1,966 matches
-
și să scrie, că dacă am pluti deasupra, mizeria noastră s-ar risipi și câmpurile ar înflori din nou? Nu, asta nu, știi foarte bine, dar ne-am putea da seama că țiglele de pe case sunt ude learcă și că clopotnița se ia la întrecere cu vântul și cu lăstunii. Asta e-adevărat. Știi, Giacomo, atunci când m-am întors, mi s-a frânt inima. Nu-mi aminteam câtă sărăcie e-aici. Totul s-a dus de râpă de când ai plecat. Au
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
te-nsori, până nu drămuiește femeia, nu pui ban peste ban. Tu n-ai mai apucat să-l cunoști, chipeș bărbat ! La ce i-a folosit ? De-atâta stătut, a fiert orzul în el, a dat în clocot. Stătea în clopotniță și se uita peste câmp după americani. Până când l-au luat și l-au dus la Canal, la tăiat stuf. Să se uite spre mare, de unde nu veneau decât rușii. Cum să apuci să-l cunoști, când s-a întors
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fără să le vadă. Avea impresia că sunt peste tot, de parcă cineva le-ar fi azvârlit deasupra lui, în stoluri. Cântecul lor era o împletire, unele păsări, precum ciocârlia, cântau în timpul zborului, altele uguiau de pe streșini ori se tânguiau din clopotnițe. Erau și dintre cele care se roteau și care, altă dată, cu strigătul lor ascuțit, ca al daltei ce lovește în piatră, ar fi părut amenințătoare. În felul acesta însă, auzindu-se toate laolaltă, erau ca un frunziș care foșnea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vârf, zise Pârnaie, privind cu mâna streașină la ochi. El e ultimul care moare. — Tii, băga-mi-aș ! se iți Chisăliță pe lângă subțioara lui. N-am mai văzut un morman de gunoi așa înalt... — Și cu macaraua asta cât o clopotniță, parcă ar fi o biserică... întări Iadeș, lăsându-și traista jos, cu un zăngănit de oale sparte și tingiri ruginite. Ce-o fi trebuind să cărăm toate ciobiturile astea ? — Da’ pe tine de ce trebuie să te cărăm după noi, măzăriche
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
zis io, șefu’, șopti Chisăliță, că mormanul ăsta, când te uiți dintr-o parte, aduce a biserică... Uite, ia benoclează-te de aici, în dungă. Ziceam că aici are temelia, pe urmă pereții, acolo sus acoperișul cu turlă și, zvâc !, clopotnița asta ca o macara. — Și crucea unde e ? nu se lăsă Pârnaie. — Cruci sunt peste tot, ajută Isaia. Ia, Mierlă, dă o tură ! Păsărilă trase câteva triluri sfâșietoare către lună și făcu două-trei tumbe. — Ai văzut ? se întoarse Isaia, triumfător
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
psalmodie, privind cu evlavie la ceasornicul cu pendul, pe care Calu își rezemase cotul stâng. Și adăugă : De ce vii din iad, Hristoase ? Cu îngroparea ta ai zdrobit tot iadul. Grăbește-te, înviază ! Cerurile zvâcniră, coborî o boare de vânt. În dreptul clopotniței, niște table ruginite se loviră una de alta, ca niște chepenguri săltate. — Mi-e frică... șopti Marchiza, dar ceilalți, cu fețele alungite de luminile făcliilor, n-o luară în seamă. Le înțepeniseră genunchii și se mutau de pe unul pe altul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Iar îngerul morții, cu degetele desfăcute, veni mai la urmă. Și, neputând să se așeze în altă parte, pentru a-și întinde aripile, se cuibări în cutia de lemn. Încât, pe neașteptate și fără a se potrivi cu vreo altă clopotniță din oraș, pendulul din cutie începu să bată. Îl auziră cu toții, dar numai Isaia vorbi în somn : Bate în dungă... și adormi numaidecât, ghemuit în poala femeii. Cu fiecare bătaie lipsită de perechea ei, mormanul de vise se făcea mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prea largi și alergă după ceilalți. — O să se facă la loc, gâfâi. Grămada asta de gunoi... câtă vreme există orașul. Sau te pomenești că mută și orașul din loc... Privi înapoi, împiedicându-se : Era frumos, cu macaraua aia cât o clopotniță... Ajungea până la cer, de ce să-l dărâmi ? — Păi, tocmai de-aia... spuse Pârnaie, îmbufnat, amintindu-și de cuțitul pierdut. Iadeș rămăsese iar în urmă, lăsându-și sacul, când și când, la pământ. — Până acum ziceai că de ce-l cari, se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
