1,622 matches
-
zori, ci mai spre seară, La căldură, în culcuș, Se ivi, el, Gălbenuș. Printre ouă, printre frați, Nu știu cum, nu mă-ntrebați, Ud și-n haină aurie, Prinse-a face gălăgie. -Lângă puii negricii Cum putuși tu ca să vii? Se-ntreba cloșca-mbufnată, Cu galoși și nemachiată. -Doar de-atâtea generații N-am pomenit deviații. Negri-am fost din tată-n fiu Zise cocoșul zglobiu. Și-uite-așa, lângă coteț, Se-ntocmi un sfat isteț. Discutând acest delict Se ajunse la verdict: Gălbenuș e
GĂLBENUŞ de TEODORA NOJE în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375996_a_377325]
-
Trei flori unite într-o glastră pe harta țării noastre, a căror parfum culoare și existență, înflorește în inimile milioanelor de români. Spun România, spun Carpații....adăpost și martor a luptelor vitejești din toate timpurile. Când spun România, spun Horia, Cloșca și Crișan, adevărați eroi cu care ne mândrim. Spunând România, spun Mircea cel ... Citește mai mult Când spun România, spun Basarabia. Prima încercare a fraților români de a se uni cu Țara Mamă. Când spun România, spun Alexandru Ioan Cuza
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
Trei flori unite într-o glastră pe harta țării noastre, a căror parfum culoare și existență, înflorește în inimile milioanelor de români.Spun România, spun Carpații....adăpost și martor a luptelor vitejești din toate timpurile. Când spun România, spun Horia, Cloșca și Crișan, adevărați eroi cu care ne mândrim. Spunând România, spun Mircea cel ... XXVI. GABRIELA JANIK - SA FIM MÂNDRI CĂ SUNTEM ROMÂNI, de Ligia Gabriela Janik, publicat în Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014. „Dle Cozmin Gușă, cine este
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
ai pus lumină? Tu, mică flacără, creștină, Ce arzi aici în univers. Mâinii măiestrite te pictară Ca să îți deie strălucire, În pribegia ta, prin țară, Nădejdea porți, de mântuire. În tine Horea a sperat, Crișan cel ispășit de vină Și Cloșca cel îndurerat, S-au împlinit întru lumină. http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Biserica de lemn din Albac 01.jpg Referință Bibliografică: Bisericuța din Albac / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 225, Anul I, 13 august 2011. Drepturi de
BISERICUŢA DIN ALBAC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373124_a_374453]
-
NĂSCUT Într-o zi, către amurg, Pe când umbrele se scurg Și când luna își înmoaie Razele în nori cu ploaie, Se-auzi dintr-un cuibar, Din cotețul dat cu var, Se-auzi un piuit: - Mamă dragă ! Am ieșit ! Se urni cloșca din loc Și văzu un ghemotoc Între două coji de ou, Un puiuț hazliu și nou, Galben și cu puful ud, Clătinându-se zălud. Cloșca, cu tremur în glas, Cloncăni timid pe nas: - E frumos și-i gât-golaș, Dragul mamei
PRIMUL NOU-NĂSCUT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376214_a_377543]
-
Din cotețul dat cu var, Se-auzi un piuit: - Mamă dragă ! Am ieșit ! Se urni cloșca din loc Și văzu un ghemotoc Între două coji de ou, Un puiuț hazliu și nou, Galben și cu puful ud, Clătinându-se zălud. Cloșca, cu tremur în glas, Cloncăni timid pe nas: - E frumos și-i gât-golaș, Dragul mamei băiețaș ! Îl pupă pe căpușor Și-l ascunse-n cuibușor. Doamne feri ! Ca nu cumva Să-l deoache cineva ! Referință Bibliografică: PRIMUL NOU-NĂSCUT / Gheorghe Vicol
PRIMUL NOU-NĂSCUT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376214_a_377543]
-
realizate, și se pot realiza în Oradea Mare; proiecte sculptural-arhitectonice simbolice redând istoria noastră națională, precum; ecvestra Voievodului Menumorut, ecvestra Regelui Ferdinand, Statuile Epscopilor N. Popoviciu și R. Ciorogariu, Grupul statuar al Episcopilor Greco-catolici, Coplexul sculptural-arhitectonic „Brătianu”, Grupul statuar „Horea, Cloșca și Crișan”, Monumentul Iuliu Maniu, Lupoaica cu pruncii, ș.a, în spații deja gândite de noi. Să nu mai vorbim de vechile proiecte de realizare a unor busturi monumentale expresive, pe aleile parcurilor orădene ale unor personalități ale culturii și
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
Prof. Maria Elena Premiul al II-lea - Savu Mauricio Paul, clasa a VII-a, Școala Gimnazială Cărpiniș, Structura Iecea Mică, județul Timiș, Prof. Maria Elena Premiul al III-lea - Munteanu Denisa, clasa a IV-a, Școala Gimnazială Nr. 4 Hilișeu- Cloșca, Înv. Vieriu Mărioara Mențiunea I - Prîsleag Andreea, Palatul Copiilor, Filiala Podu Iloaiei, Iași Câștigători creație literară: Clasa a II a Premiul I-Hălăștoan Alex, Liceul Teoretic „Samuil Micu” Sărmașu, jud. Mureș Premiul al II lea- China Daria, Asociația pentru educație și
CONCURS INTERJUDEȚEAN DUMNEZEU, BISERICA ȘI EU EDIȚIA I, HILIȘEU-HORIA, BOTOȘANI 2016 de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374140_a_375469]
