734 matches
-
cu reticulul endoplasmic rugos prin intermediul kinezinelor motorii (proteine cu funcție contractilă ce determină deplasarea reticulul endoplasmic rugos din apropierea nucleului către periferie) și cu aparatul Golgi, prin intermediul dineinelor (proteine cu funcție ATP-azică ce furnizează enzime pentru deplasarea centripetă a aparatului Golgi). „Citoplasma” (privită cu decenii în urmă ca un mediu proteic omogen) este concepută în prezent ca un sistem de microdomenii în care difuziunea este restrictivă. Un astfel de domeniu poate cuprinde sistemul ierarhizat de semnalizare al Ca+2. Un altul poate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
de regiunile regulatorii ale DNA. Există 3 tipuri de polimeraze RNA dependente de DNA care răspund la aceste proteine reglatoare permițând copierea secvențelor DNA în RNA. Unele proteine reglatoare sunt parte componentă a proteinelor nucleare, în timp ce altele sunt transportate din citoplasmă în nucleu. Cel mai important nivel de reglare este reprezentat de inițierea transcripției, primul eveniment în producerea de RNA mesager. În ultimele decenii s-a constatat că mașinăria transcripției unei gene este un proces complicat, la care participă numeroși factori
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
codate variază mult ca mărime, un mRNA uman are circa 2 kb. În schimb, precursorul său nuclear denumit hnRNA (heterogenous nuclear RNA), are o legare de 2-20 ori mai mare. În final, numai circa 10% din moleculele hnRNA pătrund în citoplasmă. Restul este degradat în nucleu. Revenind la expresia genei insulinei, regiunea care precede începutul transcrierii genei propriu-zise și care este denumită regiune promotoare conține 360 bp (perechi de baze). Aceasta cuprinde peste 10 factori de transcriere care poartă denumiri tehnice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
izbitor. Acțiunea de stimulare a transcripției moleculei de GLUT2 de către HNF1? se face prin intermediul unei globuline nucleare (p300), care acționează ca factor de co-activare a expresiei GLUT2. O observație interesantă este aceea a scăderii vitezei de translocare a GLUT2 din citoplasmă către membrana celulară la animalele hrănite cu diete bogate în lipide (169). Acest efect ar putea fi legat de „lipotoxicitatea β-celulară”, care afectează insulinosecreția printr-un cerc vicios declanșat de creșterea în sânge a unor acizi grași liberi saturați. Rolul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
regiunii finale 5’, care diferă complet. Studiile utilizând metode imunohistochimice au arătat o heterogenitate marcată a expresiei glucokinazei între diferitele celule β, fapt care ar putea explica pragul diferit de stimulare al celulelor β. Enzima este distribuită relativ uniform în citoplasma celulelor β, rareori fiind co-localizată cu GLUT2 în membrana celulei. Stubbs și col. (193) identifică în celula β două compartimente de distribuție a glucokinazei, unul citoplasmatic și celălalt granular. Nu există o translocare rapidă evidentă a glucokinazei între aceste compartimente
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
scăzute (~ 0,1 M în celulele în repaos), generând un gradient transmembranar de concentrație de 10 000 de ori. Semnalizarea prin Ca+2 diferă de alți mesageri secundari prin aceea că acest ion lucrează mai mult local decât global în citoplasmă. Deși Ca+2 este un ion mic, cu un mare coeficient de difuziune în apă, în plasmă el difuzează lent datorită sistemelor de sechestrare a calciului de către proteinele ce leagă eficient acest cation (ca, de exemplu, calmodulinul), aflate din abundență
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
plasmă el difuzează lent datorită sistemelor de sechestrare a calciului de către proteinele ce leagă eficient acest cation (ca, de exemplu, calmodulinul), aflate din abundență în celule. Astfel, numai 1 din 100 ioni de Ca+2 este liber să difuzeze în citoplasmă, restul de 99 sunt legați. De remarcat că unele dintre canalele de Ca+2 se află la suprafața celulei (cele de tip CaVOLT), fiind mai ușor abordabile prin tehnica de „patch-clamp”. Dimpotrivă, canalele de Ca+2 controlate de concentrația i