celuilalt, arătă cu mâna și cu degetele desfăcute de două ori și încă o dată doar cu două degete. Omul obosise de stat pe vine. Se lăsă în patru labe și apăsă cu palmele, dând ocol țărușului. Privi în sus, spre clopotniță, și păru din nou mulțumit. În genere, părea un om mulțumit de ceea ce face. Era mulțumit, dar nu întru totul. — Să ne grăbim, spuse, dacă zici că e doișpe fix. Adu niște pietre mai mici, așa, cam cât pumnul. Să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prima piatră în capătul umbrei. Pe astălaltă o punem în partea ailaltă, carevasăzică la șase, atuncea batem clopotele de vecernie. Utrenia o punem la mijlocul din stânga și denia la mijlocul din dreapta. Te-ai prins ? Maca spuse din cap că nu. Omul arătă clopotnița. — Din ferestruică, locul ăsta se vede ca-n palmă. Pe vremuri, când nu erau blocuri, se vedea până la marginea orașului. Ca să nu mă mai dau jos de fiecare dată să știu când să bat clopotele, stau acolo sus și mă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
întreba rar, și nu pentru că n-ar fi cunoscut răspunsul la orice întrebare, ci pentru a ascunde asta. — M-am uitat, hârâi uriașul. Multă lume la barieră. Și poliție. Eu de ce nu ? — De-aia, spuse bătrânul, că ești cât o clopotniță și cine te vede te ține minte. Mai dai de vreo belea și mă chemi să te scot. Arătă spre cei care moțăiau, cu sticlele în brațe : Scoate-i pe ăștia doi la înviorare. Uriașul își frecă degetul mare de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Ioanide făcu mai multe proiecte, din care numai unul i se păru executabil repede și cu materialul pe care îl avea la dispoziție. Spre a fi mai convingător, transformă proiectul în machetă de ipsos, ce reprezenta palatul comunal (cu o clopotniță în speța campanilei din Piața San Marco din Veneția, însă dreaptă, austeră, turnată în beton armat și vărgată cu careuri) și bazilica. Noutatea la noi era la cea din urmă. Ioanide susținea că e imposibil să faci o catedrală cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
familiar și atrăgător și n-a existat în trecutul nostru procesiunea sinistră ca a catolicilor din vremea Inchiziției, având nevoie de un decor înspăimîntător. Teatralul nu-i în spiritul nostru. Biserica tradiției românești e mică, pierdută adesea printre pomi, cu clopotnițe idilice care o semnalează în văi. Albul ei imaculat o distinge de verdeața câmpului, când anume ornamente sculpturale sau picturale nu o asimilează cu natura. De aceea încercarea de a se introduce în canonica arhitecturii noastre sacre siluete de zgârie-nori
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ministru? . - Bisericile, firește, își au formula lor tradițională șicanonică, greu de modificat. Se vor construi probabil în viitor mari adăposturi betonate sub ele și în apropierea lor. . - Prin urmare, sunteți de părere să nu mai admitem construcții de biserici și clopotnițe fără dispozitiv antiaerian. Pomponescu își permise a tăcea cu amabilitate, fără a se angaja. - Dar turlele nu sunt primejdioase? - Turlele noastre subțiri și "săgețile" gotice, vizibile de sus ca niște ace, nu cred că pot fi țintite. Esențial mi se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
îngrozi pe tema atacului aerian și a stârni din acest punct de vedere discuție și îngrijorare. Într-adevăr, într-o zi se prezentă în piața cartierului o comisie de militari, care priviră în toate chipurile biserica, luând în considerare și clopotnița primăriei ce urma a se ridica în primăvară, cerură a li se da voie să intre în biserică, se urcară pe schele, contemplară cupola de cristal. Nu se mai lucra intens, se înlăturau formele de scânduri ale pilonilor de beton
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ea în stil clasic? . - Unde au să stea clopotele? . - N-a fost niciodată canon ca clopotul să fie în biserică.La multe a atârnat afară. Clopotele vor fi în campanila palatului comunal. . - Deci a unei instituții profane! . - Părinte, mă-mbolnăvești! Clopotnița n-are de-a face cupalatul, nu stă nimeni în ea. N-ai decât, dacă vei lua parohie, să-ți aduci clopotele lângă biserică. Prelații deveniră atenți venind vorba de parohie. - Casă parohială va fi?Primarul, om cu porniri familiare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ștefan cel Mare, Bogdan și Rareș ș-a mai multor doamne din epocele gloriei noastre militare. În jurul bisericei sunt rădicate în formă pătrată odăile destinate pentru călugări, odăi dintre cari cele mai multe sunt adevărate saloane. La intrare deasupra zidului este așezată clopotnița c-un turn înalt, înlăuntru din partea dreaptă o altă clopotniță mai mică, ce conține clopotul lui Ștefan cel Mare numit Bugea. Spațiul dintre biserică și edificiul cu chiliile este acoperit de verdeață și de-o grădină plină de flori, organizată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
