179,090 matches
-
care le-ați urmat, au fost unele învățate de acasă? A.S.: În familia noastră, studierea limbilor străine constituia o regulă nescrisă. Eu, ce-i drept, am început cam târzior: de la 11 ani am început să învăț engleza în particular. În clasele mai mari am studiat spaniola cu o profesoară, tot în particular. Am învățat toate aceste limbi în mod pasiv, de vreme ce nimeni din cercul nostru nu călătorea peste hotare. Dar exista perspectiva unor traduceri și ai mei m-au pregătit pentru
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
unor traduceri și ai mei m-au pregătit pentru profesia de traducător. C.B.: Dar Dvs. vă doreați asta? A.S.: Din copilărie am știut că voi deveni traducător! Îmi plăcea să învăț limbi străine și le și prindeam foarte repede. În clasa a V-a, am tradus Pinocchio, iar în a IX-a, Minunata lume nouă a lui Huxley. C.B.: Care era atmosfera de la Institutul de literatură în acei ani? A.S.: În anul în care am intrat la Institutul de literatură, secția
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
mie linkul ăla, să nu gugălesc de-aiurea"; "na și john saul că poate e greu de gugălit"; "am gugălit ce-am gugălit și n-am găsit nimica" etc. După cum se poate observa, noua creație e încadrată în română în clasa verbelor în -i, cu sufixul 'esc: cea care caracterizează registrul familiar-argotic (la acceptarea formei a jucat poate un rol și asemănarea fonetică cu verbe deja existente: a migăli, a piguli etc.). Din punct de vedere sintactic, verbul se folosește intranzitiv
"A gugăli" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12662_a_13987]
-
se oprește însă doar la o perioadă clar delimitată sau la un moment anume al personajului. Cum o arată și titlul, avem în acest poem o succesiune de secvențe care pendulează între mai multe vârste, de la copilăria grădiniței și a claselor primare până la adolescența studenției, de la percepția ludică a lumii, până la cea ușor dramatică a primelor experiențe emoțional-erotice ale pubertății. Dincolo de candoarea și pitorescul secvențelor decupate, de savoarea și hazul în sine al naivităților, temerilor, credințelor, al confuziilor și superstițiilor micuței
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
aparat de propagandă pe măsură. Altfel nu-mi imaginez cum intelectuali occidentali s-au putut declara entuziasmați de metroul stalinist ca despre o mare izbîndă pentru proletariat, de parcă în țările lor de baștină metrourile ar fi fost făcute pentru uzul claselor de sus. În ceea ce ne privește ideea construirii unui tren metropolitan a apărut între cele două războaie mondiale, în scurtul interval de avînt economic al României. Tot atunci, de altfel, s-a născut și ideea Canalului Dunărea-Marea Neagră. Nimănui nu
Metroul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12689_a_14014]
-
-i întrebarea. Adevărul este că, dacă privim mai atent, situația nu este chiar atât de disperată ( însă dramatică � da!). Locul lui Tudor Arghezi în canonul didactic nu a fost și nu este periclitat: poezii ale sale figurează în manuale, de la clasele mici până la clasele de liceu. Opera sa este reeditată ritmic și ne putem bucura că în 2000 a apărut o integrală a poeziei, în două volume frumoase (I, prefață de Eugen Simion, tabel cronologic și notă asupra ediției de Mitzura
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
este că, dacă privim mai atent, situația nu este chiar atât de disperată ( însă dramatică � da!). Locul lui Tudor Arghezi în canonul didactic nu a fost și nu este periclitat: poezii ale sale figurează în manuale, de la clasele mici până la clasele de liceu. Opera sa este reeditată ritmic și ne putem bucura că în 2000 a apărut o integrală a poeziei, în două volume frumoase (I, prefață de Eugen Simion, tabel cronologic și notă asupra ediției de Mitzura Arghezi și Traian
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
Iată dar cum literatura română, cea cu care nu puțini se mîndresc, plini de convingere, e prezentată ca o biată colonie a literaturii franceze... Autorul încearcă să nuanțeze această condiție. "Atîrnăm de literatura franceză din pricina bilingvității noastre " cel puțin a clasei suprapuse." Bilingvism, totuși, incomplet, ține să sublinieze autorul, pentru că "nu putem scrie în franțuzește, ceea ce ar fi singura conduită logică " iar în românește, unde imităm în "cercul nostru strîmt", nu aducem culturei generale nici o contribuție și nici un folos". Condiția noastră
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
