560 matches
-
românească preferă însă denumirea de "Principatele Române" (care include și Transilvania), din patru motive: Înaintea constituirii regiunilor tradiționale, au existat țări unde astăzi se află România, numite de istorici "Romaniile populare" și de cronicarii "valahii", unele constituite sub formă de cnezate, altele simple comunități rurale, cum sunt de exemplu țările Crasnei, Lăpușului, Gurghiului, Moților, Amlașului, Făgărașului, Bârsei (în Transilvania), Gilortului, Jaleșului, Lotrului, Argeșului, Muscelului (în Valahia), Vrancei, Neamțului, Dornei, Strășinețului, Onutului, Sorocăi, Iașilor, Bârladului, Codrului, Ciubărciului (în Țărа Moldovei), la care
Principatele Române () [Corola-website/Science/305906_a_307235]
-
intensificat și numărul lor a crescut, concomitent cu sarcinile ce le reveneau, ca urmare a organizării statale, s-a simțit nevoia utilizării unor căruțe mici, la care se înhămau mai mulți cai, numite "olace", așa cum se numeau și cele din cnezatele rusești. Nu este exclus ca olacul să fi fost cunoscut prin părțile noastre de pe vremea stăpânirii tătărești (1241-1352), care controla un imens teritoriu, ceea ce în mod normal solicita și un sistem rapid de comunicație. De aici, denumirile de "olăcari" și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
că padișahul a ignorat înțelegerile și tratatele încheiate cu țara sa de către înaintașii săi. O problemă deosebit de importantă pentru istoricii români și străini este aceea cu privire la realitatea de necontestat, că otomanii nu au cucerit Țările Române, așa cum au făcut cu cnezatele sârbești și bosniace, cu Albania, țaratul bulgar, cu capitala Veliko Târnovo sau cu teritoriul bizantin. Se pune întrebarea firească, turcii n-au putut să cucerească Țările Române sau ei n-au avut interesul s-o facă? Cum s-a putut
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
paginile care urmează voi descrie și analiza pe scurt caracteristicile, transformarea și adaptarea unui tip de entitate politică autoguvernată, adică una a cărei guvernare este autonomă, inter pares și bazată pe instituții democratice: obștea. Criteriul elimină din aria de interes cnezatele, voievodatele și alte entități politice arhaice locale ale căror modele de guvernare (sau mecanisme de decizie colectivă) erau bazate pe asimetria de putere dintre „principe” și supuși. În afara scopului principal, capitolul urmărește încă două obiective adiacente. Primul este de a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ca Basarabia și Bucovina, a fost locuit în antichitate de geto-daci, iar mai târziu a făcut parte din teritoriul vast în care s-au format limba și poporul român. În secolele IX XI, pe teritoriul Ținutului Herța a existat un cnezat românesc numit Cnezatul Herței (sau Codrii Herței), după cum afirmă arheologii ieșeni care au făcut cercetări îndelungate în zonă. Centrul politic al acelui cnezat era o așezare fortificată pe un deal înalt din actualul sat Fundu Herței, comuna Cristinești, județul Botoșani
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
Bucovina, a fost locuit în antichitate de geto-daci, iar mai târziu a făcut parte din teritoriul vast în care s-au format limba și poporul român. În secolele IX XI, pe teritoriul Ținutului Herța a existat un cnezat românesc numit Cnezatul Herței (sau Codrii Herței), după cum afirmă arheologii ieșeni care au făcut cercetări îndelungate în zonă. Centrul politic al acelui cnezat era o așezare fortificată pe un deal înalt din actualul sat Fundu Herței, comuna Cristinești, județul Botoșani. Mai târziu, în
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
au format limba și poporul român. În secolele IX XI, pe teritoriul Ținutului Herța a existat un cnezat românesc numit Cnezatul Herței (sau Codrii Herței), după cum afirmă arheologii ieșeni care au făcut cercetări îndelungate în zonă. Centrul politic al acelui cnezat era o așezare fortificată pe un deal înalt din actualul sat Fundu Herței, comuna Cristinești, județul Botoșani. Mai târziu, în secolele XII XIII, acest teritoriu a făcut parte dintr-o formațiune politică prestatală din nord-vestul viitoarei Moldove, formațiune numită Țara
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
actualul sat Fundu Herței, comuna Cristinești, județul Botoșani. Mai târziu, în secolele XII XIII, acest teritoriu a făcut parte dintr-o formațiune politică prestatală din nord-vestul viitoarei Moldove, formațiune numită Țara Românilor. După întemeierea statului feudal Moldova (1359), teritoriul fostului cnezat Herța a aparținut de ținutul Cernăuți. Între anii 1741 1743, domnul Țării Moldovei, Constantin Mavrocordat, a făcut o reformă administrativ-teritorială, împărțind fiecare ținut în câteva ocoale. Ținutul Cernăuți cuprindea patru ocoale. Fostul cnezat al Herței a devenit, cu aproximație, Ocolul
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
