521 matches
-
se hotărăște și se plînge lui Napoleon III: "Am fost destul de fericit că am realizat Unirea, visul secular al românilor, că am restituit țării mele o cincime din teritoriul său uzurpat de călugării străini; am făcut dintr-un milion de clăcași un milion de proprietari și cetățeni. Am promulgat coduri copiate după codul lui Napoleon, care stabilesc cu adevărat egalitatea tuturor în fața legii și drepturi egale pentru toți în familie, care impun căsătoria civilă și restrîng divorțul. Am făcut învățămîntul primar
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
iulie decembrie 1864, au fost elaborate 40 decrete legi, dintre care cele mai importante priveau reforma agrară, înființarea camerelor de comerț, introducerea sistemului de măsuri și greutăți. 1. La 14 august 1864 domnitorul a sancționat legea agrară. Aceasta elibera țăranii clăcași de sarcinile de tip feudal și îi împroprietărea cu pământul pe care-l foloseau în funcție de numărul de vite. Cei care nu au făcut clacă deveneau proprietari numai pe locurile de casă și grădină, iar pământul nu putea fi înstrăinat sau
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
I. Agârbiceanu (Patima, 1911), însemnări de Zaharia Bârsan (St. O. Iosif, 1914), V. Savel (Emil Gârleanu. Omul și opera, 1915) ș.a. Nu lipsesc, totuși, republicările: D. Bolintineanu (Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul), I. L. Caragiale (Poveste), O. Goga (Clăcașii, Carmen), V. Cârlova (Ruinele Târgoviștii). Apar și traduceri din Alfred de Musset (Noapte de octombrie, în tălmăcirea lui H. G. Lecca), A. S. Pușkin (Cârpaciul, în mai vechea versiune a lui C. Negruzzi), Lenau (În primăvară, în traducerea lui St. O. Iosif
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286021_a_287350]
-
satul Protopopenilor"19. În mitricile anului 1847, ca proprietar al Joldeștilor e trecut "dum-sa aga Nicolae Roset"20. În același an, 1847, Nicolae Roset, cu soția sa, Zoița, au zidit, cu a lor cheltuială, biserica satului Joldești 21. La împroprietărirea clăcașilor din 1864, proprietarul Joldeștilor era Hagi Iordache Cantacuzino 22. Așadar, nici pomeneală nu se face prin documente, de stolnicul Vasile Iurașco, ca proprietar pe moșia Joldești și tocmai de aceasta te miră faptul că toți cercetătorii biografiei eminesciene, fără nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
articole, nesemnate, sunt ale lui V. Boerescu. Cele mai multe, însă, erau scrise de Bolliac, care oscila între aripa de stânga a liberalilor și centrul moderat, înclinând mai curând spre platforma politică a centrului, dar interesat, în publicistică și poezie, de soarta „clăcașilor” și susținând vederile partidei unioniste. I se alătură J. A. Vaillant, Radu Ionescu, I. Strat, arhimandritul Iosafat Snagoveanul. Din țară trimit versuri Gh. Sion și Al. Donici (o poezie adresată ziarului, în care este salutat programul politic unionist). După șapte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285893_a_287222]
-
evoluția „problemei agrare”, pe seama cărora trebuie pusă continua adaptare a structurilor sociale din lumea satului, la ritmul de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut, mai ales în această perioadă, o firească stratificare în fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care au dobândit-o, având drept criteriu de departajare, numărul de vite de muncă. Odată cu extinderea relațiilor capitaliste în
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
minimizarea categoriilor de scutiți fiscal și eliminarea răspunderii fiscale colective (Constantiniu, 2011, p. 181). La fel de importantă s-a dovedit a fi reglementarea raporturilor sociale, prin abolirea șerbiei (la 1746 în Țara Românească, respectiv 1749 în Moldova) și fixarea îndatoririlor țăranilor clăcași față de boieri la 12 zile de muncă pe an. Reformele juridice s-au înfăptuit printr-o succesiune de codificări (Pravilniceasca Condică a lui Alexandru Ipsilanti din 1780 și Legiuirea Caragea din 1818 în Țara Românească și Codul lui Scarlat Callimachi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
