559 matches
-
desigur, la delicatețea formulărilor sale: Aici e partea tristă a lucrurilor... Căutând un punct de echilibru între un Occident depravat și un Orient trist și mizer, căutând să întrupeze undeva măsura, o plasase în R.D.G. (sic !, n.n.). Acolo oamenii erau civilizați cât trebuie, fără să fie dezorientați. O aberație !... Căuta un punct dincolo de configurațiile occidentale și dincolo de neîmplinirile românescului... Dacă ar fi de luat o lecție de la el, la ora actuală, la nivelul filozofiei istoriei ar fi că noi trebuie să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
descoperirile făcute. Privirea fixată inițial pe mâinile femeii luminoase din gravură, ce-i amintea de îngerii înarmați ai lui Guariento, se cabră în fața revărsării sumbre a intestinelor calului. O replică la Goya? Același somn ce naște monștri îi poate și civiliza, transmițându-le chezășia unor reguli și măsuri mai profunde; el îi apăru ca mediul unui trafic clandestin de daruri, în care arma plutea neliniștitor de indecis. Odată acceptată, ar fi putut insufla mâinii tot felul de elanuri imprevizibile. La urma
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a tăiat calea și tot el m-a agresat. Polițistul se uită la mine plictisit, Îmi spune că nu-și poate părăsi postul și-mi Întoarce spatele”. Concluzia lui Răzvan: nu presa, nu profesorii de morală, nu formatorii de opinie civilizează, ci legile aplicate fără discuții. Exemple mărunte, nu infracțiuni grave, dar dezvăluind o mentalitate care s-a Întins ca o pecingine: cine respectă regula, pe ceilalți, normele e un handicapat. De aici Înainte totul e negociabil. Răzvan are și o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
i p?streze particularit??ile psihice, culturale�, spunea el. Imitarea f?r? discern?m�nt risc? ruperea de trecut f?r? a �ntemeia un prezent. Progresul este legea umanit??îi, iar societatea rom�neasc? nu poate r?m�ne �nafara civiliza?iei. �Niciodat? n-am fost contra ideilor ?i civiliza?iei str?ine. Dimpotriv?, mi-am petrecut tinere?ile �n aceste ??ri ce se afl? �n fruntea Europei [�]. Nici o na?iune nu trebuie s? se �nchid? fă?? de influen?ele timpului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la Sorbona. Progresul ?i civiliza?ia, nu �ntoarcerea la o presupus? �v�rst? de aur� este solu?ia pentru societatea rom�neasc?, spunea el celor din fruntea na?iei. Trebuie �ncurajate liberă ini?iativ? ?i mai ales muncă. Starea de civiliza?ie� �nseamn? munc? ?i supremă?ia legii, egalitatea tuturor �n fă?a legilor. Progresul, dup? Vasile Conta (1845-1882), este continuu ?i indefinit. Sensul lui este legat de �vectorul-con?tiin??�, iar criteriul este dezvoltarea cunoa?terii care �ntemeiaz? ac?iunea. Individul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rb?tori, at�ț de dragi rom�nilor, de la 73 plus 52 duminici (c�nd perioadă de �indiferen?? fă?? de timp� era de 37% din an), la 91 de s?rb?tori cu tot cu duminici, iar apoi la 80 �n 1876 (Civiliza?ia medieval?�, pp. 215-234); poate ?i odat? cu cre?terea variet??îi ocupă?iilor, fapt eviden?iat de analizele lui Th. Codrescu. Consulul francez la Ia?i scria �ntr-un raport din 1798: �Estil permis, grands Dieux, de d�grader ainsi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i acela?i corp politic�, stabilise N. B?lcescu. �n 1918 am realizat Marea Unire, statul na?ional unitar rom�n r?m�n�nd �ns? o �enclav? român?� �ntr-un �ocean de slavi�, ap?r�nd cu obstina?ie ortodoxia. Civiliza?ia n-a izgonit �n?ravurile na?ionale�. Deci nu s-au tranportat la noi, �pe de-a-ntregul�, moduri de a fi, g�ndi, sim?i, ac?iona, de pe malul Senei, Tamisei, din Berlin sau Torino. Sigur c? �n perioadă
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ani de tranzi?ie, Ed. Expert, Bucure?ți, 2000; E. Zamfir, M.�Preda, Diagnoza problemelor sociale comunitare, Ed. Expert, 2000; I. B?descu, I. Ghinoiu., C.�Buruian? (coord.), Sociologia ?i etnografia comunit??ilor ??r?ne?ți, Ed. Funda?iei pentru Civiliza?ie Rural?, Bucure?ți, 2001 ?. a.). Dup? 50 ani de comunism s�nt semne de schimbare a educa?iei, economiei, politicii, reprezent?rilor sociale. Se recucere?te diversitatea. J. J. Rousseau spunea c? cel mai bun mijloc de a ajunge
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a unui punct de vedere holistic (oscil�nd, de altfel, �ntre mecanic? ?i biologie pentru a c?uta imagini metaforice), care �l �ndep?rteaz? definitiv pe Saint-Simon de liberalism. ��Mai ț�rziu, atunci c�nd �?i sistematizeaz? g�ndirea �istoriei civiliza?iei�, el reexamineaz? fenomenele sociale plec�nd de la activitatea de produc?ie sau de la industrie � pentru a utiliza vocabularul s?u � care �i pare c? bulverseaz? la fel de mult morală că ?i politică. Saint-Simon concepe atunci societatea că pe un sistem