comunică, strict confidențial, că Iosif Chișinevschi, - cancelarul nostru de fier al Valahilor puturoși - a decretat într-o ședință secretă a Comitetului Central al PMR, la care s-au luat și note stenografice, că Lucrețiu Pătrășcanu a fost "un erou al clasei muncitoare". Vinovați de moartea lui ar fi staliniștii. Stau și mă crucesc. Tocmai cancelarul de bronz care a patronat arestarea din 1948 și omorul din 1954 vine să facă mea culpa și să-l proclame erou și martir al proletariatului
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
i se pare lui Petre Pandrea a fi Mihai Ralea: "La Ralea te poți aștepta să mintă chiar cînd spune adevărul!". "La el totul este farsă, grefată pe o biologie apetentă", "supunere lașă și frică față de boierii guvernanți de orice clasă", "mimează, universitar, cultul științei și gustul pentru artă. Fondul este pur alimentar: să aibă pîine, brînză și ceapă multă pe masă". Diatriba continuă cu ferocitate: "A început cățăratul oricum, oricînd, fără scrupule, cu umilințe și îndrăzneli, după pilda lui Dinu
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
preocupat de ce se întîmpla în jurul său (nu citea ziare, nu asculta radio, nici măcar războiul pe care l-a trăit în calitate de elev la Liceul �Sfîntul Sava� din București nu are vreo consistență în amintire), fiind mai atent la vorbele colegilor de clasă, la camuflarea stîngăciilor sale comportamentale și la consultarea fișierelor abia descoperitelor biblioteci bucureștene. O viață oarecum normală, trăită în plină anormalitate a istoriei. Confesiunile lui Octavian Paler demonstrează, o dată în plus, că dacă există un destin al omului, acesta nu
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
supralicitată în idealizare, și decăderea mediului în care se înscrie, creionat în stil naturalist, mediu ce-o va absorbi. în Fata morgana (1937), ne întîmpină un poet "cu capul în nori", Fișer al Sorcovei, care se convertește la lupta de clasă, atunci cînd un tovarăș "îi întinde o mînă frățească... pusă pe umărul lui, ca o seceră, ca un ciocan". împărțită între delir și confruntarea cu aspra realitate, conștiința sa se clarifică în sensul angajării revoluționare, ce comportă contacte conspirative în
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
loc, desigur, separarea de "poezia pură", ca și cum înverșunata negație avangardistă n-ar avea, în fond, mai multe afinități cu o atare înțelegere a poeziei decît cu o doctrină politică ce ținea s-o înfeudeze: "Poezia pură (...) este astăzi în slujba clasei dominante". E reclamată în schimb, o "poezie proletară": "Numai ocolind hibridul și împerechierile stupide, existența poeziei proletare va putea fi afirmativă. Viața, care pătrunde astăzi în preocupările cele mai intime ale poetului, nu justifică întru nimic inactualitatea estetică". Și e
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
satisfacție intelectuală, cu care să te prezinți în societate mai deștept și tare pe o poziție cucerită". Sau: "Numai așa poezia proletară își justifică locul în cultură și într-o istorie a literaturii, cînd revoltei, integrării în actualitatea luptei de clasă și anului 1935 ca obiect al sensibilității, i se adaugă limba adecvată momentului ei". Sau: " Aceasta e poezia-cultură, căreia poezia proletară i se integrează firesc ca o nouă cărămidă (care, ca orice cărămidă în literatură, distruge și conține în același
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
savantă, emoționantă, ludică, ironică, vie. Calitatea unor voci dumnezeiești este dublată de un autentic joc actoricesc. Nu se cîntă, imobil, desuet, la rampă, ci se interpretează. Există în montările acestea de operă, de cîțiva ani buni, o respirație de mare clasă, o demonstrație artistică de mare ținută în care harul este dublat de performanța actoricească. Or, tocmai ceea ce este nou, viu și performant aici este adormit, de multe ori, în teatru. Și nu numai la noi. Energia unor interpretări fantastice, a
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
cu țiganca lui la Constanța, așa cum a dus Gh. Tătărăscu, acest țigan din munții Gorjului, cu Aretia Fotino, fiica profesorului craiovean de muzică, un țigan get-beget. Căsătoriile se asortează în primul rînd după rasa identică, în al doilea rînd după clasă similară, în al treilea rînd după secrețiuni hormonale la paritate, în al patrulea rînd după vîrstă (femeia ceva mai tînără decît bărbatul)". Iar junele Cioran ar fi fost certat cu igiena și ar fi avut crize bahice, marcate de spectaculoase
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
