2,055 matches
-
important în sistemul politic. 3. Clivajul sector primar / sector secundar și terțiar. Avînd origine socio-economică și rezultînd din revoluția industrială, clivajul sector primar / sector secundar și terțiar pune în opoziție interesele orășenilor, comercianților și industriașilor cu cele ale țăranilor. Acest clivaj cuprinde, de fapt, o singură familie. Doar apărarea intereselor economice ale populației rurale va forma o familie politică specifică: cea a partidelor agrariene. Un singur partid ocupă spațiul urban: Partidul Elvețian al Automobiliștilor. Clivajul între sectorul primar și sectorul secundar
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
industriașilor cu cele ale țăranilor. Acest clivaj cuprinde, de fapt, o singură familie. Doar apărarea intereselor economice ale populației rurale va forma o familie politică specifică: cea a partidelor agrariene. Un singur partid ocupă spațiul urban: Partidul Elvețian al Automobiliștilor. Clivajul între sectorul primar și sectorul secundar s-ar putea citi, în termeni marxiști, ca o opoziție între sectoarele de producție rămase precapitaliste și restul sectoarelor de producție. Mai concret, acesta pune în opoziție țăranii și lumea agricolă cu industriile de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
opoziție între sectoarele de producție rămase precapitaliste și restul sectoarelor de producție. Mai concret, acesta pune în opoziție țăranii și lumea agricolă cu industriile de prelucrare și distribuție precum și cu societatea industrială și urbană în general. În majoritatea cazurilor, acest clivaj nu se traduce în termeni partizani. Opoziția se situează sau se limitează, cel mai adesea, la nivelul jocului grupurilor de presiune. Dintre diferitele motive care pot exista, vom reține doar două: dezechilibrul între laturile clivajului și latura nevăzută a unui
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
general. În majoritatea cazurilor, acest clivaj nu se traduce în termeni partizani. Opoziția se situează sau se limitează, cel mai adesea, la nivelul jocului grupurilor de presiune. Dintre diferitele motive care pot exista, vom reține doar două: dezechilibrul între laturile clivajului și latura nevăzută a unui alt clivaj, cel dintre Biserică și Stat. Puterea societății industriale capitaliste explică lipsa partidelor ce promovează interesele societății urbane; acolo unde sînt partide agrariene, acest rol îl joacă partidele conservatoare cărora li se adaugă în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
se traduce în termeni partizani. Opoziția se situează sau se limitează, cel mai adesea, la nivelul jocului grupurilor de presiune. Dintre diferitele motive care pot exista, vom reține doar două: dezechilibrul între laturile clivajului și latura nevăzută a unui alt clivaj, cel dintre Biserică și Stat. Puterea societății industriale capitaliste explică lipsa partidelor ce promovează interesele societății urbane; acolo unde sînt partide agrariene, acest rol îl joacă partidele conservatoare cărora li se adaugă în Danemarca partidele radicale. Ar fi greșit să
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
partidelor ce promovează interesele societății urbane; acolo unde sînt partide agrariene, acest rol îl joacă partidele conservatoare cărora li se adaugă în Danemarca partidele radicale. Ar fi greșit să consideram familia liberală conservatoare drept mediatoarea laturii industriale și urbane a clivajului. Din contra, acolo unde nu există nici partid agrarian, nici creștin-democrat, conservatorii sînt cei care susțin voința politică a țăranilor, ca în cazul Angliei sau Franței. În țările catolice, credința religioasă a țărănimii face din aceasta din urmă o susținătoare
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
regăsesc două elemente favorizatoare: protestantismul și o autonomie istorică a țăranilor față de aristocrația funciară. Vom găsi, astfel, partide agrariene în Suedia, Norvegia, Finlanda, Islanda și în anumite cantoane elvețiene. Chiar de la începutul anilor '80 asistăm la o renaștere a acestui clivaj sub forma opoziției dintre ecologiști și sectoarele secundare și terțiare. 4. Clivajul proprietari / muncitori. Fiind de origine socio-economică și rezultînd din revoluția industrială, clivajul capitaliști / muncitori pune în opoziție interesele proprietarilor mijloacelor de producție și de schimb cu cele ale
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
aristocrația funciară. Vom găsi, astfel, partide agrariene în Suedia, Norvegia, Finlanda, Islanda și în anumite cantoane elvețiene. Chiar de la începutul anilor '80 asistăm la o renaștere a acestui clivaj sub forma opoziției dintre ecologiști și sectoarele secundare și terțiare. 4. Clivajul proprietari / muncitori. Fiind de origine socio-economică și rezultînd din revoluția industrială, clivajul capitaliști / muncitori pune în opoziție interesele proprietarilor mijloacelor de producție și de schimb cu cele ale muncitorilor și ale altor proletari. Două familii politice foarte importante din Europa
