624 matches
-
Când ajunse lângă mine și se întoarse, am fost surprins. De la distanță, învăluiți în șalurile de rugăciune, cu micile tichii pe cap, toți păreau bătrâni, dar acest bărbat era cam de vârsta mea. Tichia lui neagră stătea cocoțată pe o claie de păr sârmos și roșcat. Sub curelușele de piele care îi țineau legată de frunte o cutiuță neagră, pistrui ruginii se risipeau pe pielea lui albă ca laptele. Părul, mi-a trecut prin minte, l-ar fi salvat, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
un visător, aspira spre ceva mai bun pentru că era fiul lui, fiul lui Hans H., directorul uzinelor de fier și oțel - și tatăl său își întoarse fața; o mișcare începută abia perceptibil, din ochi, continuată de cutele obrazului, sucindu-i claia albă de păr în dreptul luminii și, asemenea unui ecou, estompându-se în trupul masiv care ședea pe scaunul de birou, până se opri. Trebuie să discutăm contractul, stai jos! Fratele - „Oha“, așa fusese poreclit din cauză că prea se dădea mare - se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
nichel puse în fața lor, pe masa lungă, la capătul căreia prezida, roșu și trufaș, comandantul batalionului, maiorul Plaschke. Trompetul Chihaia Gheorghe le-a spus cinstit, făcându-și cruce, că nici prin gând nu-i trecuse vreodată să dea foc la clăile de fân pe care fusese pus să le păzească. Nu vroia să le spună, însă, cine le-a aprins. Zicea trompetul că numai atâta ținea să știe domnul maior, dar că el tăcea ca mutul. Se încăpățâna să nu destăinuiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
versuri burlești, intitulată Legenda Camelotului. Lui Henry Îi plăcuse atât de mult bucata, Încât o memorase În Întregime și mai era și acum capabil să reproducă o parte din versurile referitoare la femeile lui Rossetti: Ah, Moise, uite ce de clăi De păr tot roșu, vâlvătăi! Și buze bosumflate au Și cu bărbia-n față stau! Și ce ciudat se uită, zău, Că moarte-or fi, sau le e rău? Versurile Îl făceau și acum să râdă, chiar dacă amuzamentul manifestat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
spuseseră nimic. Stăteau înșirate la distanțe egale până mai încolo, spre liziera pădurii, care mărginea cerul ca un tiv întunecat. Uneori, norii le umbreau ordinea, apoi începeau din nou să atragă cu lucirea lor argintie. Poate că fânul adunat în clăi ne momise încă de la venire cu oferta lui. Acum mi se părea că mireasma câmpului cosit sporise în intensitate. De îndată ce am știut că gara, împreună cu tovarășul adormit și cu proviziile adunate, se afla la o aruncătură de băț în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
adunate, se afla la o aruncătură de băț în urmă - sau am avut nevoie de mai mult timp? - am și abandonat căruciorul gol și ea m-a luat de mână. Amândoi am fost atrași în afara drumului, pe cea mai apropiată claie de fân. Și eu trebuie să fi fost, într-adevăr, acela care s-a lăsat tras ascultător în fân, căci nu puține sunt amănuntele datorită cărora, pentru mine, Inge a rămas ușor de recunoscut - nu doar din cauză că a fost prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în fân, căci nu puține sunt amănuntele datorită cărora, pentru mine, Inge a rămas ușor de recunoscut - nu doar din cauză că a fost prima. Pe fața ei mare, care semăna cu luna-aproape-plină, se instalaseră pistrui. Dar ei n-au contat în claia de fân. Destul de sigur e că ochii ei, pe care nu i-a închis, erau mai degrabă verzi decât gri la culoare. Mâinile ei mi se păreau mari, aspre de la muncile câmpului. Ele au știut cum să-mi fie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
sperat doar că începătorul a dovedit că-i place să-nvețe. Și apoi ce a urmat? Presupun că am continuat să șoptim în fân, cu rândul sau numai eu. Nu mai știu ce anume ar fi de găsit într-o claie de fân în materie de șoapte. Numai faptul că la un moment dat Inge vorbea la obiect, ca și când ar fi avut ceva de explicat, mi-a rămas. Lucruri familiare legate de război. Casa bombardată de la marginea Bochum-ului. Logodnicul ei căzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ea a devenit brusc, sub luna aproape plină, trist ca un animal și nu știa cum și de la ce, nu l-a mai ajutat nici o mângâiere și nici o vorbă bună. Și nici măcar mirosul câmpului proaspăt cosit nu mai părea suportabil. Claia noastră de fân era turtită când ne-am ridicat - ea, ca să-și caute chiloții, eu ca să mă închei la nasturii de la pantaloni. Apoi ne-am pigulit firele de fân de pe noi, fiecare pe ale lui, bănuiesc. Dar, atunci când ea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