derizorii. Viteaza mea pisică se refugiază sub canapea, la arcuri, și nu reapare decât mult după ce urgia armelor s-a potolit. Dincoace de liziera de plopi, clădirea unei școli, astăzi Liceul "Nicolae Iorga", unde fiul meu a fost elev în clasele mici. Mi-am așezat masa de lucru cu fața către fereastră și văd, fără să mă ridic de pe scaun, acoperișul de tablă galvanizată al clădirii înghițită, în rest, de un brâu de brazi încărcați cu conuri în legănare și de
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
că aveam nouă ani când cotoarele unor cărți înșiruite în biblioteca, să-i spunem "școlară", a casei din Constanța în care am copilărit, mi-au revelat existența scriitorului E. Lovinescu. Veneam de la București, din internatul "Convictului Sf. Andrei", unde urmam clasa a treia primară. Era într-o vacanță de vară, în mediul familial al unei mătuși, soră a tatălui meu răposat și care, împreună cu soțul ei, își luase sporadic sarcina să mă crească. Fiul lor mai mic (aveau doi fii, unul
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
mătuși, soră a tatălui meu răposat și care, împreună cu soțul ei, își luase sporadic sarcina să mă crească. Fiul lor mai mic (aveau doi fii, unul cu doisprezece ani, celălalt cu nouă ani mai vârstnic decât mine) tocmai absolvise ultima clasă a Liceului "Mircea cel Bătrân", obținând premiul întâi, și căpătase drept răsplată un teanc de volume publicate în anii "20 ai veacului trecut de E. Lovinescu. Beneficiarul lor virtual a plecat în chiar toamna anului 1929 la studii de medicină
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
a lui Lovinescu " se datorează unui complex de împrejurări neprevăzute. Mătușa mea din Constanța, obosită în a-mi tot purta de grijă, a luat hotărârea să mă transfere în chiar primul trimestru al anului școlar 1933-34, când mă aflam în clasa a treia gimnazială a Liceului "Mircea cel Bătrân", la Liceul "Mihai Viteazul" din Bucure;ti, ca elev intern. Impresia cea mai covârșitoare, încărcată de o subtilă bucurie intelectuală, greu definibilă, pe care am trăit-o în contact cu acest prestigios
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
lui. De aceea, "prezența lui fizică" implică o notă cu totul aparte, care mi s-a întipărit în memorie tocmai prin ineditul ei. L-am văzut pentru prima oară pe unul din coridoarele liceului (cel pe care se afla și clasa din care făceam parte). Era la un sfârșit de oră, ceea ce explică ieșirea mea din clasă, și faptul că Loinvescu mă precedase, părăsind sala unde tocmai își ținuse lecția de latină, îndreptându-se cu catalogul sub braț spre cancelarie. Așa că
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
întipărit în memorie tocmai prin ineditul ei. L-am văzut pentru prima oară pe unul din coridoarele liceului (cel pe care se afla și clasa din care făceam parte). Era la un sfârșit de oră, ceea ce explică ieșirea mea din clasă, și faptul că Loinvescu mă precedase, părăsind sala unde tocmai își ținuse lecția de latină, îndreptându-se cu catalogul sub braț spre cancelarie. Așa că l-am văzut numai de la spate și ceea ce m-a izbit a fost părul alb, statura
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
părul șaten, pasionat de literatură în sensul că se consacra producției personale. Scrisese o piesă de teatru pe care simțea o imperioasă nevoie s-o comunice cuiva, sorții căzând pe mine. Profita de momentul când, mai către seară, sala de clasă rezervată lecturii se golea. Se așeza în fața mea, sprijinit pe un pupitru fără ocupant și începea să-mi citească. Era interesat să-mi vadă reacțiile și să converseze, dându-mi uneori sfaturi în legătură cu cărțile pe care mi le alegeam de la
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
o practicasem uneori ca simplu amator (liceul te obliga, ca intern, poate și altfel, nu știu, să-ți alegi un meșteșug, pentru care avea ateliere speciale de pregătire). Printre scriitorii frecventatori ai cenaclului se număra și un bibliofil de mare clasă, un personaj foarte rafinat și tot pe atât de bogat, cu care nu puteam concura: Dinu Nicodin. Dinu Nicodin îi procura lui Lovinescu, oferindu-i-le în dar, hârtii de mătase japoneză și alte coli de lux cultivate de bibliofili
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
-l putem numi, nu fără motiv, lipsă de responsabilitate. Are Ion Iliescu o parte de vină în această situație? Răspunsul se află în întrebare: evident că da. însă nu este vorba doar de el, ci de o mare parte a clasei politice și intelectuale, dispuse să cauționeze amînări și reamînări ale reformelor radicale. Oricum ar sta lucrurile, eu cred că România are nevoie de o mișcare liberală puternică. Este în interesul național ca alianța PNL-PD să obțină un număr cît mai
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]