-
îi răstoarnă prin violență. În august, guvernul cere comitatelor să dea dispoziții pentru restabilirea ordinii. În octombrie, situația se degradează, fiindcă țăranii înfruntă pe reprezentanții imperiali. Violențele se înmulțesc și iau amploare în toamnă. Conducătorii revoltei sînt eroii țărănimii: Horea, Cloșca și Crișan. Horea pretinde că vorbește în același timp în numele răsculaților și al împăratului. Țăranii văd în Horea pe împăratul lor. La Deva, nobilimea învinge și, cu ajutorul garnizoanei locale, pune capăt rezistenței țărănești. Nobilimea acuză ura religioasă ca fiind cauza
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cea care trebuie să le vină de hac răzvrătiților. Represaliile se desfășoară după indicațiile lui losif al II-lea. Mai mult de 600 de persoane vor fi aduse în fața justiției. Împăratul va grația mare parte din condamnați, dar conducătorii, Horea, Cloșca și Crișan, vor fi arestați și executați în public, trași pe roată, în fața țăranilor aduși din sate. Pentru a scăpa de supliciu, Crișan se sinucide în închisoare. În inima țăranilor, supliciul "căpitanilor", scrie istoricul David Prodan, a provocat teroarea și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
158, 162, 396, 402, 403 Cioran, Emil 14, 200, 205, 207, 210, 392, 404 Cipariu 19, 97 Ciu-En-Lai 317 Clark Kerr, Archibald 268 Clavier, Henri 224 Clemenceau, Georges 169, 176, 177, 179 Clement VI 35 Clement VIII 44 Clodius 257 Cloșca 63 Codreanu, Corneliu 196, 205, 221-225, 228, 230-232, 237, 238, 383, 384, 406 Colin, Dumitru 270 Colson, Felix 71, 72, 75, 398 Comneni (familie) 41 Condillac, Etienne Bonot de 86 Condurachi, Emil 25, 394 Constant, Alexandru 221 Constantin (împărat) 41
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tutulor. Un lucru numai nu prevăd cinstiții mameluci cari s-au năpustit pe noi cu toată ardoarea unor stomahuri cari au fost mult timp goale ori cel puțin mai puțin pline decât apetitul detentorilor lor. Este fabula țăranului și a cloștei cu ouă de aur. Cloșca în fiecare zi da câte un ou. Lacomul proprietar, voind să se îmbogățească dintr-o singură dată, spintecă pe nefericita pasăre și găsi - nimica. Așa proced și d-nii patrioți cu țara românească. {EminescuOpXI 252} Dorința
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prevăd cinstiții mameluci cari s-au năpustit pe noi cu toată ardoarea unor stomahuri cari au fost mult timp goale ori cel puțin mai puțin pline decât apetitul detentorilor lor. Este fabula țăranului și a cloștei cu ouă de aur. Cloșca în fiecare zi da câte un ou. Lacomul proprietar, voind să se îmbogățească dintr-o singură dată, spintecă pe nefericita pasăre și găsi - nimica. Așa proced și d-nii patrioți cu țara românească. {EminescuOpXI 252} Dorința de-a se-mbogăți prea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu țara românească. {EminescuOpXI 252} Dorința de-a se-mbogăți prea iute nu ne mai lasă nici timpul de a munci și a produce pentru a-i satisface cu încetul. Vor tot deodată; sânt pe drum de-a spinteca această cloșcă cu ouă de aur care să numește națiunea română. În propriul d-lor interes îi rugăm să-și mai stăpânească lăcomia, căci într-o zi se vor pomeni cu biata pasăre moartă de slăbiciune și de trudă. Prin urmare, ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
președinția "Societății de lectură" pentru care propune un riguros program de revigorare. Ședințele literare cu "lepturiștii" devin adevărate sărbători culturale. Pe timpul vieții poetul publică doar în "Diorile Bihorului" vreo 16 poezii. Aici a mai publicat nuvela Corsoriul lui Horea și Cloșca, poema comică Luca Pescereanul. După moartea sa apare un număr al revistei Familia închinat "Memoriei lui D. Sfura" (nr. 43/26 oct. 7 nov. 1867), în care Iosif Vulcan adaugă patru poeme: Grânele vara se coc, Cătră lună, Amorul și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de educație patriotică, revoluționară a maselor să fie pusă sub egida sărbătoririi marilor evenimente din viața poporului nostru - 40 de ani de la înfăptuirea revoluției de eliberare socială și națională din august 1944, 200 de ani de la răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan, întâmpinarea Congresului al XIII-lea al P.C.R. și alte evenimente cu semnificații adânci în istoria unică și unitară a poporului român, punându-se accent pe dezvoltarea răspunderii față de moștenirea înaintașilor noștri, hotărârea de a duce mai departe, în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
