862 matches
-
să li se facă pentru când vor ieși la horă. Și apoi gulerul numaidecât trebuia bătut cu mărgele iar șnurul de legat la gât trebuia să aibă cănaci. Șerparul și papucii (ghetele) și-i tomnea (dădea comandă) din timp la cizmarul din Toplița, că pe urmă erau foarte aglomerați. Sumanul Îl făcea croitorul din Toplița, iar pentru cușmă veneau mieii brumării care erau sacrificați din timp. Ițarii erau făcuți, pentru fiecare câte două perechi, din pânza țesută În patru ițe cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sunt foarte variate: servitori, picolo și chelneri, lustruitor de mobilă, boiangiu și lenjereasă, salahor și mezelar, coafez, maseuză și droghist, perier, pantofar, bijutier și zețar, paznic, sudor, mozaicar și lucrător de mănuși, lingurăreasă, rihtuitor, electrician, monteur, lăcătuș, fierar, țesător și cizmar, o gamă întreagă de meserii, unele cu statut excentric sau doar curioase pentru ziua de azi. După locul nașterii (deși nu au fost trecute la un număr de cca 150 persoane, adică 21,83%), comuniștii provin din toate regiunile României
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din Barcelona în 1894. Dar, așa cum scria Kropotkin în "La Révolte" din 18-24 martie 1891: "Un edificiu bazat pe secole de istorie nu se distruge cu cîteva kilograme de explozibil." În ciuda acestei mărturisiri de neputință un incendiu terorist bulversează Franța. Cizmarul Léauthier înjunghie pe "primul burghez venit" la 13 noiembrie 1893: de fapt, ambasadorul Serbiei la Paris. În acest caz ne putem întreba ce-i cu pretinsa orbire a atentatelor anarhiste. Vaillant aruncă o bombă în Camera Deputaților pe 9 decembrie
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
abandonat, a avut o copilărie fără tandrețe "fără noroc", spunea el însuși iar Bonnot rămăsese orfan de mamă pe cînd avea 5 ani. Dar nu știm nimic despre ceilalți, despre Callemin, zis Raymond Știință, "născut la Bruxelles dintr-un tată cizmar". Amator de muzică și de teatru, dușman al oricărei violențe, el a devenit din bravadă un ucigaș cinic și rece (cf. Jean Maitron, op. cit., pag. 163). Nu știm nimic despre Garnier, fiul unui cantonier din Fontainebleau și nici despre cei
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
o naștere grea pe care o avusese măicuța lui, cum tatăl său s-a recăsătorit când avea dânsul 7-8 ani și cum împreună cu un frate geamăn (unchiul Tudorel), au fugit de-acasă, la Bârlad, și au intrat ucenici la un cizmar, iar el a fugit și a dat examen la Școala de agronomie din Vaslui; cum a făcut armata și războiul 1916-18; cum a refuzat gradul de invaliditate, căci putea să muncească; cum s-a căsătorit în Muntenia din dragoste pentru
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
53 de ani! stai în cumpene cu jindul respectiv, cel care vorbește, la 57 de ani, la Tîrgu-Neamț, la 58 de ani! trupa de băieți plecăm în plin mediu lingvistic, fenomenalul în auctorial, îl chema Constantin Rață, ba nu, Valentin! cizmar de meserie, subalternul meu la birou, reverie în vrie știința monologului, uite cum am înnoptat eu, eu trebuie să ajung la Tulcea, să dorm în seara asta! vînd tropi în piața Du Marsais, scriitorii vînd zarzavagii și cumetre, la 11
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Căpitan zicându’i că lui nu’i pasă de o șapcă roșie (subl.ns.)”. De aici se poate deduce fără dubii că la Negrești fusese trimisă, deja, armata sub forma vreunui escadron două de roșiori, deci de cavaleriști de elită. Cizmarul însurat Șloim Braunștein din Negrești, de 37 de ani, însurat, și-a pus tot pe data de 29 martie 1907 memoria la lucru pentru a-și reaminti în fața Justiției cele întâmplate și văzute de el în târgul de domiciliu, în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
7 și 8 martie: „...când au ajuns la mine Gh. Mardare din Parpanița care era comandantul lor (subl.ns.) a strigat că la mine să nu strice și au trecut înainte fără să’mi facă nimic”. N-a apucat bietul cizmar să-și frece mâinile de bucurie deoarece, „...mai pe urmă s’a întors înapoi, mi’au stricat geamurile și mi’au furat câteva ciubote și ciuboțele și câteva piei”. Cunoscându-i pe atacatori, sărmanul Șloim i-a încondeiat imediat anchetatorilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
C. a Andrioaei, N. Strâmbu, V. Strâmbu, N. Lungu, Ion Crăciun și alții ale căror nume le’am uitat”. Din fericire, zicem noi. Acțiunile punitive ale țăranilor au continuat și a doua zi, joi, 8 martie 1907, iar printre aceștia cizmarul i-a mai recunoscut pe: „V. Horișcă, Gh. Condurache, Mihai Florea și N. Hănceanu”. Cât despre Gheorghe Oțel, martorul a afirmat că nu l-a văzut jefuind în schimb l-a văzut și auzit îndemnând oamenii la asalt asupra prăvăliilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
