KorAP: Find »[drukola/base=clementină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...42 >

1,040 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379

avea ochii roșii. Căscă. Își frecă nasul cu dosul palmei. Apoi Întrebă: ― Vrei să exersăm sărutul? Nu știam ce să răspund. Știam deja să sărut, nu? Mai era ceva de Învățat? Dar În timp ce Îmi treceau prin cap astfel de Întrebări, Clementine deja Își Începu lecția. Veni până În fața mea. Cu o mutră serioasă, mă luă de după gât. Efectele speciale necesare nu-mi sunt la Îndemână, dar ceea ce aș vrea să vă imaginați este chipul palid al Clementinei apropiindu-se de al

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
cap astfel de Întrebări, Clementine deja Își Începu lecția. Veni până În fața mea. Cu o mutră serioasă, mă luă de după gât. Efectele speciale necesare nu-mi sunt la Îndemână, dar ceea ce aș vrea să vă imaginați este chipul palid al Clementinei apropiindu-se de al meu, ochii ei somnoroși Închizându-se, buzele ei dulci țuguindu-se și toate celelalte sunete ale lumii amuțind... Foșnetul rochiilor noastre, mama ei numărând extensiile de picioare la parter, avionul de afară făcând un semn de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
și toate celelalte sunete ale lumii amuțind... Foșnetul rochiilor noastre, mama ei numărând extensiile de picioare la parter, avionul de afară făcând un semn de exclamare pe cer - toate se scufundă În tăcere când buzele supereducate, de opt ani, ale Clementinei le Întâlnesc pe ale mele. Și apoi, undeva sub toate acestea, inima mea reacționând. Nu chiar o zbatere. Nici măcar un salt. Ci un fel de clipocit, ca o broască sărind de pe un mal noroios. Inima mea, acea creatură amfibie, s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
de clipocit, ca o broască sărind de pe un mal noroios. Inima mea, acea creatură amfibie, s-a micșorat În acel moment Între două elemente: unul era emoția, celălalt teama. Încercam să fiu atentă. Încercam să fiu stăpână pe situație. Dar Clementine mi-o luase cu mult Înainte. Își dădea capul pe spate și Înapoi, așa cum făceau actrițele În filme. Am Început să fac și eu la fel, dar ea m-a mustrat din colțul gurii: ― Tu ești bărbatul. Așa că m-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
și Înapoi, așa cum făceau actrițele În filme. Am Început să fac și eu la fel, dar ea m-a mustrat din colțul gurii: ― Tu ești bărbatul. Așa că m-am oprit. Am rămas nemișcată, cu mâinile atârnând. În cele din urmă Clementine a Întrerupt sărutul. Preț de o clipă s-a uitat la mine cu indiferență, apoi a reacționat: ― Nu-i rău pentru prima oară. ― Ma-maa! am strigat eu În seara aceea eu când am venit acasă. Mi-am făcut o priete-năă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
clipă s-a uitat la mine cu indiferență, apoi a reacționat: ― Nu-i rău pentru prima oară. ― Ma-maa! am strigat eu În seara aceea eu când am venit acasă. Mi-am făcut o priete-năă! I-am povestit lui Tessie despre Clementine, despre covoarele vechi de pe pereți, despre mama drăguță care făcea exerciții, omițând doar lecția de sărutat. De la bun Început am fost conștientă că era ceva nelalocul lui În sentimentele mele pentru Clementine Stark, ceva ce nu trebuia să-i spun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
o priete-năă! I-am povestit lui Tessie despre Clementine, despre covoarele vechi de pe pereți, despre mama drăguță care făcea exerciții, omițând doar lecția de sărutat. De la bun Început am fost conștientă că era ceva nelalocul lui În sentimentele mele pentru Clementine Stark, ceva ce nu trebuia să-i spun mamei mele, dar n-aș fi fost În stare să explic ce. Nu făceam legătura dintre acest sentiment și sex. Nici nu știam că există așa ceva. ― Pot s-o invit și eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
ten palid, cealaltă cu ten măsliniu deschis, Încearcă fiecare apa cu vârful piciorului, chicotind. ― E prea fierbinte. ― Așa trebuie să fie. ― Tu prima. ― Nu, tu. ― Bine. Și apoi: Înăuntru. Amândouă. Mirosul de santal și de eucalipt. Mirosul de săpun. Părul Clementinei lipit de cap. Piciorul apărându-i din când În când deasupra apei, ca o aripioară dorsală de rechin. Râdem, plutim, consumăm biluțele de baie ale mamei mele. La suprafața apei, aburul care se ridică e atât de des, Încât ascunde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