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
cu prelungiri citoplasmatice, denumite podocite. între cele două foițe se realizează un spațiu, numit spațiul urinar, care va găzdui ultrafiltratul. Acest spațiu este în directă continuitate la polul urinar cu lumenul tubului contort proximal. Podocitele prezintă un corp celular cu citoplasmă abundentă, în care se găsește un nucleu rotund. Corpul celular emite prelungiri citoplasmatice mai groase, orientate, în general, paralel cu axul lung al capilarelor, numite prelungiri majore sau primare. Acestea, la rândul lor, dau prelungiri subțiri, digitiforme, desprinse în unghi
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
glomerular. Prin convergență, ansele capilare vor genera arteriola eferentă, care va părăsi corpusculul tot prin polul vascular. Capilarele glomerulare sunt formate dintr-un endoteliu fenestrat, situat pe o membrană bazală. Celulele endoteliale sunt foarte aplatizate, prezintă între ele joncțiuni, iar citoplasma este străbătută de pori mari, până la 100 mm diametru, lipsiți de diafragm. în jurul porilor, se găsesc microfilamente de vimentină, iar în restul citoplasmei, microtubuli. Suprafața luminală a celulei prezintă un strat de podocalixină. Celulele endoteliale exprimă antigenele de grupe sanguine
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
endoteliu fenestrat, situat pe o membrană bazală. Celulele endoteliale sunt foarte aplatizate, prezintă între ele joncțiuni, iar citoplasma este străbătută de pori mari, până la 100 mm diametru, lipsiți de diafragm. în jurul porilor, se găsesc microfilamente de vimentină, iar în restul citoplasmei, microtubuli. Suprafața luminală a celulei prezintă un strat de podocalixină. Celulele endoteliale exprimă antigenele de grupe sanguine ABO și HLA de clasă I și II. Sunt ancorate pe membrana bazală prin integrine. Prezintă molecule de adeziune (ICAM-1 și 2), iar
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
nefronului și a tubului colector, indiferent de adaptarea celulelor la funcțiile pe care le îndeplinesc, există caracteristici comune: celulele epiteliale prezintă o evidentă juxtapoziție; există numeroase molecule de adeziune celulară și sisteme joncționale specializate; celulele epiteliale au o marcată polaritate; citoplasma conține un citoschelet în care predomină filamentele intermediare de citocheratină; celulele stabilesc relații cu matricea extracelulară (MEC) prin molecule de adeziune. Polarizarea reprezintă o asimetrie evidentă, tradusă prin distribuția organitelor celulare, specializări ale membranei plasmatice, distribuția unor proteine structurale de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
aldosteronului care activează ATP-aza Na, K dependentă, în vederea reabsorbției de Na și excreției de K. Există, de asemenea, excreție de H+, NH 4 +, activități importante în menținerea echilibrului acidobazic. F) TUBUL COLECTOR Este format din celule principale, majoritare, cu o citoplasmă clară și mai puține organite; conțin filamente de citocheratină CK19, câteva mici microvilozități apicale și canale pentru apă. Printre acestea apar celule întunecate de tip A și B, care nu conțin CK19, dar conțin anhidrază carbonică și sunt implicate în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
localizarea de-a lungul sistemului tubular. G) COMPLEXUL JUXTAGLOMERULAR Este situat la polul vascular al corpusculului. El este format din: celule mioepiteloide, prezente în tunica medie a arteriolei aferente. Aceste celule sunt fibre musculare netede modificate, globuloase și conțin în citoplasmă granulații PAS+. în zona unde există, lipsește limitanta elastică internă a arteriolei, celulele juxtaglomerulare fiind separate de endoteliu numai prin membrana bazală; macula densa, care apare în zona de contact între tubul distal și arteriola aferentă. în această zonă, celulele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
