599 matches
-
civilizatoare civilizator 1 2 civilizator civilizator 3 2 civilizatorie civilizatoriu 1 2 civilizatorii civilizator 2 2 civilizatoriu civilizatoriu 1 2 civilizatorul civilizator 1 2 civilizatrice civilizatric 1 2 civilizează civiliza 3 2 civilizeze civiliza 3 2 Claca claca 2 2 claca clacă 4 2 CLACĂ clacă 1 2 clacă claca 2 2 clacă clacă 2 2 clăcii clacă 7 2 colectiv colectiv 22 2 COLECTIVĂ colectiv 1 2 colectivă colectiv 30 2 colective colectiv 16 2 colectivist colectivist 2 2 colectivistă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
civilizator civilizator 3 2 civilizatorie civilizatoriu 1 2 civilizatorii civilizator 2 2 civilizatoriu civilizatoriu 1 2 civilizatorul civilizator 1 2 civilizatrice civilizatric 1 2 civilizează civiliza 3 2 civilizeze civiliza 3 2 Claca claca 2 2 claca clacă 4 2 CLACĂ clacă 1 2 clacă claca 2 2 clacă clacă 2 2 clăcii clacă 7 2 colectiv colectiv 22 2 COLECTIVĂ colectiv 1 2 colectivă colectiv 30 2 colective colectiv 16 2 colectivist colectivist 2 2 colectivistă colectivist 1 2 colectiviste
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
civilizatorie civilizatoriu 1 2 civilizatorii civilizator 2 2 civilizatoriu civilizatoriu 1 2 civilizatorul civilizator 1 2 civilizatrice civilizatric 1 2 civilizează civiliza 3 2 civilizeze civiliza 3 2 Claca claca 2 2 claca clacă 4 2 CLACĂ clacă 1 2 clacă claca 2 2 clacă clacă 2 2 clăcii clacă 7 2 colectiv colectiv 22 2 COLECTIVĂ colectiv 1 2 colectivă colectiv 30 2 colective colectiv 16 2 colectivist colectivist 2 2 colectivistă colectivist 1 2 colectiviste colectivist 2 2 colectivitate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
civilizatorii civilizator 2 2 civilizatoriu civilizatoriu 1 2 civilizatorul civilizator 1 2 civilizatrice civilizatric 1 2 civilizează civiliza 3 2 civilizeze civiliza 3 2 Claca claca 2 2 claca clacă 4 2 CLACĂ clacă 1 2 clacă claca 2 2 clacă clacă 2 2 clăcii clacă 7 2 colectiv colectiv 22 2 COLECTIVĂ colectiv 1 2 colectivă colectiv 30 2 colective colectiv 16 2 colectivist colectivist 2 2 colectivistă colectivist 1 2 colectiviste colectivist 2 2 colectivitate colectivitate 10 2 colectivitatea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
civilizatoriu civilizatoriu 1 2 civilizatorul civilizator 1 2 civilizatrice civilizatric 1 2 civilizează civiliza 3 2 civilizeze civiliza 3 2 Claca claca 2 2 claca clacă 4 2 CLACĂ clacă 1 2 clacă claca 2 2 clacă clacă 2 2 clăcii clacă 7 2 colectiv colectiv 22 2 COLECTIVĂ colectiv 1 2 colectivă colectiv 30 2 colective colectiv 16 2 colectivist colectivist 2 2 colectivistă colectivist 1 2 colectiviste colectivist 2 2 colectivitate colectivitate 10 2 colectivitatea colectivitate 4 2 colectivități
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sobari, au trimis spre toate colțurile României peste 100 de învățători, doctori, profesori, ofițeri, miniștri... Sunt mândră că sunt tansancă și doresc prin această carte, să reînvie tradițiile și obiceiurile de iarnă, ce înseamnă adevărată artă. Nunțile cu fanfară, șezătorile, clăcile, petrecerile de sărbători au ceva aparte la Tansa. Rămân unicate obiceiurile de iarnă: jocul în drum, steaua, colindele, “Haiducii”, “Jianul”, capra, ursul, madamele, banta mascaților acompaniată de vestita fanfară de la “Zece Prăjini” Bucuria revenirii “acasă” n-o poate stinge nimeni
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
am citit Alexăndria și Esopia, Basmele Românilor și am ascultat Miorița, ori ne-am aplecat urechea la gura bătrânilor, ce nu povestesc oricând, ci numai celor de seama lor, ori celor cuminți și ascultători cu sufletul; ori am învățat la clăci, ori seara pe drum cântece și șuguieli, voroave străvechi, proverbe și zicători, ghicitori. Aici am aflat de ce casele noastre-s orientate spre sud, ca să primească mai multă lumină, să fie luminată prispa unde se usucă fasolea, nucile etc. și ograda
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sobari, au trimis spre toate colțurile României peste 100 de învățători, doctori, profesori, ofițeri, miniștri... Sunt mândră că sunt tansancă și doresc prin această carte, să reînvie tradițiile și obiceiurile de iarnă, ce înseamnă adevărată artă. Nunțile cu fanfară, șezătorile, clăcile, petrecerile de sărbători au ceva aparte la Tansa. Rămân unicate obiceiurile de iarnă: jocul în drum, steaua, colindele, “Haiducii”, “Jianul”, capra, ursul, madamele, banta mascaților acompaniată de vestita fanfară de la “Zece Prăjini” Bucuria revenirii “acasă” n-o poate stinge nimeni
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