am ridicat - ea, ca să-și caute chiloții, eu ca să mă închei la nasturii de la pantaloni. Apoi ne-am pigulit firele de fân de pe noi, fiecare pe ale lui, bănuiesc. Dar, atunci când ea a început să ridice fânul la loc în claie, probabil că voi fi ajutat și eu. Văzuți din depărtare, păream o pereche muncind noaptea la câmp. După asta, sentimentul de inconsolabilă însingurare a dispărut. Nu, nu s-a cântat și nu s-a fredonat nimic în timp ce o ajutam pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
la câmp. După asta, sentimentul de inconsolabilă însingurare a dispărut. Nu, nu s-a cântat și nu s-a fredonat nimic în timp ce o ajutam pe Inge să facă patul nostru în așa fel încât să fie la fel cu celelalte clăi: patru mâini harnice. Nu se știe sigur dacă a zis „Scrie-mi și tu o vedere, dacă ai chef“ atunci când mi-a spus numele ei de familie, care se termina cumva în polonă, cu -kowiak sau cu -ski, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fusese încă la îndemână ar fi trebuit trecut numaidecât în zestrea memoriei. Când m-am așezat în sala de așteptare lângă tovarășul meu adormit, a cărui față Inge o zgâriase, încă mai simțeam pe mine mirosul ei și acela al clăii de fân. Iar apoi, când mergeam deja cu prada noastră spre Bad Kreuznach, Kongo a rânjit fără încetare, binedispus, dar nu a spus nimic porcos... Până astăzi. Plecarea aceea grăbită mă urmărește. De ce atâta grabă? Ca și când, mânat de frică, simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
simțeam nevoia să fug departe. A durat destul până a venit trenul. Timp care a trecut nefolosit. Cu întârziere, îmi adresez o întrebare: oare nu te-ai fi putut culca cu ea, cea pe care o chema Inge, în următoarea claie de fân și - imediat cuprins iarăși de foame - într-o alta? Da, în fond de ce trebuia să mă întorc în Saarlandul cel sărac în calorii? Hunsrück, regiunea aceea, ar fi putut, pe cât de uitat de Dumnezeu de catolică se delurea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Kate erau deja urcate în pat. —Dă-te mai încolo, am zis. Mă așezasem pe piciorul Annei. —Auuu, a strigat Helen când Anna s-a mutat și i-a tras un cot peste față. Toate stăteam strânse pe pat, zăcând claie peste grămadă. Parcă stăteam de cart. Toate femeile familiei aveau să stea cu mine până când mă suna James. Mi se părea că eram o plută plină cu supraviețuitorii strânși de pe un vas eșuat. Eram înghesuite unele într-altele, n-aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
care se Întîlneau cu alte urme, urme negre, de tocuri de pantof, toate terminîndu-se la ușa unei magazii de alimente. Ușă Întredeschisă, firul scos din priză. Nici urmă de aer rece, pentru păstrarea alimentelor. Ed deschise ușa. Pe podea cadavre, claie peste grămadă, năclăite În sînge. Creieri, sînge, gloanțe În pereți. Într-un canal de drenaj se adunase peste jumătate de metru de sînge. Zeci de tuburi de cartușe goale pluteau În sînge. TINERI DE CULOARE CONDUCÎND UN MERCURY COUPÉ DIN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
timp înainte de alegerile generale din 1974 și deși niciodată nu se înscrisese oficial la conservatori, fusese pe tot parcursul anilor ’80 unul dintre cei mai loiali și aprigi susținători ai lor. În această perioadă devenise o persoană publică familiară, căci claia lui de păr alb și trăsăturile lui de bulldog (care căpătau întotdeauna un aer dezinvolt datorită unui papion cu buline caracteristic) apăreau tot timpul în emisiunile de dezbateri de la televizor, în care profita din plin de neapartenența sa la nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
făcea pachete cu sandiviciuri pe care le mâncam în livadă sau lângă iazul cu rațe, înainte de a porni să explorez clădirile de unul singur: nu uitam niciodată să arunc o privire vițeilor - animalele mele preferate - și să mă cațăr pe clăile de fân din fundul celui mai mare hambar, unde erau întotdeauna o mulțime de pisici tigrate slabe și adormite. Mă întindeam pe fân lângă ele, nedumerit de misteriosul mecanism al torcăitului lor și hipnotizat de rânjetul impenetrabil care mă făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