partid comunist și nici de ideologia acestuia, au profitat imediat de avantajele ce se profilau la orizontul anostelor lor vieți de până atunci. Imediat după ocuparea orașelor Bârlad, Huși și Vaslui de către armata bolșevică rusă, o sumă de frizeri, cojocari, cizmari sau plugari, în cvasi-majoritatea cazurilor cu studii între 0 și 4 clase primare, au trecut la organizarea unui partid profund antinațional numit partidul comunist. De notat este faptul că odată cu proclamația regelui, toți deținuții bolșevici români aflați în lagărul de la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și evidența acestora, mai ales că veniseră în țara noastră fugiți din fața urgiei rusești a tot distrugătoare. Acești cetățeni erau în număr de 19 din care vom cita pe următorii: Vlasenko Ivan (1900, Cernicov, Ucraina, stabilit la Lunca Banului ca cizmar); Tcacenko Matrona (1900, Nikolaev, Ucraina, Lunca Banului, casnică); Klimenko Paulina (1935, Krasnodar, Duda); Ludmila Klimenko (1935, Poltava, tot în comuna Duda); Maria Ivanova (Teodorov, Zaporojie, Vutcani). Un alt tabel cuprindea numele funcționarilor publici refugiați pe teritoriul județului Fălciu, după 22
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
când s-a stabilit în comuna Epureni-Tutova, unde lucra ca muncitor. Trebuie să precizăm faptul că unele nume par a fi greșit ortografiate de către funcționarul român ce le întocmise, idem localitățile, așa că nu ne asumăm nicio răspundere în acest sens. Cizmarul Banighiu Serghie (însoțit de soția Parascovia și o fiică, născut în 1904 în Novocerkask, jud. Rostov), declarase aceeași poveste cu sechestrarea de către nemți dar și că se stabilise la Zorleni, încă din aprilie, 1944. Omul se semnase cu caractere rusești
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
28 octombrie 1944, Klaudia lucrase la „Comandamentul Sovietic din Râmnicu Sărat”. La Bârlad, susținea că lucra tot pentru galonații compatrioți. La capitolul „solicitări” pe banii contribuabililor români, cerea „1 pereche de pantofi” și atât. Înainte de a solicita „o haină groasă”, cizmarul Kukoreașin Ivan (1905) voia să se transfere în orașul ucrainean de baștină, Dnepropetrovsk și nu singur ci cu compatriotul său ce avea aceeași meserie, Jiraghiov Anton (1913). d. „Cetățeanul (...) a primit ordin de la Comandamentul Sovietic de a se repatria” O
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mijloc, prefectul tutovean scrisese următoarele: „A se cere parale (sic!, subl.ns.) și foaie de drum. Acesta va pleca prin Galați”. Acest Nicolschi, se născuse la data de 14 septembrie 1906, în orașul Nikolaev (actualmente, în Ucraina). Era de meserie cizmar și fusese adus (bine-nțeles!) tot de trupele germane, în luna martie a anului 1944. Cu toate acestea, își găsise de lucru la atelierul lui Gheorghe Cucu, de pe strada Prof. Pârvan din Bârlad. Dacă și-a mai profesat meseria vreodată
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
20 august 1926, Hrasova, Odessa, muncitor); Polijov Nicolae (28 decembrie 1902, Chișinău, brutar); Polijov Ecaterina (20 octombrie 1905, Chișinău, casnică); Bâcov Serghei (25 septembrie 1886, Tighina, viticultor); Bâcov Pelaghia (12 august 1888, Tighina, casnică); Nicolschi Nicolae (14 septembrie 1906, Krasnodar, cizmar); Solcanu Anton (1882, Gura Căinari, muncitor); Gabără Toader (18 februarie 1905, Chișinău, fierar)”, ș.a. Repatrierea celui de-al II lea lot fusese hotărâtă a se face prin punctul de frontieră Ungheni, urmând ca cetățenii „sovietici” să fie urcați într-un
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cameră cu Bogos? Da, cu Bogos, cu Zbranca. Zbranca, săracu’, o fost executat... Ce băiat bun a fost, domnule! Un băiat nevinovat, o murit degeaba... L-au împușcat degeaba. Nu era mai rău ca ăilalți... Dar tată-său o fost cizmar, plecat în Germania, și avusese un rol important în Mișcarea Legionară. Știu că i-au reproșat ăștia acolo, că era de prin Câmpulung Moldovenesc, din zona Gura Humorului, de pe unde era și Țurcanu... Era un băiat bun... adică nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
intimitatea unei colectivități aflate într-o situație dramatică, tentativă refăcută și în Pescarii. Romanul Diplomatul, tăbăcarul și actrița, scrierea care i-a adus lui A. o relativă consacrare, urmărește destinele a trei personaje: „consulul” Barbu Sălceanu, fiica lui, Agata, și cizmarul Alexandru Gangu. Cu Barbu Sălceanu, un posibil Sneghirev autohton, evident mai puțin complicat decât personajul lui Dostoievski, se inaugurează o galerie de învinși, oameni pe care existența nu i-a cruțat. Eșuat sau refugiat în abjecție, Sălceanu caută în alcool