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
races humaines (1855), afirm? c? factorul ras? este criteriul esen?ial �n expansiunea (sau decaden?a) societ??ilor umane. Cum? Evolu?ionist, cu un temperament pesimist, autorul crede c? poate explica declinul civliza?iei occidentale, sf�r?ițul oric?rei civiliza?îi, prin fuziunea raselor. Gobineau consider? c? această �?i va afla sf�r?ițul, datorit? degener?rîi calit??ilor intrinseci, deoarece �rasă alb?� este cea mai afectat? de amestecuri. c? opera acestui aristocrat dezam?gît, visceral ostil pozitivismului, este lipsit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tre agen?i, se raporteaz? la comportamentul celuilalt �n raport cu care �?i orienteaz? desf??urarea �. [Economie ?i societate (1922), Plon, Paris, 1971, p.�4]. Putem remarcă, de asemenea, c? �n numeroase domenii, Weber a sesizat caracteristicile de baz? ale civiliza?iei moderne, capitaliste ?i birocratice, că s? nu mai vorbim, ca Aron [1959], de aspectul romantic al existen?ei sale care ofer? un exemplu gr?itor pentru sociologia că �voca?ie�. �ntr-o oper? imens? prin temele abordate ?i prin suma
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ri: ?tiin?a ?i politică. ?i nu e vorba de chestiuni anecdotice, fiindc? ele au avut consecin?e directe asupra istoriei institu?ionale a disciplinei �n Germania lui Wilhelm al II-lea. 4. Opera de epistemolog ?i de istoric al civiliza?iilor nu ne poate face s? uit?m c? Weber a fost ?i un mare g�nditor al politicului. Contextul istoric german (Weber a crescut �n plin bismarckism ?i, la maturitate, a fost martorul atent al ascensiunii politice al celui
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
valorile sale. imensul succes repurtat de Amurgul Apusului a lui Spengler, �nc? de la publicarea să �n 1918. Propagandă de r?zboi a zugr?vit acest conflict că pe unul care opune idealurilor �nalte ale germanilor (cultură), materialismul ?i egalitarismul anglo-saxon (civiliza?ia). Astfel, nu este surprinz?tor, chiar dac? e un caz original n istoria raporturilor dintre sociologie ?i ideologiile progresiste, c? Republică de la Weimar n-a avut sus?inerea sociologilor germani � cu excep?ia fra?ilor Weber, autori evrei, ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lui Scheler (1926) ?i ea �se prezint? mai �nt�i că o teorie ?tiin?ific? a realit??îi istorice� [37:35]. Alfred Weber distinge, dup? metodă fratelui s?u Max, ?i relu�nd opozi?ia lui Spencer, dou? tipuri ideale: �civiliza?ia� (cuprinz�nd ?tiin?a pozitiv? ?i tehnică) universal? ?i transmisibil? de la o societate la alta, ?i �cultură� (de exemplu, religia) care, dimpotriv?, este unic? ?i netransmisibil? deoarece este legat? de un popor ?i de o epoc? [?i care nu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de experien?a sa politic? (alungat din Uniunea Sovietic? dup? ce fusese secretarul lui Kerenski) (Sorokin, 1925), el �?i �ndreapt? aten?ia asupra schimb?rîi istorice pe care o analizeaz? sub trei aspecte: social, cultural ?i psihic (1947). Conceptul de �civiliza?ie� de?ine un rol central, desemn�nd grupul societ??ilor cu orient?ri culturale ?i cu institu?îi sociale asem?n?toare, care cunosc o istorie ciclic?, �n cursul c?reia civiliza?ia se dezvolt?, decade ?i dispare �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
social, cultural ?i psihic (1947). Conceptul de �civiliza?ie� de?ine un rol central, desemn�nd grupul societ??ilor cu orient?ri culturale ?i cu institu?îi sociale asem?n?toare, care cunosc o istorie ciclic?, �n cursul c?reia civiliza?ia se dezvolt?, decade ?i dispare �n timp ce-?i exacerbeaz? hedonismul ?i violen?a (1937-1941). Opozi?ia să fă?? de evolu?ionism (1943), preocup?rile macrosociologice ?i istorice, referin?ele constante la autori europeni [15] că ?i criticile la adresa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
închis ochii așteptând să mă doboare; doream să fiu doborâtă cât mai repede deoarece nu mai puteam suporta chinurile așteptării. Am deschis ochii și-l văd evoluând nepăsător. " Vede crucea roșie ", mi-am zis, și îl admiram cât este de civilizat. Acum mă gândeam, eram nedumerită de ce se plimbă în zona noastră atât de jos. Ce este cu vânătoarea sau cu antiaeriana de nu-l semnalează? Sau poate am ajuns eu la bolșevici? Dar iată Bălți! O grămadă de ruine. Sunt
