601 matches
-
SCREEN Fiecare generație își creează miturile ei. Cu cât mitul este mai controversat, cu atât puterea lui de seducție și iradiere este mai mare. Timpurile moderne au bulversat raportul dintre om și eroii mitici. Nu mai este adulat sfântul, eroul civilizator, războinicul sau filosoful, ci politicianul, sportivul, actorul, vedeta showbiz. Neschimbat a rămas rolul mulțimii: ea adoră, exultă, aplaudă, urlă. Dar mulțimea ca entitate poate fi ea însăși un mit, o necesitate, o boală. Băile de mulțime ale politicienilor pot degenera
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
societăți de asigurări. Și tot Veneția afretează pentru prima dată navele prin societăți de navigație pe acțiuni, finanțate de un mare număr de mici depunători. Lumea devine un spațiu al aventurilor pentru marinarii, descoperitorii și exploratorii aflați în slujba venețienilor, civilizatori cu sabia. Restul Europei formează „mediul”. „Periferia” se întinde în toată Europa de Est, până în Africa de Nord, până la coastele africane și până la Imperiul Bizantin. Apoi, pe la 1450, Serenisima intră în criză de bani, la fel ca, de altfel, întreaga Europă. Pentru a face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
rămas în minte. Zice: „În România, nici măcar grecii n au venit din Grecia, ci au venit din Fanar.“ Adică am înțeles o conotație negativă, cum că până și grecii, care vin din istorie ca un popor educat, ca un popor civilizator, care au dat naștere democrației, s-au pervertit mergând în Fanar. Și de-acolo au venit în România. N-au venit direct din Grecia. Sigur, prin perspectiva a ceea ce se întâmplă astăzi, nu știm dacă, în situația în care ar
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
copilul izolat este anonim și lipsit de destin. În cadrul celui de-al doilea, dimpotrivă, elementele mira culoase legate de nașterea copilului abandonat (pe malul apei, într-o peșteră) anunță destinul de excepție al unei mari persona lități (întemeietor, legiuitor, reformator, civilizator etc.). Primul motiv mitic este întors cu fața spre trecut : recuperarea limbii originare. Cel de-al doilea, dimpotrivă, are fața întoarsă spre viitor : destinul prodigios al eroului/zeului. Referindu-se la acest din urmă topos, Carl Gustav Jung vorbește chiar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
capacitatea de expertiză și poziția geo-strategică sunt impor-tante, dar noi nu trăim numai din tradiție, din amintiri și nostalgii, ci încercăm să ne valorizăm înzestrările: factorul uman, potențialul extraordinar de învățământ-cercetare, cultură în sensul integral, generos al termenului și vocația civilizatoare. Nu este vorba de cercuri concentrice, nu este vorba de efecte de dominație, ci de o dezvoltare armonioasă valorificând potențialul fiecărei zone, cu poli de competitivitate, de creștere, maximizatoare de resurse și minimizatoare de cheltuieli. O strategie formulată la nivel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
el însuși, în istoria noastră comună, mai mult un nume decât o operă, ca un mereu promițător debutant al viitorului? Nu ți-a venit niciodată pe buze întrebarea teribilă, de câte ori te-ai întors din Europa cetăților și a marilor construcții civilizatoare, din Roma, Paris, Madrid sau Viena: dar poporul român unde a fost în tot acest timp, dar poporul meu ce-a făcut în tot acest timp? Cum să te poți simți fericit și împlinit, ca om și creator, în mijlocul unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sigur că o singură picătură l-ar fi putut omorî, din cauza fragilității de care suferea. Iar ea nici nu-și dăduse seama, și atunci ca să poată să mai rămână cu ea, măcar în imaginația sa, începu să joace rolul eroului civilizator, care luptă cu zmeii și dragonii din povești, care câștigă olimpiada de matematică și bravează în fața profesorilor și a părinților numai pentru a câștiga admirația ei, un fel de Robin Hood care însă nu avea nimic în comun cu Robin
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
cei pe care discursul american standard îi distribuie în postura de inamici intratabili. Raportarea, polemică, la cultura populară americană este una dintre cheile de acces în acest univers între granițele căruia cavaleria lui Custer încetează să mai fie un instrument civilizator. Există, în aceste narațiuni centrate pe prezența indiană, un ethos tiers-mondist ce anunță, protocronic, Dansând cu lupii al lui Kevin Costner. Indianul este gardianul universului amenințat de rapacitatea capitalistă, iar o fibră rousseauistă este decelabilă în emoția cu care este
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
