1,905 matches
-
manageri, dramaturgi); arhitectura spațiului de joc; direcții noi de expresie teatrală prin dramaturgia lui Shakespeare - tragedie, comedie, piese istorice (Hamlet, Visul unei nopți de vară, Richard al III- lea, Furtuna, Regele Lear, Cum vă place, A douăsprezecea noapte). ... 4. Rolul clasicismului francez în dezvoltarea teatrului. Respectarea normelor în construcția dramatică: Racine (Fedra), Corneille (Cidul); revoluționarea genului comic: Moliere (Avarul, Tartuffe, Bolnavul închipuit, Burghezul gentilom). ... 5. Evoluție și tradiție în teatrul italian: controversa Gozzi (Regele cerb, Prințesa Turandot) și Goldoni (Slugă la
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Aurel Ciupe, Ana Lupaș, Cella Neamțu etc.) ... BIBLIOGRAFIE Tematica de specialitate; istoria artei universale și românești 1. Achiței, Gh., Artă și experiență, Ed. Albatros, București, 1974 ... 2. Achiței, Gh., Frumosul dincolo de artă, Ed. Meridiane, București, 1988 ... 3. Antal, F., Clasicism și romantism, Ed. Meridiane, București, 1971 ... 4. Argan, G. C., Arta modernă, Ed. Meridiane, București, 1982 ... 5. Arnheim, R., Arta și percepția vizuală, Ed. Polirom, București, 2011 ... 6. Arnheim, R., Forța centrului vizual, Ed. Polirom, București, 2012 ... 7. Bazin, G.
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
aici, mă îndoiesc, că un poet ar scrie poeme, dacă ar lectura numai poezie. Complexitatea literaturii e atât de vastă, încât trebuie să recunoaștem, nu mai avem o literatură română pură. Nici până la Eminescu nu se întâmpla acest lucru, însă clasicismul reușise să domine întreaga Europă, inclusiv spațiul românesc. De la “Țiganiada” lui Budăi Deleanu, la “ O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale și spre “Scrisoara a treia” de Mihai Eminescu, acest curent literar reprezintă, în fond, starea politică și socială de atunci
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
în conținutul unui text artistic, și pe cât nu ni s-ar părea de paradoxal, creat într-un spațiu diminuat, dar și dominat de textualitate și de realitate stradală, de recuperare sufletească, prin simpla acceptare a conștiinței de sine. Între altele, clasicismul secolelor 18-19, caracterizat atât de efervescent de George Călinescu, avea să demonstreze, că dincolo de afinitățile cu poezia și arta franceză, literatura română, din perioada clasicismului, e una lipsită de amprente străine, e originală, dominată de elemente ale esteticului, dar și
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
de realitate stradală, de recuperare sufletească, prin simpla acceptare a conștiinței de sine. Între altele, clasicismul secolelor 18-19, caracterizat atât de efervescent de George Călinescu, avea să demonstreze, că dincolo de afinitățile cu poezia și arta franceză, literatura română, din perioada clasicismului, e una lipsită de amprente străine, e originală, dominată de elemente ale esteticului, dar și de critica vehementă a păturilor societății. G. Calinescu, autorul “Istoriei literaturii române de la origini până în prezent”, a încercat să pledeze pentru ideea, că această literatură
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
etnicilor români de peste hotare", Arad - Șerbia, 2008 Participare Simpozion Interjudețean "Învățarea prin proiecte - strategie didactica cu impact direct asupra creșterii randamentului școlar al elevilor", Ed. a II-a, Prahova, 2014 Ed. a II-a, Prahova, 2014 Participare Simpozion Național "De la clasicism la metamodernism" , Piatra -Neamț, 2014 , Piatra -Neamț, 2014 Participare Simpozion Interjudețean " Consumul de agramatisme dăunează grav limbii române " , Brașov, 2014 , Brașov, 2014 Participare Simpozion Internațional " Taină poveștii mele - cheia șansei tale// Povestea mea, povestea ta, povestea lui " , Turnu Măgurele, 2014
CARINA ANCA IENĂȘEL de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373540_a_374869]