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
formată în timp și pe baza unei experiențe la fața locului politica externă a României în ceea ce privește Răsăritul trebuie serios revizuită." Interviu cu prof. univ. Mihai Baciu, fost ambasador al României în Republica Belarus realizat de Cristina Cîrstea I. "Moscoviții erau civilizați și culți, ei erau și foarte de treabă, erau oameni calzi, cu care era o plăcere să stai de vorbă și, mai presus de orice, foarte săritori la nevoie." Stimate domnule Mihai Baciu, ca parlamentar ați avut șansa să călătoriți
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
urmă la cei din Moscova sau Leningrad din acel soldat rămas definitiv în mintea multor români, care cum te vedea îți cerea ceasul sau paltonul sau alerga după orice fustă care îi apărea în cale. Dincolo de faptul că moscoviții erau civilizați și culți, ei erau și foarte de treabă, erau oameni calzi cu care era o plăcere să stai de vorbă și, mai presus de orice, foarte săritori la nevoie. Această ultimă trăsătură am găsit-o, ulterior, la mai puțini oameni
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
spiritul grec, Platon și Aristotel concurează în a stabili că educația adecvată este fundamentul sănătății sociale, ideal însușit și devenit caracteristic mai tîrziu pentru Europa vestică. De altfel, sinteza dintre tradiția greceas-că și creștinism a însemnat marea realizare a Europei civiliza-te, caracterizată pînă astăzi prin luciditate și responsabilitate, apropiere lipsită de prejudecăți de realitatea concretă și forță constructivă a gîndirii 15. Aceste fenomene care s-au petrecut pe terenul vechii culturi grecești au avut reflexe și pe terenul limbii, mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
arată în direct, cu destule accente naturaliste, încleștarea finală dintre cei doi frați aspiranți la tronul Tebei și uciderea lor reciprocă. Unele din ideile tragediei antice se dovedesc de o tulburătoare actualitate. De pildă, încrederea în superioritatea Atenei generoase și civilizate asupra Tebei sălbatice și sângeroase, convingere expusă de Euripide, poate fi împărtășită și de oamenii ieșiți dintr-un conflict mondial nimicitor. După cum arată în prefața la Thebaida, Victor Eftimiu apreciază că secolul al XX-lea, deși început prin cel mai
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
au nevoie de ajutor din partea altor instituții. Ei trebuie așadar să înceapă să contruiască în jurul lor o structură civilă, mai exact un partid politic și asociații dependente de acel partid, precum sindicatele. În acest proces, regimul militar începe să se "civilizeze", transformându-se într-o guvernare hibridă militară-civilă (Finer, 1962: 197-204; Huntington, 1968: 237-63). Guvernările hibride civile-militare În timp ce numărul guvernărilor militare "pure" a scăzut considerabil în cursul anilor '80 momentul de vârf fiind la jumătatea anilor '70 -, în aceeași perioadă a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nevoiți să emigreze și să scrie în alte limbi. Sunt atâtea cazuri ilustre, de la Anna de Noailles și Tristan Tzara la Eliade, Cioran și Eugen Ionescu. Eu am numit calea aceasta "complexul lui Orfeu", tracul care a plecat să-i civilizeze pe greci, evadând din spațiul natal. Există și atitudinea inversă, de nepăsare tipic românească față de iluziile celebrității, aceea a anonimatului culturii tradiționale. Exemplul revelator este surprins de Adrian Marino în Lucian Blaga. Marele poet, filosof și dramaturg a fost ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și să stau cu fundul în zăpadă?... - Dacă vrei tu... Nu! Nu o lua chiar așa! Problema este cât se poate de simplă. Ai acasă un lighean? - Nu mă mai spăl de multă vreme la lighean, omule! M-am mai civilizat și eu, nu crezi? Curge și la mine apa la chiuvetă! - Iartă-mă! N-am vrut să aduc atingere mândriei tale de orășean cu apa-n casă!... Dar, sunt nevoit să-ți amintesc: la țară oamenii tot la lighean se
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ai de acest univers. Nu avem aceleași cuvinte. Noi zicem "colonie", ei spun settlement. Noi zicem "ocupație", ei spun "punere în valoare". Nu că ar gândi că singurul amerindian bun este amerindianul mort, dar "a coloniza" înseamnă pentru ei "a civiliza". Le faci adică niște servicii unor arierați, le aduci știința, medicina, modernitatea, egalitatea bărbat / femeie. E ceva generos, umanitar, arhilăudabil. Și atunci, cum poți să arunci cu pietre, cu bombe? E oribil. E o nebunie. Pur și simplu, ei nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]