catenine, E-cadherina, actine, integrine); receptor; în controlul apoptozei (moartea celulară programată); în reglarea canalelor ionice, prin ultimul domeniu extracelular (deci juxtamembranar), numit și modulul REJ. Segmentul transmembranar (domeniile 7-11) este implicat în transmiterea de mesaje (recepționate de porțiunea extramembranară) spre citoplasmă și nucleu (26). De remarcat că regiunea ultimelor patru domenii transmembranare ale policistinei 1 are 25% identitate și 50% omologie de structură cu policistina 2. Porțiunea citoplasmatică (C-terminală) este scurtă, 225 aminoacizi. Gena PKD 2 A fost localizată pe
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
organe: creste neurale, SNC, medulosuprarenală, miocard, mușchi neted vascular și structurile elastice arteriale. Primele studii asupra structurii ipotetice a policistinelor au sugerat că aceste proteine ar putea fi implicate în interacțiunile celulă-celulă și celulă-matrice, în transmiterea unor mesaje extracelulare spre citoplasmă și nucleu, în controlul apoptozei (15). Se crede că policistinele acționează în diferite puncte ale unei căi de semnalizare, esențială pentru tubulogeneză; ea determină diferențierea celulelor epiteliale și, implicit, inhibiția proliferării lor. Mutațiile genelor PKD perturbă sinteza/structura policistinelor, ducând
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
-țintă Construct metaforic gr. λιθο-, λίθος, (-ου (s.m./s.f.) ,,piatră, rocă, marmură" Boli ("formarea de calculi prin aglomerarea de substanțe") lithiasis gr. μύκης, -ητος, -ου (s.m.),,ciupercă" Boli ("intoxicație cu ciuperci") mycetismus lat. granulum, -i (s.n.),,grăuncior" Boli ("granulație în citoplasmă") granuloma lat. gutta, -ae (s.f.) "picătură" Boli ("cristale minuscule de urați") gout Trăsăturile modelului preconceptual influențează atât formarea metaforei specializate, cât și "interpretarea" acesteia. Când vorbim despre "interpretarea" constructelor metaforice facem referire la coerența pe care modelul o dă unei
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
GAD, si anume GAD-65 (greutate de 65 000 Da, codificata de o genă de pe cromozomul 3) și GAD-67 (greutate de 67 000 Da, codificata de o genă de pe cromozomul 10) (Leslie et al., 1999). Amândouă izoformele GAD sunt sintetizate în citoplasma sub formă de molecule hidrofile. Spre deosebire de GAD67 care rămâne solubil, GAD65 suferă modificări post-transcripționale în urma cărora se ancorează în membrana veziculelor sinaptice ale neuronilor GABA+ sau în membrana veziculelor secretorii din celulele β (Blu et al., 1992). GAD este prezentă
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
Mitocondria reprezintă astfel „uzina energetică” a organismului. Deoarece, după cum am mai menționat, membrana internă mitocondrială este impermeabilă pentru majoritatea substanțelor hidrosolubile, desfășurarea metabolismului mitocondrial impune existența unor transportori specifici care să permită următoarele procese: - accesul NADH (provenit din glicoliză) din citoplasmă în matrixul mitocondrial pentru a fi folosit ca sursă de electroni în lanțul respirator; - transferul unor metaboliți cu rol esențial în metabolismul glucozei și al acizilor grași (de exemplu oxaloacetatul, acetil-CoA și acil-CoA) între citoplasmă și matrixul mitocondrial; - transportul calciului
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
NADH (provenit din glicoliză) din citoplasmă în matrixul mitocondrial pentru a fi folosit ca sursă de electroni în lanțul respirator; - transferul unor metaboliți cu rol esențial în metabolismul glucozei și al acizilor grași (de exemplu oxaloacetatul, acetil-CoA și acil-CoA) între citoplasmă și matrixul mitocondrial; - transportul calciului; - pătrunderea ADP și Pi, ca substrate ale fosforilării oxidative, în mitocondrie și exportul ATP din matrixul mitocondrial în citoplasmă (locul de desfășurare a majorității reacțiilor care utilizează ATP ca sursă de energie); - eliberarea sub formă