voiajele lui Tintin este unul nu mai puțin problematic ideologic : în Tintin au Congo, criticii lui Hergé au văzut doar elogiul ordinii coloniale și profilul caricatural al populației africane. Și poate că Hergé este marcat de retorica ce exaltă virtuțile civilizatoare ale Belgiei. Dincolo de acest nivel al conformismului datat istoric, Tintin nu este europeanul rasist pe care ni l-am putea imagina. Ceea ce predomină este evocarea unui fabulos geografic și uman, ca și înfruntarea cu răul ai cărui agenți infernali ajung
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
face din adunarea de inamici coaliția care poate înlătura domnia lui Sectan. Doar aparent naivă în articulațiile sale, proza grafică din Luc Orient deține aceeași capacitate de comunicare și fascinație recognoscibilă în mediul cinematografic. Luc Orient este succesorul arhetipului eroului civilizator și creator de lumi. Ca și Argonauții, el este animat de vocația depășirii limitelor cunoscutului. Aventurile sale sunt și ocazia de a flutura, pe Terango, steagul libertății ca virtute prin excelența umană și salvatoare. Oamenii din Luc Orient sunt exponenții
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
parte din mesianismul ce va susține revoltele autohtone în numai câteva decenii. Guvernarea colonială depinde, în cele din urmă, de abilitatea de a ține sub control forțele tectonice ale unui continent care nu poate fi domesticit cu adevărat, în pofida iluziilor „civilizatoare”. Daniel Doria și Ann sunt expuși naturii ce ascunde capcane. Cu abilitatea unui regizor din epoca de aur a Hollywoodului, Pratt aduce împreună temele familiare ale imaginarului occidental. Adolescenții vor vedea fața ascunsă a unui pământ dominat de vise milenare
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în câteva decenii. În aventurile lui Kirk se întrevede doza de nostalgie a celui care are privilegiul de a contempla o lume destinată dispariției. Trepidantă și melancolică, povestea sergentului Kirk răstoarnă locurile comune pe care se sprijină westernul clasic. Vocația civilizatoare a pionierilor este, cel mai adesea, o mască dincolo de care se ghicește lăcomia și instinctul ucigaș. Solidaritatea lui Kirk este fondată pe fraternitatea cu cei amenințați de rapacitate și de egoism - până la un punct, opțiunea sergentului de a lupta alături de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
atavism divin, pe acea utopie care devine devastatoare tocmai pentru că vrea să devină realitate, ea neavând loc nici în ea însăși, ca orice explozie. Mesajul: atenție la noul cu apucături teroriste. Un astfel de zeu noul -, ce se dă erou civilizator al speciei, ce se vrea mai presus de Prometeu (gr., cel ce gândește înainte), nu-i decât însuși uzurpatorul, personaj inuman din categoria numinosului subsumat cinismului, și căruia îi este străină orice noblețe îndreptățită să aibă atributul măreției creatoare. Și
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Numai cel ce pur și simplu se uimește percepe în spectru sublim autoritatea -, doar cel ce degustă normalspiritual viața (care-i o minune), doar aceluia îi este milă de semenul său, doar el, cu fior moral, este creator de cultură civilizatoare. „Fără un minim de cultură este aproape imposibil să civilizezi viața unei comunități defavorizate”. În imperiul noului superficial și autoconsumist, prea ușor trecem pe lângă aforismul: „Cel ce își disprețuiește sau își oropsește părinții nu merită să se numească om”. Aici
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
discernământ spre a fi, aceștia, mereu fără de replicăadică „gură-cască”, victime consumiste, de manipulat. Edificarea umană are la bază realizarea unui transfer, altminteri este vorba despre o specie de mutanțianti-umani -, despre o generație spontanee fără de părinți, semeni, cultură, fără de sine chiar. Civilizatoarea ură a indiferenței noului (care paralizează pe moment replica) ne amintește de vorba de acasă: se pare că ni s-a cam urât cu binele-adevărul-frumosul. Desigur, pe ringul de box după un nou croșeu vine alt croșeu nou... În opera
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
AJUTĂ ! Că Puterea este în voi, trebuie numai să vreți să o folosiți. Folosiți-o ! și veți fi toți sănătoși, tineri, frumoși, curajoși, instruiți, veți trăi mult, foarte mult și veți deveni ceea ce ați fost dar ați uitat : Un Neam Civilizator. Nu vă lăsați înfrânți, pentru că nu aveți voie ! și aduceți-vă aminte întotdeauna de versurile pe care eu le-am învățat în copilărie : Nu ești înfrânt atunci când sângeri, și nici când ochii’n lacrimi ți-s: Cele mai crâncene înfrângeri
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