întemeierea statului feudal Moldova (1359), teritoriul fostului cnezat Herța a aparținut de ținutul Cernăuți. Între anii 1741 1743, domnul Țării Moldovei, Constantin Mavrocordat, a făcut o reformă administrativ-teritorială, împărțind fiecare ținut în câteva ocoale. Ținutul Cernăuți cuprindea patru ocoale. Fostul cnezat al Herței a devenit, cu aproximație, Ocolul Târgului din ținutul Cernăuți. În anul 1775 Imperiul Austriei a cotropit trei din cele patru ocoale ale ținutului Cernăuți. Cel de-al patrulea, adică Ocolul Târgului, fără orașul Cernăuți și 10 sate, a
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
care nici nu l-au văzut. Dacă-i vorba de înaintași, atunci află că tot Zozuleacii mei au fost primii prin târgul aista al Siretelui și de aceea suntem puși să facem rânduială... Că, pe aici, din vechime, a fost cnezatul rusinesc al Haliciului, cu una sută cincizeci de ani înaintea moldovenilor. Înțeleg! Cnezat al rusinilor, dar fără oameni... Doar cnejii maramureșeni care-au venit n-au întemeiat Moldovu cu rusini, ci tot cu moldoveni!.. Altfel nici că se putea! Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că tot Zozuleacii mei au fost primii prin târgul aista al Siretelui și de aceea suntem puși să facem rânduială... Că, pe aici, din vechime, a fost cnezatul rusinesc al Haliciului, cu una sută cincizeci de ani înaintea moldovenilor. Înțeleg! Cnezat al rusinilor, dar fără oameni... Doar cnejii maramureșeni care-au venit n-au întemeiat Moldovu cu rusini, ci tot cu moldoveni!.. Altfel nici că se putea! Că unde sunt acei rusini? Și unde-s urmele lor scrise, vorbite, zidite! Lipsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Ale cui sînt cele cară/Incărcate cu povară?/ Sînt carele Pătrului/Din plaiul Hîrlaului,/Pătru Majă,moldovean,/Frate vitreg cu Bogdan/Și feciorul lui Ștefan...”. Orașul Bârlad a cunoscut în cei 830 de ani de atestare documentara perioade de glorie: Cnezat, Capitala Moldovei, Capitala Țării de Jos; Capitala Județului Tutova, Reședința Regiunii Bârlad,Reședinta de Raion,iar din anul 1968Municipiu. Poetul G.G. Ursu îi comunică,cu mândrie, amicului sau Rafael Alberti: ”Bârladul meu nu-i port la mare,\Nici Andaluzia-ți natală
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
statura și conformația lui fizică îl ajutaseră să îi reducă la tăcere pe colegii răutăcioși. După câteva confruntări soldate cu nasuri rupte și ochi umflați, nimeni nu mai îndrăznea să facă glume pe socoteala lui. Rusia feudală era împărțită în cnezate. La mijlocul secolului al XV-lea, cnezatul Moscovei, aflat sub conducerea lui Ivan al IV-lea, numit și "cel groaznic" ajunsese la apogeu. După domnia lui Ivan cel Groaznic, Rusia devenise un stat puternic și mai târziu, imperiu. Ivan a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ajutaseră să îi reducă la tăcere pe colegii răutăcioși. După câteva confruntări soldate cu nasuri rupte și ochi umflați, nimeni nu mai îndrăznea să facă glume pe socoteala lui. Rusia feudală era împărțită în cnezate. La mijlocul secolului al XV-lea, cnezatul Moscovei, aflat sub conducerea lui Ivan al IV-lea, numit și "cel groaznic" ajunsese la apogeu. După domnia lui Ivan cel Groaznic, Rusia devenise un stat puternic și mai târziu, imperiu. Ivan a fost ultimul Mare Cneaz al Moscovei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
am consultat În 1930, Întemeietorul familiei noastre a fost Nabok Murza (floruit 1380), un prinț tătar rusificat, din Muscovy. Propriul meu văr primar, Serghei Sergheevici Nabokov, erudit genealogist, mă informează că În secolul al cincisprezecelea, strămoșii noștri dețineau pământ În cnezatul moscovit. El mă trimite la un document (publicat de Iușkov În Acte din secolele XIII-XVII, Moscova, 1899), ce se referă la un conflict rural pe care l-a avut sub Ivan al III-lea, În 1494, moșierul Kulaikin cu vecinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
VI-VII, avem 15 grupări, dar o grupare cuprindea acum 20-25 așezări, care se extind ca suprafață și număr de locuitori, pentru secolele VIII-X, asistăm la o și mai mare concentrare a așezărilor, concentrări ce se identifică cu formațiunile politice (cnezate, voievodate, țări). În secolele precedente, grupările demografice îmbrăcau forme inferioare de organizare social-politică, obști sătești teritoriale reunite politic în uniuni de obști, mai mari sau mai mici. Existența unor structuri social-economice specifice genera forme de organizare politică aparte. Concret, apariția
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și continuând cu secolele IX-XI. Aceste fortificații au fost înălțate inițial de uniunile de obști mai puternice, în scopuri de apărare față de invaziile străine. Așezările fortificate sau cetățile sunt obiective cu semnificație social-politică, sunt prezente în aria primelor formațiuni statale, cnezate și voievodate, și existau deja, în secolul al X-lea, în diferite regiuni locuite de români. Pe lângă cetățile-reședințe ale cnejilor și voievozilor români din Transilvania și Banat-Biharea, Dăbâca, Orșova s-au aflat și alte cetăți-fortificații. Ele se împart în trei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