ale mamei mele. La suprafața apei, aburul care se ridică e atât de des, Încât ascunde pereții, tavanul, umbra Întunecată din colț. Îmi cercetez căușurile din tălpi, Încercând să Înțeleg ce Înseamnă că „s-au lăsat“, când o văd pe Clementine venind spre mine În stil bras. Chipul Îi apare din abur. Eu cred că o să ne sărutăm din nou, dar În loc de asta, ea Își Înfășoară picioarele În jurul mijlocului meu. Râde isteric, ținându-și mâna la gură. Ochii i se măresc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
mai jucăuș, mai liber, dar ne ținem una de alta, Încercând să nu dăm drumul corpului alunecos al celeilalte, și genunchii ni se ciocnesc, stomacurile ni se ating, iar șoldurile ne alunecă Înainte și Înapoi. Diverse moliciuni scufundate ale corpului Clementinei Îi furnizează corpului meu informații cruciale, informații pe care le pun bine undeva deoparte, dar pe care nu le voi Înțelege decât peste mulți ani. Cât timp ne răsucim? N-am idee. Dar la un moment dat obosim. Clementine se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
corpului Clementinei Îi furnizează corpului meu informații cruciale, informații pe care le pun bine undeva deoparte, dar pe care nu le voi Înțelege decât peste mulți ani. Cât timp ne răsucim? N-am idee. Dar la un moment dat obosim. Clementine se urcă pe platformă, cu mine deasupra. Mă ridic În genunchi ca să-mi recapăt echilibrul... și apoi Îngheț, oricât de caldă ar fi fost apa. Căci exact acolo, stând În colțul Încăperii, e bunicul meu! Îl văd preț de-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
stând aplecat Într-o parte... râde? e supărat?... și apoi aburul se ridică și Îl estompează din nou. Sunt prea Înmărmurită ca să mă mișc sau să vorbesc. De când e acolo? Ce a văzut? ― Făceam doar balet În apă, spune stins Clementine. Aburul se dă la o parte din nou. Lefty nu s-a mișcat. Stă exact ca Înainte, cu capul Într-o parte. E la fel de palid ca și Clementine. Preț de-o clipă mă gândesc că face gluma noastră din mașină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
e acolo? Ce a văzut? ― Făceam doar balet În apă, spune stins Clementine. Aburul se dă la o parte din nou. Lefty nu s-a mișcat. Stă exact ca Înainte, cu capul Într-o parte. E la fel de palid ca și Clementine. Preț de-o clipă mă gândesc că face gluma noastră din mașină, prefăcându-se că doarme, dar apoi Înțeleg că n-o să mai facă nici o glumă, niciodată... Și apoi toate interfoanele din casă Încep să urle. Eu strig la Tessie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
strig la Tessie În bucătărie, care strigă la Milton În bibliotecă, care strigă la Desdemona În casa de oaspeți. ― Veniți repede! E ceva cu papou! Și apoi alte țipete și o ambulanță cu sirena pornită și mama mea spunându-i Clementinei că e vremea să se ducă acum acasă. Mai târziu În seara aceea: reflectorul luminează două camere În casa noastră nouă de pe Middlesex. Sub unul dintre conurile de lumină o femeie bătrână se Închină și se roagă, În timp ce sub celălalt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
era clar că eu eram de vină. Ce făcusem eu... ce a văzut Lefty... Și Îmi promit să nu mai fac niciodată așa ceva și spun „Te rog, nu-l lăsa pe papou să moară“ și mă jur: „A fost vina Clementinei. Ea m-a Împins să fac asta“. (Și acum e momentul ca inima domnului Stark să-și joace rolul. Cu arterele pline de ceva ce arată ca pateul de gâscă, Într-o bună zi se oprește. Tatăl Clementinei se prăvălește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
fost vina Clementinei. Ea m-a Împins să fac asta“. (Și acum e momentul ca inima domnului Stark să-și joace rolul. Cu arterele pline de ceva ce arată ca pateul de gâscă, Într-o bună zi se oprește. Tatăl Clementinei se prăvălește pe jos În duș. La parter, simțind ceva, doamna Stark se oprește din exerciții și, trei săptămâni mai târziu, vinde casa și se mută de acolo cu fiica ei. N-am mai văzut-o niciodată pe Clementine...) Lefty

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
Tatăl Clementinei se prăvălește pe jos În duș. La parter, simțind ceva, doamna Stark se oprește din exerciții și, trei săptămâni mai târziu, vinde casa și se mută de acolo cu fiica ei. N-am mai văzut-o niciodată pe Clementine...) Lefty și-a revenit până la urmă și s-a Întors acasă de la spital. Numai că totul a fost doar o pauză În lenta, dar inevitabila dezagregare a minții sale. În următorii trei ani, hard disk-ul memoriei sale a Început