mioritic, atemporal integrat în democrația biosferei și în țuică de corcodușe, cu un spirit antreprenorial cât să îi mai dea de băut pe credit la cârciumă. Să nu sar calu’! Țăranu’ mioritic se transformă. Și nu din cauza noastră, a ’telectualilor civilizatorii, cu atât mai puțin din cauza politicienilor care manageriază menajeria bunurilor publice. Ci din cauza exodului la muncă în lumi care n-au stat să caște gura la dialogul cu veșnicia. Din cauza căpșunelor, măslinelor, construcțiilor, menajului și chiar și a prostituției învățate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pentru civilizație. Cum gena este cea care promovează înțelepciunea convențională, noi îi spunem gena convențională. Auditoriul rămase tăcut. Șocat. În cele din urmă, unul dintre ei spuse: — Cum îi spuneți? Gena convențională. — Iisuse, e oribil! — Sinucidere. — Uit-o. — Sau gena civilizatoare, spuse repede profesorul. Gemete în sală. — Gena civilizatoare? Asta e și mai rău! Mai rău! — Groaznic. — Mrr! — Aruncă-te de pe un pod! Profesorul părea total nedumerit. — Ce e rău la numele acesta? Civilizația este un lucru bun, nu? — Sigur, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
înțelepciunea convențională, noi îi spunem gena convențională. Auditoriul rămase tăcut. Șocat. În cele din urmă, unul dintre ei spuse: — Cum îi spuneți? Gena convențională. — Iisuse, e oribil! — Sinucidere. — Uit-o. — Sau gena civilizatoare, spuse repede profesorul. Gemete în sală. — Gena civilizatoare? Asta e și mai rău! Mai rău! — Groaznic. — Mrr! — Aruncă-te de pe un pod! Profesorul părea total nedumerit. — Ce e rău la numele acesta? Civilizația este un lucru bun, nu? — Sigur, spuse șeful echipei, venind în partea din față a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
urmat păintelui sau Pepin , la tron in anul 768 . Acest prinț, deși erou a numeroase legende romantice, apare în istorie cu mult mai mare decat în ficțiune ( creație artistică ) oricum l-am privi : ca războinic, legiuitor, ctitor al învătăturii sau civilizator al unei națiuni barbare, el ne inspiră cea mai caldă admirație . Astfel se înfățișează în istotie acest mare erou . Poeții ni-l arată ,însă, adesea slab și pătimaș, victimă a unor sfetnici vicleni și la cheremul unor baroni buclucași de
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
dinamic al frumoasei togi romane făcută la Paris, care îmbracă-desbracă sălbateca literară Românie” (în românește de Alexandru Marcu). Pentru Marinetti, imaginea României este fantasma - puternic erotizată - a unei femei sălbatice, focoase și barbare, posedată în decor futurist nocturn de către eroul civilizator latin. Într-o telegramă citată de către Elena Zaharia-Filipaș într-o notă la monografia sa Ion Vinea, Ed. Cartea Românească, București, 1983, pp. 284-285, același Marinetti - proaspăt întors din România - îi mulțumește lui Vinea, anunțîndu-l, printre altele, despre lucrul la poezia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
culturală față de celelalte națiuni balcanice (calificate drept „înapoiate”) exprimă, pe de o parte, nevoia de sincronizare/afirmare culturală a unei națiuni tinere și, totodată, reflexul compensatoriu al unui complex identitar care va face carieră în interbelicul românesc. Pentru Vinea, rolul civilizator, asumat la modul mesianic, urma să revină unei elite intelectuale racordate la cele mai noi manifestări ale spiritului timpului. Această elită ar avea ca misiune promovarea artei moderne autohtone în Occident (și viceversa), recunoașterea ei internațională și depășirea ingratei condiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
militar - n-ar fi avut semnificația, consistența și durabilitatea pe care le cunoaște și acum, după douăzeci și trei de secole, dacă s-ar fi limitat la această dimensiune. Generalul Alexandru l-a pus Însă nemeritat În umbră pe eroul civilizator Alexandru, a cărui operă fundamentală n-o constituie expansiunea teritorială fabuloasă, ci așezarea lumii pe un alt vector al devenirii istorice. Chiar privit ca simplu agent al elenismului, el reprezintă enorm insa, nu vă voi insulta inteligența, detaliind ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Mitul relatează o întîmplare sacră, adică un eveniment primordial care s-a petrecut la începuturile Timpului, ab initio.10 Relatarea unei întîmplări sacre echivalează însă cu dezvăluirea unui mister, pentru că personajele mitului nu sânt ființe umane, ci zei sau Eroi civilizatori, așa că gestele lor sânt asemenea unor taine, pe care omul nu le-ar fi putut cunoaște dacă nu i-ar fi fost dezvăluite. Mitul este deci povestea a ceea ce s-a petrecut in illo tempore, relatarea a ceea ce zeii sau
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sfera profanului nu ia parte la Ființă, pentru că profanul nu a fost întemeiat ontologic de mit, nu are un model exemplar. Cum vom putea constata în cele ce urmează, munca agricolă este un rit dezvăluit de zei sau de Eroii civilizatori, fiind așadar un act real și totodată semnificativ. Într-o societate desacralizată, munca agricolă este un act profan, justificat doar de profitul economic. Pământul este lucrat pentru a da foloase, hrană și câștig. Golită de simbolismul religios, munca agricolă devine
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]