-
scriitorii au vibrat la evenimentele politice și sociale, participând activ la ele, sau scriind despre ele în operele lor. Literatura europeană dintre cele două războaie, mai ales cea din deceniul 2, care nu se întoarce pur și simplu la izvoarele clasicismului și ale tradiției, ca cea din Franța, reprezentată de exemplu de Anatole Francé care moare în 1924 la vârsta de 80 de ani, trei ani după ce a primit premiul Nobel, se caracterizează așa cum am văzut prin încercarea de a evadă
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
ANALOGIILOR ESTETICE (combinații între două arte complementare, una a timpului, alta a spațiuluiu) opinând, alături de colegii de la diferite universități americane, că astfel de analogii sunt creații tipice ale secolului XX în arte și în literatură, ele caracterizând acest secol așa cum clasicismul a caracterizat secolul XVII, enciclopediștii și iluminismul secolul XVIII, romantismul secolul XIX. Și-a dezvoltat teoria prin conferințe ținute la New York, Chicago, San Francisco și Washington, în cadrul convențiilor M.L.A. (Modern Language Association of America) și prin articole publicate în revista
REDUTABIL INTELECTUAL SI PATRIOT ROMAN de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344862_a_346191]
-
a cuprins Suvenirs, Op. 28 de Samuel Barber: Hesitation tango, Galop; Ma mère L’oye de Maurice Ravel; Două dansuri slave de Antonin Dvorak. Wolfgang Amadeus Mozart, muzician austriac din secolul XVIII, violonist, pianist, dirijor și compozitor austriac, reprezentant al clasicismului vienez a scris concerte pentru vioară și pentru pian, opere: La Finta Giardiniera, Răpirea din Serai, Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Cosi fan tutte, Flautul fermecat. Dar și simfonii, cvartete de coarde, sonate pentru vioară și pian, muzică religioasă. Piesa
RECITAL DE PIAN LA PATRU MAINI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 23 din 23 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344968_a_346297]
-
poezia Ligyei Diaconescu către discursul muzical în care par a se fi strâns cele mai incitante ritmuri: „Când aveam aripi de lumină/ și flori de busuioc în păr/ Eram o stea, o zi senină/ Eram târziu, în noapte, dor//”. (Tinerețe). Clasicismul prozodic al versurilor au în chinga lor vibrația surprinzătoare a metaforei care ca un voal străveziu lasă să se vadă, precum mantaua lui Gogol, îmblânzirea convulsiilor lăuntrice, domoale, toate fiind, parcă un act de exorcism: „Albă domniță, ți-ai prins
POEZIA CA REZONANŢĂ A METAFOREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345754_a_347083]
-
poezia Ligyei Diaconescu către discursul muzical în care par a se fi strâns cele mai incitante ritmuri: “Când aveam aripi de lumină/ șI flori de bucuioc în păr// Eram o stea, o zi senină/ Eram târziu, în noapte, dor“.(Tinerețe ). Clasicismul prozodic al versurilor au în chinga lor vibrația surprinzătoare a metaforei care ca un voal străveziu lasă să se vadă, precum mantaua lui Gogol, îmblânzirea convulsiilor lăuntrice, domoale, toate fiind, parcă un act de exorcism: “Albă domniță, ți-ai prins
POEZIA CA REZONANŢĂ A METAFOREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346048_a_347377]
-
strălucirea luminii deusiene. Acel eu este cu totul diferit de existentul profan al pământului, el vede în eter și simte Universul, leagându-se profund de universal. Manierismul a creat o poziție în creația literară și a așezat-o între baroc și clasicism sub oblăduirea măreață a Renașterii, dând posibilitatea literatului să descifreze misticul și să sugereze tainele nefiindului în fiindul teluric, multiplicând elementele și planurile cu o pierdere a coerenței și clarității imaginii. Se mai poate întreba cineva ce semnifică umbra întinsă
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