deschis o nouă fază a luptei pentru emancipare socială și națională în sud-estul Europei, Eteria și răscoala lui Tudor Vladimirescu readucând această zonă pe primul plan al preocupărilor marilor puteri. În ceea ce-i privește pe români, după răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, cea condusă de Tudor este a doua mare ridicare a poporului înarmat pentru dreptate socială și națională. Deși înfrântă, răscoala a impus restaurarea domniilor pământene și tendințe vădite către o administrație și școală națională. O mai largă deschidere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Pedagogie postmodernă Emil Stan, Spațiul public și educația la vechii greci Mircea Agabrian, Școala, familia, comunitatea În curs de apariție Educația în economia de piață, Florea Voiculescu LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției UNIVERSITARIA ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BACĂU Librăria Glissando, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 8, tel. 0234/186677 BRAȘOV Librăria Șt. O. Iosif, str. Mureșenilor nr.14, tel. 0268/477799 Librăria George Coșbuc, str.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BRAȘOV Librăria George Coșbuc, str. Republicii nr. 29, tel. 0268/477309 BUCUREȘTI Librăria NOI, Bd. N. Bălcescu nr. 18, tel. 021/3102528 Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Gaster (Artur Gorovei). În aceeași categorie ar intra și studiile lui Valeriu Bologa, Gh. Bogdan-Duică și Ion Breazu despre interesul unor învățați străini arătat folclorului românesc, ca și paginile lui David Prodan comentând câteva versuri despre răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan ori cele ale lui Romulus Todoran privind poeziile populare dintr-un manuscris ardelean din 1831. Teatrul popular (D. St. Petruțiu, Elisabeta Nanu, Tatiana Gălușcă) și obiceiurile (St. Pașca, N. Drăganu, T. Morariu, Traian Gherman) fac și ele obiectul
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
a dreptul rizibile. Dintr-o perioadă de junețe datează și romanul Nopțile carpatine sau Istoria martirilor libertății, tipărit la Pesta, în 1867. În încercarea de a-și mobiliza contemporanii, autorul evocă momente semnificative din istoria Transilvaniei, precum răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. De fapt, în „roman” sunt dispuse succesiv mai multe povestiri, rememorări înscenate romantic pe parcursul câtorva „nopți carpatine”. Episoadele narative devin însă pretexte pentru niște discursuri emfatice, cu frază pletorică, chestiunea viabilității eroilor neintrând aici în discuție. Târziu, în
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
ianuarie 381, el este primit cu mare cinste la Constantinopol, dar moare curând. 18 "Caucaland", locul multă vreme misterios, a fost identificat în Munții Buzăului, unde s-a descoperit, în 1837, la Pietroasa, un mare tezaur de obiecte de aur, "Cloșca cu puii de aur" sau "Tezaurul lui Athanaric". Tezaurul de la Pietroasa era alcătuit din 22 piese, din care s-au păstrat 12 (10 s-au pierdut încă din 1838) și cuprindea vase, fibule în formă de vultur, încrustate cu pietre
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
intervenții a Legației Austro-Ungare, va avea loc la începutul lunii mai, cu distribuția de la Național, însă pe scena Teatrului Modern. Acțiunea din Se face ziuă, plasată „în ultima noapte a anului 1784”, surprinde un moment din răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Piesa este mai mult una de comentariu și de atmosferă, decât de acțiune. Sunt vizibile, în câteva monologuri, influențe din teatrul lui Delavrancea. Dacă, în pofida popularității de care s-a bucurat, Se face ziuă a alunecat în uitare
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
eu, o să rămână moștenire urmașilor. Îl voi lăsa Țării. Țara nu va muri niciodată. Ea Îl va păstra și sluji cu credință până la sfârșitul pământului. Cuvinte: moștenire = bunuri rămase ca avere; urmași = continuatori ai unei familii, ai unui popor HOREA, CLOȘCA ȘI CRIȘAN Era În toamna anului 1784. Se anunța o iarnă grea. Țăranii din Transilvania așteptau de multă vreme să li se ușureze traiul. Iobagii de pe moșiile nobililor fuseseră transformați În robi ai pământului, iar cei din Munții Apuseni, În
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cu promisiuni și au așteptat zadarnic mila Împărătească. Iobagii au Început să se frământe. În câteva localități din Apuseni s-au adunat În cete Înarmate, hotărâți să-și facă singuri dreptate. În fruntea cetelor de iobagi răsculați se aflau: Horea, Cloșca și Crișan. Horea Îndemna oamenii să lupte ca să nu mai existe nobili, iar pământul să-l stăpânească cei ce muncesc. Sub conducerea celor trei viteji, cetele răsculate au ars numeroase castele, au ucis nobili, au Împărțit unele moșii, bucate și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]