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
Capitolului Unsprezece. Aptitudinile verbale: mie. Îndemânarea tehnică: Capitolului Unsprezece. Imaginația: mie. Talentul muzical: Capitolului Unsprezece. Frumusețea: mie. Frumusețea cu care am fost Înzestrată când eram bebeluș n-a făcut decât să sporească o dată cu vârsta. Nu-i de mirare că și Clementine Stark voise să exerseze sărutul cu mine. Toată lumea voia asta. Chelnerițele mai bătrâne se aplecau ca să-mi ia comanda. Băieți roșii la față apăreau lângă banca mea, bâlbâindu-se: ― Țț-ți-a căzut guma. Chiar și Tessie, furioasă pe ceva, privea spre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
era aproape. Avea ochii Închiși, ca și cum ar fi sărit În picioare de pe trambulina cea mare. Înainte să-mi dau seama ce se Întâmplă, m-am trezit că mă sărută. Săruta o fată care nu mai fusese sărutată. (Oricum, nu de la Clementine Stark Încoace.) Nu m-am Împotrivit. Am rămas complet nemișcată În timp ce el făcea acest lucru. În ciuda amețelii, simțeam tot. Umezeala șocantă a gurii lui. Atingerea mustăcioasă a buzelor. Limba lui cotrobăind. Dar și anumite arome: berea, drogul, rămășițele unei bomboane

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
despre Calliope Stephanides că era un monstru. Așteptam ca Jerome să sară În picioare și s-o ia la goană. Mă simțeam cuprinsă de panică și, În același timp, surprinzător de calmă. În sinea mea, puneam lucrurile cap la cap. Clementine Stark și lecțiile de sărutat și răsucirile din cada cu apă fierbinte; o inimă amfibie și o brândușă Îmbobocită; sângele și sânii care nu se arătau; și pasiunea pentru Obiect, care părea, care păruse, care arăta de parcă ar fi fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
un fel de tristețe, mi-am plecat capul. Mi-am plecat capul În fața zeului dorinței disperate. Am sărutat pântecul Obiectului și apoi, Încet, căpătând din ce În ce mai multă Încredere, am luat-o În sus. Vă amintiți inima mea de batracian? În dormitorul Clementinei Stark făcuse un salt dintr-un mal noroios, mișcându-se Între două elemente. Acum făcea un lucru și mai ciudat - se furișa pe uscat. Înghesuind mileniile În treizeci de secunde, Își dezvolta conștiința. Sărutând pântecul Obiectului, nu făceam numai să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
noroios, mișcându-se Între două elemente. Acum făcea un lucru și mai ciudat - se furișa pe uscat. Înghesuind mileniile În treizeci de secunde, Își dezvolta conștiința. Sărutând pântecul Obiectului, nu făceam numai să reacționez la stimuli plăcuți, așa cum făcusem cu Clementine. Nu-mi părăsisem corpul, așa cum făcusem cu Jerome. Acum eram conștientă de ce se Întâmpla. Mă gândeam la asta. Mă gândeam că asta era ce-mi dorisem dintotdeauna. Îmi dădeam seama că nu eram eu singura care se prefăcea acolo. Mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219

șleau, primu igzecutiv viu dân istoria lu otelu lui, da scapă prileju să-și deie talente cu asta, că se Întinde la șuete cu a mai asortată amplitudine. Dân când În când, se bagă În viața personală a lu chelăreasa Clementine. Sunt niscaiva nopți, pă zău meu, care nu poci să pui geana dă cât rahat halește. Da când, În sfârșit, Îmi uit dă Clementine, vin de mă inervează șobolanii, plaga otelăriei străinarde. S-o luăm cu Încetu pân chestia știută

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
a mai asortată amplitudine. Dân când În când, se bagă În viața personală a lu chelăreasa Clementine. Sunt niscaiva nopți, pă zău meu, care nu poci să pui geana dă cât rahat halește. Da când, În sfârșit, Îmi uit dă Clementine, vin de mă inervează șobolanii, plaga otelăriei străinarde. S-o luăm cu Încetu pân chestia știută. D-un paregzamplu, o să-ncerc să-ți pictez locu, În total. Fă-ți idee d-o vale lungă Între două caturi dă munți care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
oareșcum În fire. Doar atâta am avut să-ți spui, Indianu VI Dragă Avelino, Ce halima ie În tot otelu! Cazu ar pune la o-ncercare nașpa mintea la orșicare gabor. Asear, p-a doua consolă din pâtisserie sta, spune Clementine și alți baștani, un clondiraș cu hârca și oasele dă pă otrava dă șobolani. Azi neață, la zece a.m., clondirașu a făcut pași. Domnu Durtain ș-a luat pă loc toate precauțiile care le cerea profilurile situației; Într-o pornire

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]