am citit Alexăndria și Esopia, Basmele Românilor și am ascultat Miorița, ori ne-am aplecat urechea la gura bătrânilor, ce nu povestesc oricând, ci numai celor de seama lor, ori celor cuminți și ascultători cu sufletul; ori am învățat la clăci, ori seara pe drum cântece și șuguieli, voroave străvechi, proverbe și zicători, ghicitori. Aici am aflat de ce casele noastre-s orientate spre sud, ca să primească mai multă lumină, să fie luminată prispa unde se usucă fasolea, nucile etc. și ograda
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cântată; b. poezia recitată; B. în proză: a. specii ale genului epic; b. specii ale genului liric; c. specii ale genului dramatic. Creațiile lirice; - (cele mai multe) sunt legate de datini și obiceiuri; - sunt zise, recitate sau cântate în șezători sau la clacă, în diferite ocazii; - sunt legate de: 1. date fixe: Anul Nou (plugușorul, colindele, sorcova, steaua, irozii etc.); 2. momente importante ale vieții: naștere, botez, nuntă, moarte (cântecul zorilor, cântecul de leagăn, orațiile de nuntă, bocetul etc.); 3. anotimpuri, de muncile
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
aservire și exploatare de un gen nou a muncitorului: șerbia, iobăgia, în care muncitorul e legat de instrumentul de producție cu care muncește: pământul stăpânului [...] căruia îi datorează o parte din rodul pământului: dijma și o parte din munca sa: claca." Evoluția conceptului relației de putere are ca punct de pornire relația stăpân-sclav, șerbia în Evul Mediu, relația producător-consumator în capitalism. La aceasta am putea adăuga ultima formă apărută: relația nomenclaturist - membru al clasei muncitoare, în regimul comunist. În acest sens
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
chiar ipoteza că regimul comunist s-a prăbușit datorită accentuării relațiilor de putere, care au alterat regulile sociale până în momentul în care slăbirea statusului individului a condus la anularea din punct de vedere social a acestuia. Dijma și corelativul ei, claca, au reușit să supraviețuiască în primele două decenii post-decembriste în România. Întemeindu-se probabil pe o rădăcină culturală rămasă în mentalul colectiv din arealul zonelor de productivitate agricolă, acolo unde pământul are valoarea de principal instrument de producție, dijma devine
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și sociologilor privitoare la tradiția cetei, grup specific de acțiune, Învățare socială și ajutor mutual, dezvoltat În satul românesc. În aceeași categorie ar trebui Încadrate diferite tipuri de grupuri de solidarizare și ajutor reciproc din lumea rurală, precum obștea, devălmășia, claca, cu norme specifice de funcționare. Există o bogată literatură sociologică și psihosociologică despre aceste instituții ale cooperării În satul românesc tradițional. Interesul pentru acțiunea colectivă și viața comunitară este bine reprezentat de cercetarea În științele sociale. În 1940, sociologul traian
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
adăugăm coropcariul, vânzătorul ambulant de mărunțișuri); ocupații (albinăritul, cultivarea cânepii, ghilitul pânzelor), meșteșuguri; datini, tradiții, obiceiuri (din ciclul calendaristic și din viața omului); jocurile copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu moroi; rânduielile de sărbători (Crăciunul, Boboteaza, Paștele, Ispasul); bucătăria tradițională din Costișa; loisir-ul (scrânciobul, strânsurile/horele populare); evenimente dramatice din viața comunității (războiul, refugiul, epidemia de tifos exantematic, colectivizarea forțată a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu mai contenea cu laudele pentru mama c-a făcut o mâncare pe cinste. La masă eu n-am putut servi nimic din bunătățile pregătite din boboc. Ba mai mult, m-a podidit plânsul când l-am văzut pe farfurie. Clăcile De multe ori, familia fiind depășită de rezolvarea unor treburi mai dificile, recurgea la sprijinul sătenilor, prin așa-zisele clăci. Din timp tata anunța prin cumetri, rude, subalterni, câțiva gospodari mai omenoși că la data cutare are loc claca. Mama
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
servi nimic din bunătățile pregătite din boboc. Ba mai mult, m-a podidit plânsul când l-am văzut pe farfurie. Clăcile De multe ori, familia fiind depășită de rezolvarea unor treburi mai dificile, recurgea la sprijinul sătenilor, prin așa-zisele clăci. Din timp tata anunța prin cumetri, rude, subalterni, câțiva gospodari mai omenoși că la data cutare are loc claca. Mama pregătea de-ale gurii: cocea un cuptor de plăcinte "poale-n brâu", tăia tata un berbec mai gras sau un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
