întreaga activitate a lui Mihail Kogălniceanu în plan literar, istoric și politic. În capitolul III al
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
distruse”. Se arată în continuare că „armata română freamătă sub jugul disciplinei, doritoare să ia parte la luptă”. Demisia lui Mihail Kogălniceanu din guvern, a pus însă câtva timp capăt acestei amenințări adresată direct sau indirect Porții Otomane. Referitor la circulara din 16/208 iunie a lui Mihail Kogălniceanu, Vasile Maciu, în studiul, Crearea României moderne, susține că acceptarea celor 6 revendicări ar fi însemnat recunoașterea de fapt a independenței României. Autorul descrie în continuare poziția marilor puteri față de acțiunea României
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
lună mai târziu când a constatat că Poarta, cât și celelalte puteri nu erau dispuse să satisfacă dorințele exprimate în memoriul său din 15 iunie, Mihail Kogălniceanu a adoptat o poziție mai radicală pe care a oglindit-o, între altele, circulare din 20 iulie 1876. Dar câteva zile mai târziu guvernul M.C. Epureanu este înlăturat. 53 În următoarea jumătate de an, evenimentele politice s-au precipitat. La 30 aprilie, Mihail Kogălniceanu a fost numit ministru de externe în guvernul Brătianu. La
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
În zilele următoare Corpurile legiuitoare de la București au ratificat convenția româno-rusă, Mihail Kogălniceanu respingând cu acest prilej, neutralitatea. Ministrul de externe al României s-a străduit în această perioadă să explice prin intermediul agenților diplomatici ai țării, poziția României. Într-o circulară din 21 aprilie 1877 el arată că țara sa fusese abandonată de Europa. După proclamarea independenței României, Mihail Kogălniceanu a dus o neobosită activitate pentru a obține recunoașterea actului de la 9 mai 1877. Notele sale adresate agenților diplomatici ai României
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
cerut ca România să fie acceptată ca parteneră la tratativele de pace. Tratatul de la San-Ștefano, s-a încheiat însă fără o participare diplomatică românească și în consecință la 30 martie 1878 Mihail Kogălniceanu și-a făcut cunoscut protestul prin intermediul unei circulare adresate agenților diplomatici români. Câteva luni mai târziu Kogălniceanu a apărat cu fermitate drepturile țării sale în fața Congresului de la Berlin. În lunile următoare Mihail Kogălniceanu a depus o susținută activitate în vederea integrării României între statele suverane ale Europei. Deceniul VII
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
când nimic nu se poate asigura despre consecințele acestei teribile convulsiuni pentru Peninsula Balcanică; când, înainte chiar de a fi sigură că va ieși victorioasă din acest răsbel, din teribila criză politică și socială pe care o străbate, Turcia, în circulara sa către puteri, ne croiește, prin capriciul urgiei sale, o soarta care nu este conformă nici cu drepturile, nici cu dorințele noastre; când programa din acea circulară este deja pusă în executare, prin faptul tratării agentului nostru de la Constantinopol ca
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
răsbel, din teribila criză politică și socială pe care o străbate, Turcia, în circulara sa către puteri, ne croiește, prin capriciul urgiei sale, o soarta care nu este conformă nici cu drepturile, nici cu dorințele noastre; când programa din acea circulară este deja pusă în executare, prin faptul tratării agentului nostru de la Constantinopol ca un simplu funcționar otoman; când orașele și satele noastre deschise, unde nu erau nici trupe rusești, nici chiar trupe românești, sunt nu ocupate ca puncte strategice, dar
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
arderii în strat impune ca o cantitate substanțială a căldurii de ardere să fie eliberată în afara stratului turbulent adiabatic, ca în strat energia eliberată să poată fi folosită numai pentru piroliză și pentru evaporarea apei din combustibil. Stratul fluidizat cu circulare include un strat fluidizant turbulent în partea de jos a focarului. Densitatea suspensiei deasupra stratului scade odată cu înălțimea focarului, în timp ce materialul stratului este reciclat în focar de-a lungul pereților acestuia. Densitatea suspensiei la ieșirea din focar este de obicei
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Densitatea suspensiei la ieșirea din focar este de obicei 5-30 kg/m3. Acest procent ridicat de material circulant inert uniformizează temperatura de-a lungul focarului. Suprafețele de răcire pot, așadar, să fie amplasate liber în focar sau pe traseul de circulare al materialului. În focar, transferul de căldură se realizează uniform la toate suprafețele de transfer, pentru că radiația termică a suspensiei dense nu este dependentă de proprietățile de radiație ale gazelor de ardere. Arderea în strat fluidizat nu este foarte diferită
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]