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
rol esențial în metabolismul glucozei și al acizilor grași (de exemplu oxaloacetatul, acetil-CoA și acil-CoA) între citoplasmă și matrixul mitocondrial; - transportul calciului; - pătrunderea ADP și Pi, ca substrate ale fosforilării oxidative, în mitocondrie și exportul ATP din matrixul mitocondrial în citoplasmă (locul de desfășurare a majorității reacțiilor care utilizează ATP ca sursă de energie); - eliberarea sub formă de căldură a unei părți din energia utilizată de mitocondrie pentru oxidarea diverselor substrate energetice. 2.1. Mitocondria nu posedă un transportor pentru NADH
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
de a se sinucide prin apoptoză), această faza decizională poate avea două etape: etapa deciziilor preliminare și etapa deciziilor ireversibile (point of no return). În etapa deciziilor preliminare se produc în principal trei categorii de evenimente: - Activarea și translocarea în citoplasmă a domeniului letal al Fas și expresia concomitentă a unor molecule proteice de semnalizare asociate („adaptori”) (26). Există o multitudine de asemenea molecule „adaptori”, dar cel mai intens studiate sunt FADD/MORT1 (Fas-associated death domain protein - proteina asociată domeniului letal
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
apoptoză, după cum se va vedea ulterior (26). b. Creșterea permeabilității membranei interne mitocondriale, cu creșterea activității decuplante, scăderea sintezei de ATP, creșterea producției de radicali liberi de oxigen și eliberarea proteinelor din spațiul intermembranar (în special a citocromului c) în citoplasmă (2, 10, 14). Acest efect permisiv se datorează constituirii unui por în membrana internă mitocondrială (MPTP, mitochondrial permeability transition pore). El se formează în prezența calciului, în urma unor modificări conformaționale ale unei translocaze mitocondriale (ANT, adenine nucleotide translocase) mediate de
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
cunoscute astăzi sub numele de caspaze (denumite astfel deoarece sunt proteaze cisteinice care clivează substratele după acidul aspartic) (26). Există mai multe tipuri de caspaze. Ele se găsesc sub formă inactivă (zimogeni, proenzime). Activarea lor are loc în general în citoplasmă. Există însă o excepție: procaspaza 7 este translocată din citoplasmă în mitocondrie/microsomi unde este probabil activată și își exercită acțiunea proapoptotică (22). Substratele proteice sunt diferite în funcție de localizarea intracelulară a formelor active ale caspazelor. O serie de dovezi atestă
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
proteaze cisteinice care clivează substratele după acidul aspartic) (26). Există mai multe tipuri de caspaze. Ele se găsesc sub formă inactivă (zimogeni, proenzime). Activarea lor are loc în general în citoplasmă. Există însă o excepție: procaspaza 7 este translocată din citoplasmă în mitocondrie/microsomi unde este probabil activată și își exercită acțiunea proapoptotică (22). Substratele proteice sunt diferite în funcție de localizarea intracelulară a formelor active ale caspazelor. O serie de dovezi atestă că la nivelul limfocitelor T activate în condiții experimentale se
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
descriu ca elemente particulare absența fragmentării ADN-ului și a maturării corpilor apoptotici, în condițiile în care caracteristicile esențiale ale apoptozei clasice (externalizarea fosfatidil serinei și dispariția potențialului transmembranar mitocondrial) sunt păstrate. Procesul rămâne reversibil până la eliberarea citocromului c în citoplasmă și până la dispariția potențialului transmembranar. Caspazele se activează numai după acest moment de ireversibilitate. Ca triggeri importanți ai apoptozei independente de caspaze sunt citați speciile reactive ale oxigenului (și în special radicalul superoxid) și factorul de inducție a apoptozei 1
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]