farfurie. Clăcile De multe ori, familia fiind depășită de rezolvarea unor treburi mai dificile, recurgea la sprijinul sătenilor, prin așa-zisele clăci. Din timp tata anunța prin cumetri, rude, subalterni, câțiva gospodari mai omenoși că la data cutare are loc claca. Mama pregătea de-ale gurii: cocea un cuptor de plăcinte "poale-n brâu", tăia tata un berbec mai gras sau un vițel (dacă-l avea în acel moment), făcea un cazan de supă, răcituri și friptură. Tata se ocupa de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în curte pentru toți clăcașii. A venit și tata, având grijă ca toți să fie omeniți cum se cuvine. Despre fapta lui Barabulă, mama i-a povestit tatei mult mai târziu. N-a vrut să le strice gospodarilor cheful. Asemenea clăci a mai organizat tata cu sătenii pentru căratul buștenilor din pădurea Berna, când am construit șura și grajdul și când am ridicat o casă nouă. De asemenea, mama a mai organizat și ea câte o clacă de scărmănat penele de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
strice gospodarilor cheful. Asemenea clăci a mai organizat tata cu sătenii pentru căratul buștenilor din pădurea Berna, când am construit șura și grajdul și când am ridicat o casă nouă. De asemenea, mama a mai organizat și ea câte o clacă de scărmănat penele de gâscă sau pentru tors fuioarele de in și cânepă. Fiind două fete, obligația gospodinei era să ne facă zestre: perne, chilotă, scoarțe, țol de lână, sumani, cuverturi, precum și valuri de lăicere și de pânză. De la bal
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
însoțit și ne-a ajutat la descărcat și întins inul și cânepa, în livadă, la uscat. Tot ea, ne-a dat o mână de ajutor, apoi, la melițat, la răgilat și la făcut fuioare. Pentru tors, mama a organizat o clacă. Casă nouă Fiind cel mai mic din familie, tata a moștenit de la bunicul casa părintească, cu acareturile de lângă ea, grădina și livada cu pomi. Casa respecta întocmai tradiția țărănească: cu prispă lată în afară, tindă, două camere, acoperiș de draniță
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
respecta întocmai tradiția țărănească: cu prispă lată în afară, tindă, două camere, acoperiș de draniță (șindrilă) dat cu dohot (păcură neagră). Cu timpul însă, părinții au hotărât că ne trebuie o casă nouă, întrucât ne ridicam și noi, fetele. Prin claca sătenilor am obținut buștenii din pădurea Berna, mulți i-au tăiat pentru căpriori și scânduri (la gater) au venit meșterii din sat și lucrătorii. Cel mai vestit maistru era un gospodar de pe lan, cu un singur ochi, poreclit Fârștit. Și-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Tot pentru găini, cenușa nu se scoate, să se dea afară în zilele de post. În Ajunul Crăciunului nu se strigă găinile la mâncare, deoarece nu este bine pentru gospodărie și viețuitoarele ei. Se obișnuia adesea ca sătenii să facă clacă de cărat bușteni, de zidit, de uns, atunci când cineva începea o casă nouă. Acesta era un semn al bunei conviețuiri în întrajutorări între săteni. La construirea unei case noi, la temelie, la colțuri se așezau bani (monede), pentru bogății. Când
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mult sau mai puțin frugală. Frugală în sensul că nici urzicile culese din pădurea de peste Dunăre nu erau de refuzat! Niciodată până atunci nu mâncasem urzici și nici de-atunci încoace... nu-mi amintesc să fi repetat experiența. Am făcut clacă și le-am curățat cu toții, le-am spălat, gospodinele le-au preparat ele știu cum și... s-au mâncat! Urzici! Urzici fierte! Urzici fierte de către sahaja yoghini! Niciun mofturos nu a fost acceptat la masă! Dar nici nu a existat
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
suficient. În perioada regulamentară, ca mijloace de constrângere se foloseau: bătaia, condamnarea la ocnă, creșterea abuzivă a datoriilor în bani și în muncă, izgonirea de pe moșie. Sunt semnalate multe cazuri în care țăranii se opun să-și îndeplinească obligațiile de clacă sau de „boieresc”. La 31 august 1838, stolnicul D. Juvara trimitea o jalbă Isprăvniciei Fălciu, în care semnala refuzul și fuga de pe moșie: „Locuitorii satului Roșiești nu se supun a-mi lucra zilele boierescului după așezământ, din care pricină [...] au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
plece la armată. Fuga locuitorilor peste hotare, mai cu seamă în Rusia, devenise o deprindere pentru locuitorii satelor de lângă graniță. Ei fugeau în masă de pe moșii, ceea ce a determinat guvernul, în ținuturile Fălciu, Iași și Dorohoi, să suspende aplicarea legii clăcii, mai întâi până în 1844, apoi până în 1848. Arendașul moșiei Ivănești, Cârligați și Rusca cerea Isprăvniciei Fălciu, la 11 ianuarie 1847, să aducă înapoi pe cei șapte fugari: „Noi prin contractul de posesie suntem îndatorați ca numărul locuitorilor pe care l-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]