însă, lipsit de inventivitate, el contribuind la îmbogățirea formelor strofice din lirica vremii. A evoluat de la poezia de meditație intimă, influențată de Young, Byron și Lamartine, către meditația socială, creștin umanitară (în poezii ca Epistolă D.K.A.K., Cântec oltenesc, Clăcașul ș.a.). A scris și câteva tragedii, care nu s-au păstrat. Ca traducător, s-a simțit atras îndeosebi de scriitorii francezi: Hugo, Musset, Vigny, Lamartine, M-me de Staël, Diderot. Pentru tălmăcirile din alte literaturi (Ariosto, Ossian, Byron) s-a folosit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
În apa Motrului, ce hotărnicește proprietatea satului, fostă Săvoiu, de satele Meriș, RÎpa, Zegujani. Această luncă foarte bogată În produse agricole și fînețe, cu zăvoaie de arini, salcîmi și plopi pe marginea rîului Motru, era locul de muncă al țăranilor clăcași, locuri de scaldă și zbenguială a copiilor de pe ambele maluri ale rîului Motru. Cu Împroprietărirea din 1920-1922, o parte din moșie, În partea de apus, din drumul ce lega Lupoaia de RÎpa, a fost Împărțită țăranilor, satul Începînd să se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lunca Motrului și pînă În hotarul Văii MÎnăstirii, era moșia proprietarului Săvoiu. Oamenii nu au avut decît vatra satului, unde și- au clădit căsuțele, ale căror plațuri au fost date În prima Împroprietărire sub Cuza-Vodă.țăranii neavînd nimic, erau săraci, clăcași ai moșiei și robi ai cuvîntului boieresc, care se făcea cunoscut prin gura logofeților și al ispravnicilor ce-l tălmăceau după bunul lor plac, făcîndu-și și ei parte din sudoarea clăcașilor. Vor fi Împroprietăriți după primul război mondial, starea lor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
prima Împroprietărire sub Cuza-Vodă.țăranii neavînd nimic, erau săraci, clăcași ai moșiei și robi ai cuvîntului boieresc, care se făcea cunoscut prin gura logofeților și al ispravnicilor ce-l tălmăceau după bunul lor plac, făcîndu-și și ei parte din sudoarea clăcașilor. Vor fi Împroprietăriți după primul război mondial, starea lor Îmbunătățindu-se. Ca vîrstă, satul este destul de vechi, dar viața locuitorilor săi s-a scurs fără bucurie și dragoste de a munci pentru ei Înșiși. Munca pentru alții a determinat Înapoierea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
acoperită cu tablă tegola. Biserica are formă de cruce și are trei turle (anexa 4). Proiect Euro-Strategie, Euro-Administrație, Euro- Cetățeni, Consiliul Județean Gorj 2011. CAPİTOLUL III COMUNA CĂTUNELE ÎN EPOCA MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ Locuitorii satului Lupoaia, au fost la Început clăcași pe moșia proprietarilor. Nu au avut nici case În adevăratul sens al cuvîntului, nici pămînt de muncă, decăt brațele lor de muncă puse la dispoziția treburilor boierești. Fiind legați de interesele proprietarului micile lor așezări, erau În preajma conacului boieresc. Cula
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
din 1835 îndreptățesc să se creadă că citise Les paroles d'un croyant ale lui Lamennais, apărute în 1833. El e un umanitarist, cam exaltat, cum erau de altfel toți pe atunci, înduioșîndu-se pentru văduva săracă, cerșetor, orb, muncitor, salahor, clăcaș, osândit la ocnă, fără a fi însă comunist, cum pretindea Eliade, care îl poreclise Sarsailă. Boliac izbutește în evocarea feericului arhitectonic, dar și a grandiosului tehnic. Descrierea unei furtuni haotice pe munți de cremene e remarcabilă: Îmi place s-ascult
