1,115 matches
-
aproape o sută de cnezi. Aveam pace, târguri și fiecăruia i se dădea dreptatea ce i se cuvenea. Acelora li se trimiteau cele mai frumoase fete, și pentru un astfel de dar se întorceau acasă cu oi, boi sau cai. Cnezii se adunau aproape în fiecare săptămână”. La aceste adunări se ducea însuși Rogerius, cu cneazul său, la care căzuse prizonier, sub oblăduirea unui ungur meșter, urmărind un mod de a se putea răscumpăra. Într-o asemenea întrunire, s-a hotărât
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
i se cuvenea. Acelora li se trimiteau cele mai frumoase fete, și pentru un astfel de dar se întorceau acasă cu oi, boi sau cai. Cnezii se adunau aproape în fiecare săptămână”. La aceste adunări se ducea însuși Rogerius, cu cneazul său, la care căzuse prizonier, sub oblăduirea unui ungur meșter, urmărind un mod de a se putea răscumpăra. Într-o asemenea întrunire, s-a hotărât convocarea unei adunări la care au trebuit să vină oamenii cei mai puternici, bogați și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a se putea răscumpăra. Într-o asemenea întrunire, s-a hotărât convocarea unei adunări la care au trebuit să vină oamenii cei mai puternici, bogați și mai inteligenți, să aducă daruri întreaga familie, compusă din bărbați, femei și copii. După ce cnezii au primit darurile, i-au condus pe toți cei ce le-au prezentat într-o vale și, despoindu-i de îmbrăcăminte, i-au ucis mișelește. Rămase fără voinici și oameni mai iscusiți în luptă, satele respective au fost înconjurate într-o
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
domni și nobili cumani pe fiecare seminție după măsura, chipul și starea fiecăruia”. Dacă așa stau lucrurile, cum le-am văzut din aceste două izvoare sigure, înseamnă că acei canesii aleși de către români pentru fiecare sat în parte nu erau cneji români propuși dintre locuitorii așezărilor, cum au scris majoritatea istoricilor români, ci hanișori mongoli. Această concluzie se desprinde din textul lui Rogerius, care scrie precis că „fiece sat și-a ales dintre tătari ca șefi (rege, în text) pe cine
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
aflu dacă nu mi se oferă vreo cale de răscumpărare, mă duceam la ei cu canesul meu...”, „ad eos cum meo canesio accedebam”. Ori, povestitorul nostru nu ar fi avut nevoie să cunoască mai de aproape modul de viață al cnejilor, dacă aceștia erau români, cunoscându-i desigur pe aceștia, și nici să găsească un mod de răscumpărare de la ei, deoarece cnejii români nu aveau prizonieri de război. Nemaidiscutând faptul că cnejii români nu ar fi dat ordin să ucidă pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
canesio accedebam”. Ori, povestitorul nostru nu ar fi avut nevoie să cunoască mai de aproape modul de viață al cnejilor, dacă aceștia erau români, cunoscându-i desigur pe aceștia, și nici să găsească un mod de răscumpărare de la ei, deoarece cnejii români nu aveau prizonieri de război. Nemaidiscutând faptul că cnejii români nu ar fi dat ordin să ucidă pe cei mai vrednici oameni din sate cu tot cu familiile lor și după aceea să dispună de autoritate asupra cumanilor și tătarilor, încât
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să cunoască mai de aproape modul de viață al cnejilor, dacă aceștia erau români, cunoscându-i desigur pe aceștia, și nici să găsească un mod de răscumpărare de la ei, deoarece cnejii români nu aveau prizonieri de război. Nemaidiscutând faptul că cnejii români nu ar fi dat ordin să ucidă pe cei mai vrednici oameni din sate cu tot cu familiile lor și după aceea să dispună de autoritate asupra cumanilor și tătarilor, încât să le dea dispoziții să măcelărească pe toți locuitorii români
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
vrednici oameni din sate cu tot cu familiile lor și după aceea să dispună de autoritate asupra cumanilor și tătarilor, încât să le dea dispoziții să măcelărească pe toți locuitorii români cale de o sută de sate, act nelogic și anormal pentru cnejii români. Meritul de a fi observat că în acest text nu poate fi vorba de cneji români, ci de canesi, adică chanî tătari îi revine lui Aurel Decei. Acești canesi au însușit și exercitat atribuții din acele pe care le