atât o rezultantă, cât un dat primordial. Oricare considerație asupra sistemului critic al autorului “Istoriei literaturii române contemporane ( 1941-2000) “, apărută la Ed.Mașina de scris, în anul 2005, implică premise din datul primordial. Rupând din universalitatea originară gândirea și normele clasicismului, declarațiile programatice ale romanticilor, tezele maioresciene sau manolesciene și judecând fiecare caz în parte numai prin sine însuși, viziunea asupra întregului în devenire ca și asupra laturilor sale și-ar pierde reazemul firesc. Există afinități spirituale la Alex Ștefănescu, vezi
IDEI LITERARE ŞI STIL ÎN OPERA CRITICĂ A LUI ALEX ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377861_a_379190]
-
de a nu fi ridiculizați. În contextul în care lumea literaturii - ca și societatea - se află într-o permanentă schimbare, prezentele rânduri îl aduc în atenția cititorilor pe Mircea Trifu, care publică în 2016 un nou volum, cu înclinații către clasicismul poetic românesc, semn că anii de școală i-au fost marcați doar de versuri plăcute la auz și, mai ales, duioase la rimă. Versurile lui Mircea Trifu cristalizează un sentiment profund și unic în structuri înălțătoare, conexiunea dintre cei doi
PREFAŢA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA AIUS CRAIOVA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864]
-
volumul lui Stejărel Ionescu, și vers cu vers se leagă întregul într-o construcție lirică care îi caracterizează și cărțile anterioare, cărți pe care i le-am citit nu de multă vreme. Tehnic vorbind, textele de față sunt tributare unui clasicism nu o dată cu nuanțe, aparent, de jucăușe versificații dar în matricea fiecărui poem se distinge o lume specifică acestui poet care scrie cu patimă și devoțiune. În rimă, nu obligatoriu riguroasă, sau în vers alb de cea mai pură esență, S.I.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
volumul lui Stejărel Ionescu, și vers cu vers se leagă întregul într-o construcție lirică care îi caracterizează și cărțile anterioare, cărți pe care i le-am citit nu de multă vreme. Tehnic vorbind, textele de față sunt tributare unui clasicism nu o dată cu nuanțe, aparent, de jucăușe versificații dar în matricea fiecărui poem se distinge o lume specifică acestui poet care scrie cu patimă și devoțiune.În rimă, nu obligatoriu riguroasă, sau în vers alb de cea mai pură esență, S.I.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
și au rămas încă surse ale reflecției și reprezentărilor de orice gen. În literatură (de la Mahabharata, la Epopeea lui Ghilgames, la Poemele homerice, la Eneida și Divina Comedia), în dramaturgie (Euripide, Sofocle), în artele plastice (Michelangelo, Bernini, Pierre Puget), în clasicismul muzical (Bach, Händel), ideația mitică și-a probat totodată fecunditatea în teme și motive eterne ale umanității. Aceste ispite au rezonanțe firești inclusiv în lirica universală unde au exprimat în acord sau în contradicție cu religiile fundamentale colorații conotative remarcabile
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
versurile la înălțimea operelor de artă a unui Serghei Esenin, Pierre de Ronsard, George Coșbuc, Octavian Goga, Ion Minulescu, George Topârceanu, Nichita Stănescu, Mihai Eminescu, aparținând sau ancorate fiind pe rând Simbolismului, Semănătorismului, Neo-Romantismului, având chiar și alese parfumuri de Clasicism, și peste tot și toate Romantismului. Și acum, ca o concluzie, vreau să-ți spun, drag cititor, ca prin rândurile de față, eu nu am nici un merit în a-l defini, el este deja definit. Prin versu-i minune, are deja
VICTOR BURDE – DESPLETIREA CLIPEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372746_a_374075]
-