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sau denunțând lipsa de patriotism, nu numai a adversarilor politici. Socotind că e un „timp de conștiință”, lansează energice apeluri către compatrioți, somându-i să își facă datoria către țară. În versuri răspicate, pe un ton patetic, el deplânge soarta clăcașului, condamnându-i vehement pe cei ce îl asupresc. S., care scrie de pe la 1845, versifica, se pare, cu multă ușurință, nu în afara înrâuririi unor I. Heliade-Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Cezar Bolliac. În 1858 îi apare o Colecțiune de poezii scrise în esiliu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
primul nostru jurnalist profesionist 233, Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Alecu Russo, de care îl apropie pasiunea pentru publicistică și elocința demonstrativă. Gazetarul însuși se va compara cu Cezar Bolliac în ce privește anumite consonanțe de atitudine față de soarta țărănimii, numai autorul Clăcașilor preocupându-se atât de mult în scrisul său de starea acestei categorii sociale. Înscriindu-se diacronic în continuarea fenomenului publicistic pașoptist, Eminescu trasează noi repere în discursul jurnalistic al epocii. Îmbinarea dintre retorica de amvon și retorica publicistică 234, specifică
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Zori de iulie (1912) cu un surâs cât duios, cât amuzat (Din vacanțele de iarnă, La cireșe, Din vremea răcanului, Varga domnului, Hotărâre nestrămutată). Într-o seamă de „copii după natură” sunt surprinse, apoi, alte imagini, întunecate, ale vieții de clăcaș. Ajunși la sapă de lemn, obidiții, care muncesc pe rupte ca să-și stingă obligațiile către boieri, nu au cui să se plângă. Exasperați, ei nu mai știu unde să caute dreptatea (Să dea ordin după dreptate!...). Înșelați la târg (De la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
și nici prin uneltiri N-ai cucerit un tron În țară nouă, Ci prin minunea veșnicei uniri Ce-a Întregit un neam tăiat În două. Ai potolit trufia boierească Și ctitor al orânduirii noi, Făcuși dreptatea-n țară să sporească, Clăcașii dezrobindu-i de ciocoi. Costache Negri și Kogălniceanu Și Ghica și Vasile Alecsandri Cu tine, Înfruntară uraganul; De-apururea cu ei ne vom mândri. Elena Doamna, cu priviri senine, Ți-a stat alături, grija Îți purta; La bine și la rău a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
minimizarea categoriilor de scutiți fiscal și eliminarea răspunderii fiscale colective (Constantiniu, 2011, p. 181). La fel de importantă s-a dovedit a fi reglementarea raporturilor sociale, prin abolirea șerbiei (la 1746 în Țara Românească, respectiv 1749 în Moldova) și fixarea îndatoririlor țăranilor clăcași față de boieri la 12 zile de muncă pe an. Reformele juridice s-au înfăptuit printr-o succesiune de codificări (Pravilniceasca Condică a lui Alexandru Ipsilanti din 1780 și Legiuirea Caragea din 1818 în Țara Românească și Codul lui Scarlat Callimachi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
umbrăreșteană ........................................ 225 CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE .............................................................................. 231 1. Drumurile .................................................................................... 231 2. Poduri și podețe ........................................................................... 239 3. Calea ferată .................................................................................. 242 CAPITOLUL VIII PROBLEMATICĂ ȘI TRANSFORMĂRI DE NATURĂ SOCIALĂ 245 1. Geneza și evoluția categoriilor sociale ........................................ 245 2. Robii ............................................................................................ 249 3. Vecinii și clăcașii ......................................................................... 254 4. Reforma agrară din anul 1864 ..................................................... 264 5. Răzeșii ......................................................................................... 272 CAPITOLUL IX ANGAJAREA UMBRĂREȘTENILOR ÎN ACȚIUNI DE EMANCIPARE SOCIALĂ ȘI CULTURALĂ ........................... 293 1. Viața ostășească .......................................................................... 293 2. Dramaticul an 1907 la Umbrărești .............................................. 303 3. Viața spirituală ............................................................................ 309 Biserica ......................................................................................... 310