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și tătarilor, încât să le dea dispoziții să măcelărească pe toți locuitorii români cale de o sută de sate, act nelogic și anormal pentru cnejii români. Meritul de a fi observat că în acest text nu poate fi vorba de cneji români, ci de canesi, adică chanî tătari îi revine lui Aurel Decei. Acești canesi au însușit și exercitat atribuții din acele pe care le aveau cnejii români. Urmărind în continuare isprăvile tătarilor conduși de Cadan și Buzi, se constată din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Meritul de a fi observat că în acest text nu poate fi vorba de cneji români, ci de canesi, adică chanî tătari îi revine lui Aurel Decei. Acești canesi au însușit și exercitat atribuții din acele pe care le aveau cnejii români. Urmărind în continuare isprăvile tătarilor conduși de Cadan și Buzi, se constată din izvoare că aceștia adunaseră și aduseseră cu ei, de pe unde trecuseră, foarte mulți prizonieri ruteni, ismailiți, cumani și unguri, pe care-i transformaseră în trupe auxiliare
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în pădurile din regiunea Crișurilor și Aradului să revină în așezările lor, să strângă recolta (fânul și paiele) în hambare și să-și aleagă fiecare sat câte un hănișor - cum am văzut și mai sus - cu aceleași atribuții ca ale cnejilor români înlăturați. Întruniți la o adunare mare, acești hănișori, având de gând să ierneze în acea regiune și pentru ca populația să nu consume alimentele și fânul cu vitele lor, au hotărât mai întâi asasinarea oamenilor mai de frunte, cu familiile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cântăreții și cei care slujesc Maicii Domnului nu au dat cisla”. Mărturia cronicii lui Laurentie ne este confirmată și de către aceea a Cronicii Novgorodului, sub același an. „În iarna aceea au sosit solii tătarilor, scrie cronicarul, împreună cu Alexandru Nevski, marele cneaz de Vladimir și solii au început să ceară dijmă și tamgă, iar novgorodienii nu li s-au împotrivit, ci au dat daruri pentru împăratul și i-au lăsat să plece în pace”. După cum se poate lesne observa, cisluirea s-a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Cronica Anonimă numită și Cronica moldo-rusă. Ele au fost prelucrate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, desigur după un mai vechi letopiseț moldovenesc. Aici, se află notat că în timpul lui Ladislau Cumanul (1272-1290) „s-au ridicat tătarii împotriva ungurilor, de la cneazul lui Neimet, din locurile sale în care rătăceau, de la râul Prut și de la râul Moldova și au trecut peste munții înalți și de-a curmezișul Ardealului și au ajuns la râul Mureș și au stat acolo”. Împotriva acestora, Ladislau Cumanul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
891-896) și cu o astfel de armată, la care s-au adăogat și „mulți oameni unguri”, el îi bate pe tătari pe Tisa. „Și netrecând multă vreme, a fost o luptă mare a lui Vladislau craiul Ungariei cu tătarii, cu cneazul Neimet la râul Tisa”, scrie aceeași cronică, în care a învins regele maghiar mai ales cu românii ortodocși. Gonirea, urmărirea și nimicirea tătarilor, s-a făcut mai întâi până la Carpați de către întreaga oaste. Mai târziu, românii ortodocși așezați în Maramureș
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să profite nimeni. Împăratul bizantin era strâmtorat, pe de o parte, de bandele turcești și preocupat cu problema rezolvării atrocităților comise de Campania catalană, iar pe de altă parte, de luptele cu țarul bulgar, Svetoslav, care era ajutat de tătari. Cnejii ruși se întreceau între ei în lingușiri și intrigi la curtea marelui han, pentru a obține onoruri și titluri. Polonezii și lituanienii erau reținuți de războaiele permanente, pe care le aveau cu Marca de Brandeburg. Ungurii catolici, rămași fără rege
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
regiunea Mehadiei și Moise, care se voia voievod al Transilvaniei, ocupa și el teritorii din Transilvania. În același an, alți tătari, îndreptându-se spre Ucraina de vest, determină exodul populației rutene și a bolohovenilor din acele părți până în Moldova. Însuși cneazul Stanislav din Kiev a fost luat să lupte alături de tătari, în anul 1320, împotriva lui Ghedymin, marele duce la Lituaniei la numai 6 mile vest de reședința sa. Victoria lituanienilor nu a schimbat însă nimic din echilibrul de forțe. Ea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și vreo cetate pe Siret, ori la Gherghina-Barboși, unde este semnalată încă una de Miron Costin, ori la Cetatea Crăciuna (din comuna Independența, județul Galați), cunoscută în documente până în secolul al XVIII-lea. În aceste lupte, s-au distins numeroși cnezi și voievozi români din Maramureș, pe care comitele Andrei Lacky îi recomanda regelui ungar, spre a fi răsplătiți. Un Dominic zis Macska și cu Ivanco, fiii lui Ioan, vicevoievodul Transilvaniei, primeau moșia Crasna, din comitatul Trenchin (în Cehoslovacia). Crăciun, voievodul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Ioan, vicevoievodul Transilvaniei, primeau moșia Crasna, din