fi depășit și Marin Moraru? Într-un studiu temeinic documentat privind „STAREA POEZIEI ROMÂNEȘTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI”, Al. Florin Țene constată apariția unui nou curent literar, pe care îl denumește „proglobmodern” și care constituie o întoarcere, pe jumătate, la clasicism, „cu încercarea de a înlătura mâzga postmodernismului opzecist al cărei poezie nu trasmitea nimic, aducând un deserviciu limbii literare”. Exegetul constată, cu obiectivitate, următoarele: „Poezia actuală, cea care nu se înscrie în globmodern, are diferite caractere revelatoare - colocvialitatea ironică, folosind
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
a mai putea să ne înșelăm sub aspectul de împrumut al garderobei "tradiționale". Cum vom vedea mai bine în a doua parte a lucrării noastre, oamenii de știință și scriitorii Romantismului, chiar dacă au luat atitudine împotriva Iluminismului, mai exact contra clasicismului și contra îngustimii unor idei de-ale sale, continuau, însă, să se miște pe platforma anticreștină, comună Iluminismului. Entuziasmul pentru descoperirea lumii spirituale indiene ar putea părea mai puțin spontan și sincer față de cum se presupune, în scopurile și rezultatele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de urgență în plin șoc al primăverii popoarelor. Ei impun durata reformismului și pretind că precipitarea lucrării romantice n-a lăsat decît forme, forme goale, străine de mentalitățile și tradițiile locale care evoluează într-un ritm propriu. Junimiștii construiesc un clasicism, iar Criticile lui Maiorescu publicate în 1874 revin ca un punct de referință în cultura română contemporană, din momentul în care aceasta începe să se apere de iluziile romantice din momentul în care intelectualii își pun din nou problema: are
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Franței în România, Saint-Aulaire... În cursul conferinței din 12 iunie 1919, cu ocazia recepției responsabililor misiunii universitare franceze aleși membri de onoare ai Academiei Române, lorga declară: Păstrînd cu sfințenie depozitul sacra al civilizației orientale a Evului Mediu, devenit leagănul noului clasicism elenistic, țările române au îndeplinit și rolul de a transmite spiritul francez al veacului al XVIII-lea celorlalte națiuni din Sud-Estul european". Această interpretare nu este fără rost; în logica rolului jucat de Franța și în privința deschiderii proromâne a francezilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Sburătorul. Criticul insistă asupra filiației directe a Gîndirii cu tradiționaliștii de dinainte de război, cu lorga și sămănătoriștii, și se întreabă ce-ar putea să mai însemne o asemenea tradiție susținută de Gîndirea. Pentru el nu există tradiție românească, nu există clasicism contemporan cu clasicismul vest-european, ci doar o istorie literară care începe în secolul al XlX-lea... Aceasta înseamnă că "din lipsa unei tradiții seculare și a unei epoci clasice, noi nu putem avea teoretic un tradiționalism în sensul științific al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
asupra filiației directe a Gîndirii cu tradiționaliștii de dinainte de război, cu lorga și sămănătoriștii, și se întreabă ce-ar putea să mai însemne o asemenea tradiție susținută de Gîndirea. Pentru el nu există tradiție românească, nu există clasicism contemporan cu clasicismul vest-european, ci doar o istorie literară care începe în secolul al XlX-lea... Aceasta înseamnă că "din lipsa unei tradiții seculare și a unei epoci clasice, noi nu putem avea teoretic un tradiționalism în sensul științific al termenului. [...] Tradiționalismul literaturii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
atât de suficient de juriști încît din acesta s-ar putea alege un corp stabil de judecători buni. Ceea ce am voit să se știe e că, în privirea instrucției de la noi, nu poate fi vorba nici de utilitarismul, nici de clasicismul direcției ei - căci ea n-a fost până acuma nici una, nici alta, ci un amestec nerumegat de elementele cele mai diverse, cele de mai de prisos adeseori. Noi nu avem dreptul de-a ne plânge de exemplu de relele urmări
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]