doamne din epocele gloriei noastre militare. În jurul bisericei sunt rădicate în formă pătrată odăile destinate pentru călugări, odăi dintre cari cele mai multe sunt adevărate saloane. La intrare deasupra zidului este așezată clopotnița c-un turn înalt, înlăuntru din partea dreaptă o altă clopotniță mai mică, ce conține clopotul lui Ștefan cel Mare numit Bugea. Spațiul dintre biserică și edificiul cu chiliile este acoperit de verdeață și de-o grădină plină de flori, organizată după gustul cel mai bun. Lucrările făcute de comitetul aranjator
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a propus să le reducă la 720. Pe de altă parte, trebuie să ne amintim că marea majoritate a poporului francez la acea vreme era formată din țărani analfabeți și nedespărțiți de fermele lor, ale căror orizonturi nu treceau dincolo de clopotnița satului (clocher). Așadar, țăranii erau foarte atașați de parohie/municipalitate, și, prin urmare, s-a decis ca granițele municipale să nu se modifice în mod semnificativ. Ce s-a schimbat, dar pentru o perioadă scurtă, a fost democratizarea sistemului prin
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
tablă. Locul acestei biserici a fost sfințit de către P.S. Vasluianul, iar construcția ei a durat între anii 1993-1995, fiind sfințită de către Î.P.S. Eftimie Luca, episcop al Romanului. Ambele biserici (cea nouă și cea veche de la Făgheni) au clopotnițele așezate în față, lângă intrare, care stau ca niște bătrâne evlavioase, gătite de sărbătoare, cu straie curate și sobre, după cuviință. Biserica cea nouă păstrează încă urmele șantierului. Dacă îți arăți uimirea și întrebi de ce s-a construit noul lăcaș
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca nici un suflet să nu fie lipsit de lumină în noaptea de Înviere. Femeile sau alt membru al familiei, pregătesc un coș plin cu pască și ouă roșii pentru a fi sfințite. La biserica din Făgheni se așează credincioșii de la clopotniță și până la biserică, iar preotul trece și sfințește bucatele. Se merge acasă, iar duminică dimineață se spală pe față cu ban de argint, ou roșu și o crenguță de busuioc, după care se pleacă la slujba pentru Învierea a doua
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ei, psalmu' nu știu care... Dacă l-aș fi însemnat cu cifră în însemnărica mea, era tare ca Ahil. Hâm, hâm, ahâm, hapciu! Na! Vă dovedesc precum că trebuie să mi le dați îndărăpt. Vă probez astfel: Orice clopot clopoțelnic clopoțind în clopotniță, clopoțit cu clopoție clopoțește clopotarnic clopotat cu clopotărie de clopotarii clopotoși. Sunt clopote-n Paris. Așadar chics. Hă, hă, hă! Asta zic și eu cuvântare". Orice alte comentarii sunt, credem, de prisos. Asupra originii acestui tip de discurs mai planează
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Mucenic Nichita, din episodul consacrat lui Iakonov, Biserica Nașterea Domnului din acest sat fusese demolată, semn că pătrunsese și aici influența nefastă a regimului. Totuși, datorită depărtării de Moscova, acest loc ia forma unui cerc magic, al cărui centru este clopotnița bisericii și care cuprinde cimitirul cu memoria altor vremuri, cu umbra și pacea lui, constituind un spațiu al refugiului din calea "metastazelor" sistemului sovietic. În căutarea "Rusiei adevărate", Volodin amintește de Serghei Esenin, a cărui poezie este construită pe leitmotivul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
referiri la apărarea antiaeriană greacă și la materialul cu era înzestrată; majoritatea fiind de proveniență britanică. În general, era dotată cu tunuri de calibru mic, iar instalarea lor la Atena fusese depistată pe clădirile Marelui Stat Major, între chiliile și clopotnița mănăstirii Licabet, toate „camuflate cu crengi”. La fel, au fost semnalate mitralierele antiaeriene pe terasele diverselor clădiri particulare. Tunuri antiaeriene, de proveniență engleză, au fost observate în portul Pireu și în zona litoralului. Notele, rapoartele, buletinele informative, provenite de la rezidențele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a zidit și la Bârlad și clo potn ița bisericii cu hramul „Sf.Ioan”. Construită din zid în 1810 de Ioan Mârzas, biserica „Sf.Ioan” din Bârlad, arsă în 1831, rezidită de Iordache Ganea, să fi având acte referitoare la clopotniță și cel care a construit-o? Identificarea celor doi Ion de la Tutova - Lumânărică și Titinaș, rămâne viitorimii. Alexandru Papadopol-Calimach, născut la Tecuci la 15 ianuarie 1833 ca fiu al lui Nichifor Papadopol și al soției acestuia Eufrosina, născută Callimach, fiică
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]