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și în anumite cantoane elvețiene. Chiar de la începutul anilor '80 asistăm la o renaștere a acestui clivaj sub forma opoziției dintre ecologiști și sectoarele secundare și terțiare. 4. Clivajul proprietari / muncitori. Fiind de origine socio-economică și rezultînd din revoluția industrială, clivajul capitaliști / muncitori pune în opoziție interesele proprietarilor mijloacelor de producție și de schimb cu cele ale muncitorilor și ale altor proletari. Două familii politice foarte importante din Europa își au originea chiar în acest tip de clivaj. Pe latura "proprietari
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
din revoluția industrială, clivajul capitaliști / muncitori pune în opoziție interesele proprietarilor mijloacelor de producție și de schimb cu cele ale muncitorilor și ale altor proletari. Două familii politice foarte importante din Europa își au originea chiar în acest tip de clivaj. Pe latura "proprietari" întîlnim partidele care fac recunoscută voința politică a mediilor de afaceri, industriale, financiare sau comerciale pe care le numim fie "dreapta clasică" ca în Franța, de exemplu, fie "partide burgheze" ca în Scandinavia. Noi le vom numi
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
politică a celor ce muncesc și în special a mișcării sindicale și cooperatiste. Acestea sînt numite cînd de "stînga", cînd "socialiste". Se pot califica drept "partide muncitorești", după baza lor sociologică, fiindcă numitorul lor comun îl constituie clasa muncitoare organizată. Clivajul dintre proprietarii mijloacelor de producție, deținătorii de averi în general, și muncitori, este cel mai studiat dintre toate fenomenele conflictuale care afectează societatea industrială capitalistă. Marxismul a făcut din acesta motorul istoriei și numeroși politologi, mai ales francezi, l-au
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a făcut din acesta motorul istoriei și numeroși politologi, mai ales francezi, l-au considerat drept unică axă a opozițiilor politice. Oricare ar fi părerea cititorului în ceea ce privește marxismul sau teza axei conflictuale unice, acesta va trebui să accepte că acest clivaj dintre proprietari și muncitori apare ca fiind diviziunea politică predominantă în Europa Occidentală. Într-adevăr, cu excepția Irlandei, acest clivaj marchează în principal sistemele partidelor din toate țările europene și el este cel care, astăzi, pune încă bazele distincției dintre dreapta
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
opozițiilor politice. Oricare ar fi părerea cititorului în ceea ce privește marxismul sau teza axei conflictuale unice, acesta va trebui să accepte că acest clivaj dintre proprietari și muncitori apare ca fiind diviziunea politică predominantă în Europa Occidentală. Într-adevăr, cu excepția Irlandei, acest clivaj marchează în principal sistemele partidelor din toate țările europene și el este cel care, astăzi, pune încă bazele distincției dintre dreapta și stînga. 5. Clivajele apărute din revoluția internațională. Avîndu-și originea în afara țărilor Europei Occidentale, revoluția internațională s-a manifestat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
muncitori apare ca fiind diviziunea politică predominantă în Europa Occidentală. Într-adevăr, cu excepția Irlandei, acest clivaj marchează în principal sistemele partidelor din toate țările europene și el este cel care, astăzi, pune încă bazele distincției dintre dreapta și stînga. 5. Clivajele apărute din revoluția internațională. Avîndu-și originea în afara țărilor Europei Occidentale, revoluția internațională s-a manifestat în două moduri: în primul rînd, ea a dus la apariția sub-clivajului reformiști / comuniști. Acest sub-clivaj nu a afectat decît latura muncitorilor a clivajului economic
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
5. Clivajele apărute din revoluția internațională. Avîndu-și originea în afara țărilor Europei Occidentale, revoluția internațională s-a manifestat în două moduri: în primul rînd, ea a dus la apariția sub-clivajului reformiști / comuniști. Acest sub-clivaj nu a afectat decît latura muncitorilor a clivajului economic, pe care a împărțit-o între partizani și adversari ai revoluției ruse din 1917. Prăbușirea lumii comuniste i-a dat lovitura de grație. În al doilea rînd, aceasta marchează profund țările Europei Centrale care au fost nevoite să suporte
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
În al doilea rînd, aceasta marchează profund țările Europei Centrale care au fost nevoite să suporte timp de patruzeci de ani partidul unic și capitalismul de stat, bazat pe planificarea centralizată (vezi a doua parte). IV. Concluzii Paradigma celor patru clivaje Revoluții Național Industrial Axe Clivaje Clivaje Teritorial Funcțional Centru / Periferie Biserică / Stat Rural / Urban Capitaliști / Muncitori Aplicarea schemei lui Rokkan la geneza partidelor din Europa ne dă posibilitatea să desprindem opt familii puternic ancorate în patru clivaje și într-un
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
marchează profund țările Europei Centrale care au fost nevoite să suporte timp de patruzeci de ani partidul unic și capitalismul de stat, bazat pe planificarea centralizată (vezi a doua parte). IV. Concluzii Paradigma celor patru clivaje Revoluții Național Industrial Axe Clivaje Clivaje Teritorial Funcțional Centru / Periferie Biserică / Stat Rural / Urban Capitaliști / Muncitori Aplicarea schemei lui Rokkan la geneza partidelor din Europa ne dă posibilitatea să desprindem opt familii puternic ancorate în patru clivaje și într-un sub-clivaj. În ordinea importanței lor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