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
rândul țăranilor și ai micilor burghezi, dând exemple: "Maxim Gorki, Robert Burns, poetul țăranilor din Scoția, Taras Șevcenko, poetul iobagilor ucraineni. În România, am avut talente vrednice de laudă, cum au fost prozatorul Arghir Parua sau poetul Th. Neculuță, amândoi cizmari. [...] Scriitori ca Henri Barbusse și André Malraux sau, la noi, Ioan Păun Pincio, Traian Demetrescu și A. Toma - sunt oameni care s-au identificat cu poporul". Intelectualii clasici "au născocit faimosul "turn de fildeș" unde sperau să poată cânta până la
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
așa: „Sculați voi oropsiți ai vieții, voi osândiți la foame sus...” În vremea aceea prietenul meu Nelu, mi-a povestit multe din viața lui. Provenea dintr-o familie foarte săracă de la Găiești, mama colectivistă muncitoare la câmp iar tatăl, fost cizmar, care a murit foarte timpuriu. Mi-a povestit Nelu o amintire impresionantă legată de tatăl său. Mi-a spus că într-o zi, tatăl lui a adus acasă o vioară și i-a făcut-o lui cadou. Om simplu dar
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fi din nou la Bacău. M-aș bucura - cu acest prilej - să te revăd, să-ți strîng cu drag mîna, să te îmbrățișez, - cu gratitudine, al D-tale adînc îndatorat coleg, Al. Husar 1. </citation> I.D. Lăudat „Nu uita că cizmarii, frizerii, minerii se ajută între ei” Ion D. Lăudat (3 noiembrie 1909, Bărbătești-Gorj - 8 noiembrie 1996, Iași), autorul unei Istorii a literaturii române vechi și al multor studii literare și de metodică, a fost dintre cei mai umani profesori pe
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
această categorie. Dă indicații precise tinerilor din catedră ce să scrie, cum să scrie, planifică-i ca să nu se supere. Nu e bine să te socotească un izolat. Cu ei trăiești aceeași atmosferă de vis al meseriei. Nu uita că cizmarii, frizerii, minerii se ajută între ei. Să facem și noi măcar cît ei. Să fii sănătos! Să muncești cu zor și spornic. Să ai succese, îți urează, I. Lăudat </citation> (10) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”3.VI
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de Dej drept prosovietica, facțiune pe care a eliminat-o și a înlocuit-o cu apropiații săi. Faptul că Eftimie Iliescu a fost îndepărtat din Interne, apoi marginalizat ca director la o fabrică de încălțăminte (în conformitate cu pregătirea să, cea de cizmar) dar, mai ales, faptul că fusese condamnat pentru crimă, toate acestea atârnau, evident, ca niște pietre de moară de biografia oficială a lui Ion Iliescu. Motiv pentru care, în cea mai tipică manieră orwelliana, unchiul Eftimie va dispare și el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
au "luat osânda", adică au plătit cu viața iubirea față de poporul lor și faptul că s-au opus celor care ne voiau Țara; poporul român a suferit zeci de ani teroarea comunistă și s-a opus genocidului practicat de un cizmar paranoic și analfabet, propulsat și menținut la cârma Statului de lepra bolșevică; omenirea întreagă trebuia să accepte cu seninătate și bucurie debordantă gulagurile staliniste și crematoriile hitleriste... Așa ai "rânduit", Doamne? Așa ai "planificat" de la începutul începuturilor?? Cum, Doamne, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
reprezentată, de pildă, În pridvorul bisericii Mănăstirii Hurezi, ctitorită În 1693 de domnitorul muntean Constantin Brâncoveanu. Pe lângă „regii tirani”, „bogatul”, „hoțul”, „cârciumarul” etc., În „Râul de foc” se zvârcolesc suferind și oameni cu profesii altfel foarte onorabile (morarul, brutarul, băcanul, cizmarul ș.a.). Pentru țăranul român din epocă, să fii mic negustor sau meseriaș era - prin chiar acest fapt - un păcat major, suficient ca să arzi În „flăcările Iadului” <endnote id="(896)"/>. Nu este deci de mirare că locul acestor profesii foarte utile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trăiesc din munca mâinilor lor ca meseriași. Cei mai mulți sticlari, tâmplari, croitori, pantofari, giuvaergii sunt evrei” <endnote id="(535, p. 43)"/>. „Evreul [din Moldova] - nota la rândul lui francezul E. Desjardins (Les Juifs de Moldavie, Paris, 1867) - este croitor, tăbăcar, tinichigiu, cizmar, ceasornicar...” <endnote id=" (743, p. 48)"/>. Cam la aceeași concluzie ajungeau În 1839 doi misionari scoțieni călători prin Țările Române : „Majoritatea evreilor din Foxshany [= Focșani, Moldova] sunt meseriași ; foarte mulți sunt croitori și pantofari” <endnote id="(382, p. 399)"/>. La
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]