bagajele din portbagaj, își ridică privirea spre etajul al doilea și ceva ce se mișca în spatele uneia dintre ferestrele cu despărțituri îi atrase atenția. O văzu doar o fracțiune de secundă: o față palidă, trasă și schimonosită, înconjurată de o claie de păr cărunt, care privea în jos spre nou-sosiți cu o răutate dementă care îți îngheța sângele în vene. Roddy se așeză pe pat și își tamponă cu o batistă de mătase fața deja roșie ca sfecla. — Pfiu! Recunosc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
arunce componentele În camionetă. Mama și cu mine ne-am dus cu ei până la noua clădire, unde tata și Alex tocmai făceau cunoștință cu portarul - care, În chip bizar, semăna leit cu John Galliano - iar toate cutiile mele erau puse claie peste grămadă lângă peretele din hol. — Andy, mă bucur că ai ajuns. Domnul Fisher, aici de față, nu vrea să deschidă apartamentul decât În prezența unuia dintre chiriași, a zis tata cu un zâmbet uriaș pe față. Ceea ce e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
frumușică a clanului Missoni, își „personalizează“ camerele de hotel cu lucruri de acasă, care o fac să se simtă mai relaxată. Mi-am trântit valiza și geanta zebrată în mijlocul podelei și m-am prăbușit pe un pat, direct pe-o claie de haine de-ale lui Julie. Dorind cu disperare să-mi șterg din minte evenimentele recente, am sunat-o pe Jolene de pe telefonul de lângă pat. —Buuu-nă! mi-a răspuns ea bucuroasă. Îți vine să crezi ce s-a-ntâmplat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
să lumineze evenimentele unei noi zile de miercuri. Cum deschise ochii, sări voios în picioare, așa cum proceda el de obicei, inventariindu-și colegii de beție din ajun, care se prăbușiseră ca morți, în noaptea precedentă, risipindu-se peste tot, dormind claie peste grămadă și învăluiți în scăpărările vânturilor letale de consumatori de mititei făcuți din carne de porc, tocată în vrac. Femeile, încolăcite alături, în poziție specific fetală, dormeau adânc, acoperindu-și prin somn goliciunea și afișând, în mod reflex, cochetării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
chiar guvernului demagogic întru rezolvarea eventuală a cestiunii, oare mai au loc insinuările perfide, vorbele lunecoase, acuzările de înaltă trădare ce ni se fac? Cu toate acestea "Romînul" de luni-marți 19 făurar (3 mărțișor) ne mai vine încă c-o claie de insinuațiuni pentru care nu găsim cuvânt destul de aspru ca să le calificăm. "Romînul" amenință că conservatorii ar lua guvernul în condițiunile cele mai favorabile pentru scopurile lor de întindere a unei reacțiuni teroriste în toată țara și de modificare a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ea curioasă. Fotografie de grup pe fond de mare cu plajă... o fată singură în centru cu șapte, opt bărbați împrejur, toți cu capetele îndreptate spre ea. "Cine e?", zisei, scrutând atent un chip necunoscut cu păr ridicat într-o claie mițoasă. "Eu", zise. Mă uitai mai aproape. Nu era ea. "Și cine sânt ceilalți?" "De la șantier, zise. Eram într-o excursie", și, firesc, întoarse fila. Firesc?! Mă ridicai și tot atât de firesc îmi ridicai brațele în sus și îmi întinsei oasele
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pentru a scăpa. Ținea într-o mână o pungă de plastic cu mâncare și în cealaltă capul unei păpuși, restul fiind pierdut. Copilul, slab și murdar, părea mult mai fragil decât jucăria stricată. Părul blond era slinos și încâlcit: o claie de câlți încadrându-i fața. Ripley își aplecă urechea dar n-o auzi respirând. Lumina o făcu să clipească, iar această mișcare a pleoapelor o determină pe Ripley să acționeze. Îi surâse copilului și întinse rmâna, ușor, spre ea. ― Apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
o uniformă gri, care tocmai se așeza. Pe moment - la prima vedere - nu observă nici un indiciu despre locul de unde apăruse noul sosit. Fără îndoială, din vreo altă ușă glisantă. Solidul avea o față pătrată și un cap mare, cu o claie de păr castaniu care-i ieșea de sub chestia aceea complicată de pe cap pe care și el o purta. Trebuie să-și fi dat seama că Gosseyn se uita la el. Dar nu întoarse capul pentru a răspunde privirii sau a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]