comitatul Trenchin (în Cehoslovacia). Crăciun, voievodul de Bereg, și fiii săi Sărăcin, Nicolai, Valentin și Luca, erau dăruiți cu moșia Bilke. Silvestru, voievodul, cu fiii săi Aprușa și Marcuș și cu Mic, fiul cneazului Stan, primeau, la 28 decembrie 1345, cnezatul din Sarasău, iar Giula, fiul lui Dragoș, și fiii săi Giula, Dragoș, Ștefan, Tătar, Dragomir, Costea și Miroslav, reinstaurați în moșiile Giulești și Valea Marea... Dintre aceștia nu a lipsit, desigur, Dragoș din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de Bistrița, de Maramureș și de Brașov” „ca românii noștri credincioși”, cu adausul că „românilor așezați în acele sate”... li se poruncește „cu cea mai strașnică poruncă regească... să le dați întru toate ascultare... precum i-ați ascultat pe ceilalți cneji (care au plecat la Bogdan), înaintașii lor”. Îndemnul regal la ascultare reflectă starea de nemulțumire generală nu numai a cnezilor, dar și a țăranilor din Maramureș, Ugocea și Bereg. Probabil că, în timpul pătrunderii trupelor polone în Halici, locuitorii Maramureșului s-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
se poruncește „cu cea mai strașnică poruncă regească... să le dați întru toate ascultare... precum i-ați ascultat pe ceilalți cneji (care au plecat la Bogdan), înaintașii lor”. Îndemnul regal la ascultare reflectă starea de nemulțumire generală nu numai a cnezilor, dar și a țăranilor din Maramureș, Ugocea și Bereg. Probabil că, în timpul pătrunderii trupelor polone în Halici, locuitorii Maramureșului s-au așteptat la reîntoarcerea lui Bogdan și restaurarea autonomiilor românești, brutal încălcate de feudalismul apusean, impus de dinastia de Anjou
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Halici, locuitorii Maramureșului s-au așteptat la reîntoarcerea lui Bogdan și restaurarea autonomiilor românești, brutal încălcate de feudalismul apusean, impus de dinastia de Anjou. Chemarea regelui la Bistrița a fost făcută, desigur, prin Andrei, comitele secuilor, mai mult de cnejii și voievozii români din Bereg și Maramureș, care se temeau că prin revenirea lui Bogdan vor pierde privilegiile date lor de Coroana ungară. Sprijinindu-se pe oamenii săi de încredere, veniți cu el, și ajutat de moldoveni cu aprobarea mongolilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
numai marșul în contra tătarilor prin stepă a durat două săptămâni. Ceea ce este important din aceste campanii în contra lituanienilor, rutenilor și tătarilor sunt relatările cronicilor ungare, referitoare la marele număr de oameni mobilizați din interiorul regatului, din care au făcut parte cnejii și oștile voievodatelor românești din Ugocea, Berg, Maramureș și Transilvania, așa cum reiese cu prisosință din ordinele și diplomele emise de Ludovic, îndată după evenimente. Succesul, obținut în bătăliile date cu lituanienii și tătarii în Galiția și Podolia, a fost repede
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pedepsire în contra tătarilor, una în anul 1333 și alta în 1362, după bătălia de la Sinâe Vodă. Dar, din analiza atentă a contextului Analelor lui Sarniski, în care se continua cu descrierea relațiilor încordate dintre Olgerd cu Dimitrie Ivanovici Donskoi, tânărul cneaz al Moscovei (11 ani) se vede că Sarniski a contopit două mari bătălii sub data de an 1333. În adevăr, acum, în 1362, după o asemenea victorie, putea Olgerd să urmărească din nou pe fugarii mongoli și să distrugă absolut
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în același an, 1365. Astfel, ulus-ul lui Giuci pierdea numai în patru ani Bielorusia, Ucraina de Vest, Podolia și Moldova, intrate toate în sfera de influență a marelui ducat al Lituaniei. Supremația lituană era de invidiat în acele clipe când cnejii Moscovei, Suzdalului și Riazanului nu îndrăzneau încă să schițeze vreun gest de împotrivire față de hanul Hoardei de Aur. Și, cum Moldova își datora ruperea obligațiilor de vasalitate față de Imperiul Mongol, nu numai prin victoria de la Sinâe Vodă, dar și prin
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și Maria, ambele înmormântate la Rădăuți, mama acestora, Ana, o lituaniană, a solicitat ajutorul lituanilor și a oferit tronul Moldovei lui Jurg Coriatovici. Izvoarele lituaniene scriu despre Coriat, fratele lui Ogerd, care a stăpânit Novgorodul, că a avut patru fii: cneazul Iurie, cneazul Alexandru, cneazul Constantin și cneazul Theodor. Pe cneazul Iurie, valahii l-au luat ca să le fie voievod și l-au otrăvit acolo. Ajuns voievod, Jurg Coriatovici a hotărât, în primul rând desigur, smulgerea Moldovei de sub dependența Coroanei ungare
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]