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de a se veni cu anumite date istorice privind înființarea și evoluția satelor de pe teritoriul comunei Umbrărești, dar ele, datele, sunt rudimentare și inexacte, cu aprecieri inadecvate domeniului. De pildă, se scrie despre satul Eremia Grigorescu că „este sat de clăcași”, deși, la data respectivă, el abia se înfiripa din răzeșii umbrăreșteni mutați pe terasa de est a apei Bârladului, în urma marilor inundații din acești ani. Ori că satul Torcești ar fi fost „înființat pe moșia boierului Paul Balș”, iar satele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
caracteristică dorința și curiozitatea de a pătrunde în tainele vremilor trecute, am primit de la părinții mei — tata, Toader V. Sion (zis Bărceanu, după tatăl lui vitreg), familia Sion având ascendență răzeșească veche, și mama, Ștefana, născută Druță, descendentă din țărani clăcași. Lor și tuturor consătenilor mei, oameni de bine, le dedic această lucrare a noastră, contribuție la mai buna cunoaștere a istoriei satelor de pe teritoriul istoric al comunei UMBRĂREȘTI. CAPITOLUL I 1. Așezarea geografică și condițiile naturale „Este întotdeauna nevoie, înainte de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1907, majoritatea țăranilor participanți la actele de răzvrătire era constituită din foștii răzeși, în fruntea lor aflându-se un membru al Consiliului Comunal, Costache Hagiu din satul Salcia, veteran de la 1877/78 și cu veche ascendență răzeșească. Participarea foștilor țărani clăcași din satele Tămășeni, Slobozia și Siliștea a fost cu mult mai redusă. După răscoală, Casa Rurală a cumpărat cea mai mare parte din moșia boierească, pe care a pus-o în vânzare, în loturi de câte 5 ha. Țăranii răzeși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceramice tipice culturii Dridu și un schelet uman. În august 1864, ca urmare a Legii rurale din acest an, o parte din moșia Umbrăreștilor de sub stăpânirea Elencăi Manu, în suprafață de 378 fălcii, a fost expropriată și atribuită apoi țăranilor clăcași din satele Siliștea, Tămășenii și Slobozia (Bozieștii), în total 130 de familii împroprietărite. Despre reforma agrară din 1864, despre modul cum s-a aplicat legea la Umbrărești, vom vorbi mai încolo. Deocamdată să reținem că, după expropriere, boieroaica rămâne să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mână în mână, destrămându-se astfel latifundiul creat de generațiile boierilor Costăchești, lărgit de vornicul Gavril Conachi și de nora acestuia, Elenco Manu, păstrat timp îndelungat ca mare proprietate boierească. Compararea cifrei de 378 fălcii, date celor 130 familii de clăcași în 1864, cu cifra de 2.300 fălcii rămase unei singure familii este suficient de elocventă pentru a se putea găsi explicații pertinente față de nemulțumirile sociale din epocă. Până la urmă, moșia boierească se va divide și va fi stăpânită în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei în 1864, căci el însuși aspira să urce pe tronul Moldovei. În schimb, manifestă deosebit interes pentru cultura apuseană, trimițându-și feciorii să studieze la Berlin. În același timp se comportă cu dispreț și rea-credință în raporturile cu țăranii clăcași de pe moșie și chiar cu autoritățile ocolului Bârlad și ale ținutului Tecuci. Într-o atare postură îl surprindem parcurgând filele dosarului rezultat în urma procesului, pe care l-a avut între anii 1848-1849, cu locuitorii din Torcești, față de care autoritățile locale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]