profund țările Europei Centrale care au fost nevoite să suporte timp de patruzeci de ani partidul unic și capitalismul de stat, bazat pe planificarea centralizată (vezi a doua parte). IV. Concluzii Paradigma celor patru clivaje Revoluții Național Industrial Axe Clivaje Clivaje Teritorial Funcțional Centru / Periferie Biserică / Stat Rural / Urban Capitaliști / Muncitori Aplicarea schemei lui Rokkan la geneza partidelor din Europa ne dă posibilitatea să desprindem opt familii puternic ancorate în patru clivaje și într-un sub-clivaj. În ordinea importanței lor politice
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Paradigma celor patru clivaje Revoluții Național Industrial Axe Clivaje Clivaje Teritorial Funcțional Centru / Periferie Biserică / Stat Rural / Urban Capitaliști / Muncitori Aplicarea schemei lui Rokkan la geneza partidelor din Europa ne dă posibilitatea să desprindem opt familii puternic ancorate în patru clivaje și într-un sub-clivaj. În ordinea importanței lor politice în Europa, aceste familii de partide sînt: partidele muncitorești și aliații lor, partidele patrimoniale, democrația creștină, autonomiștii, centraliștii, ecologist-agrarienii, anticlericalii și, în sfîrșit, producătorii. Diferite capitole sau părți din capitole sînt
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
conservatorii britanici, de CDU-CSU sau de PP-ul spaniol. Din această categorie mai fac parte: cele două partide liberale belgiene, liberalii olandezi și elvețieni precum și Forza Italia, ultima întreprins( de Silvio Berlusconi. În Belgia, Țările de Jos și Italia, existența clivajului dintre Biserică și Stat și anticlericalismul original al liberalilor, au împiedicat constituirea unui mare partid conservator. O dată cu venirea anilor '60 și cu deschiderea spre stînga a creștin-democraților belgieni și italieni, fracțiunea conservatoare a acestor partide s-a orientat spre liberalii
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și cu cei de jos, reprezentanți în Parlament. Aspectul cel mai amuzant al programului fondator al lui Glistrup va rămîne, fără îndoială, doctrina privind apărarea națională: înlocuirea armatei daneze printr-o înregistrare care declară "noi ne predăm", în rusește bineînțeles. CLIVAJUL BISERICĂ / STAT: PARTIDELE CLERICALE ȘI ANTICLERICALE Confuzia creată de denumirile "dreapta" și "stînga" se datorează în principal influenței conflictului dintre Biserică și Stat. Pentru mulți istorici, catolicul socialist A. de Mun, neobosit apărător al cauzei muncitorești, va fi iremediabil încadrat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
care, în țările catolice mai puțin în Irlanda -, au preluat o parte din obiectivele lor. Redusă doar la o dreaptă a curentului "laicist", majoritatea partidelor anticlericale au preferat să se reorienteze. Dintre cele două familii de partide care au produs clivajul Biserică / Stat, numai democrația creștină mai există ca forță politică importantă. De aceea, ea va constitui obiectul principalelor analize, mai ample, din acest capitol. I. Democrația creștină Dintre toate familiile politice existente astăzi în Europa, nici una nu este mai rău
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de o manieră hegemonică atunci cînd democrația creștină reprezenta o forță marginală într-un catolicism controlat de dreapta. În aceste trei țări, republicanismul anticlerical reprezintă un "spațiu" părăsit, fiind ocupat de către PS pe fondul unui consens slab. Versantul anticlerical al clivajului Biserică / Stat nu a întîrziat să fie atacat de conflictul de clasă atunci cînd autoritatea Bisericii își menținea enoriașii în sindicatele creștine. Nașterea socialismului a împrăștiat orice vis privind legătura laică cu democrația creștină. Doar democrații luxemburghezi au rămas pe
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ideologia lor virulentă pentru a deveni pluraliste din punct de vedere religios. Partidele anticlericale nu dispun de monopolul asupra anticlericalismului, dar lui li se datorează existența. Ele oferă, în schimb, complementul politic al democrației creștine. Aceste două familii provenite din clivajul Biserică / Stat au dat culoare vieții politice în majoritatea țărilor catolice. Doar Islanda și Québec au făcut excepție de la acestă regulă din cauza unei lungi dominații engleze. CLIVAJUL CENTRU / PERIFERIE: PARTIDELE DE CENTRU ȘI STATO-NAȚIONALISTE Familia centralistă regrupează partidele născute din
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
oferă, în schimb, complementul politic al democrației creștine. Aceste două familii provenite din clivajul Biserică / Stat au dat culoare vieții politice în majoritatea țărilor catolice. Doar Islanda și Québec au făcut excepție de la acestă regulă din cauza unei lungi dominații engleze. CLIVAJUL CENTRU / PERIFERIE: PARTIDELE DE CENTRU ȘI STATO-NAȚIONALISTE Familia centralistă regrupează partidele născute din procesul de edificare națională. Aceste partide diferite par să fie, prin chiar originea lor, cel mai greu de încadrat într-o tipologie europeană: nu transpun ele realitatea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]