unor formațiuni statale. Instituirea bisericii creștine organizate este asociată cu organizarea politică-constituirea "țărilor" (voievodatelor) a dus la generalizarea procesului creștinării, înainte de anul 1000. Organizarea bisericească pe teritoriul românesc este strâns legată și de prefacerile social-politice din societatea autohtonă românească. Constituirea cnezatelor, voievodatelor și țărilor a creat condiții mai bune pentru organizarea instituțională a bisericii. Astfel, creștinismul a devenit religie "oficială" a conducătorilor formațiunilor politice voievodale: Gyula-Bălgrad-a primit credința de la Bizanț, Ahtum, urmașul lui Glad, s-a botezat la Vidin, în "legea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
terrae" (mai marii pământului), adică aristocrația boierii, care beneficiau de o serie de privilegii. Funcțiile (dregătoriile) au apărut după întemeiere, dar boierimea, ca o categorie socială distinctă, exista (dăinuia) încă înainte de apariția statului medieval și provenea din acei fruntași ai cnezatelor și voievodatelor, formațiuni prestatale, și era alcătuită din proprietarii de pământ, slavi la origini, apoi români, după asimilare. Așa se explică o mare parte din toponimia noastră-ei au dat nume proprii localităților și râurilor, care s-au menținut și după
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sunt cuvinte slave) lor sunt căpeteniile diferitelor triburi slave, venite aici, ca și ale populației autohtone supuse, ei împart dreptatea pe timp de pace și conduc oastea în timp de război. Pe văile râurilor, unde locuiau românii, autohtonii, se încheagă cnezatele și voievodatele (termeni slavi, preluați apoi și de fruntașii români.), amintite de primele izvoare istorice.31 Astfel, când vin ungurii în Transilvania, la începutul secolului al X-lea, ei află aici formațiuni politice ("ducate"-voievodate), cu o populație amestecată încă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ducem Bulgarorum et Sclavorum) e limpede că avem o populație amestecată, la începutul secolului al X-lea, români, slavi, bulgari, apoi pecenegi. Aceste formațiuni (voievodate), cu duci (voievozi) români sau slavi și cu o populație amestecată româno-slavă. Sub formă de cnezate și voievodate, la mijlocul secolului al XIII-lea, formațiuni politice sunt menționate și la sud de Carpați, dar acum izvoarele vorbesc doar de români, ceea ce înseamnă că, acum, asimilarea era demult încheiată. Asimilarea se încheiase, însă denumirile slave ale formațiunilor politice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și voievodate, la mijlocul secolului al XIII-lea, formațiuni politice sunt menționate și la sud de Carpați, dar acum izvoarele vorbesc doar de români, ceea ce înseamnă că, acum, asimilarea era demult încheiată. Asimilarea se încheiase, însă denumirile slave ale formațiunilor politice, cnezate și voievodate, au rămas. În felul acesta putem înțelege mai bine și introducerea, la începutul secolului al X-lea, după creștinarea bulgarilor, în 864, a limbii slave în biserica românească-pătura dominantă la noi, elementul politic (boierii) și bisericesc (clerul) erau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de bulgari în această zonă. La începutul secolului al IX-lea, a avut loc o mutație politică-teritorială în Europa centrală: chaganatul avar s-a prăbușit sub loviturile francilor și bulgarilor (796-803). Moștenirea avară era disputată între hanatul (statul) bulgar și cnezatul moravian. Pe fondul litigiilor între statele rivale vecine avarilor, în 862, este organizată prima incursiune a ungurilor în Europa centrală, fiind prădate domeniile lui Ludovic II Germanicul, aflate la apus de Dunăre. 22 În anul 881, ei organizează o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stăpâni feudali, neprivilegiați și nerecunoscuți de statul medieval la începuturile sale. Stăpânirea lor era denumită, în documente, "dominium" sau "possessio", ceea ce înseamnă stăpânire. Stăpânirea cnezială se moștenea din tată în fiu (era ereditară) și cuprindea dreptul de a-și vinde cnezatul, de a-l putea dona sau schimba și chiar de a-l da ca zestre fiicelor. În plus, presupunea dreptul de judecată asupra sătenilor, îndatorați cu dijmă și cu muncă pentru stăpânii lor, așadar o stare de lucruri tipic feudală
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
da ca zestre fiicelor. În plus, presupunea dreptul de judecată asupra sătenilor, îndatorați cu dijmă și cu muncă pentru stăpânii lor, așadar o stare de lucruri tipic feudală. Țăranii erau supuși cnezilor-aceștia erau stăpânii lor. Un text juridic maramureșean spunea: "Cnezatul era dreptul de a exercita stăpânirea pe proprietățile sale, în chip independent de magistrații țării". Această nobilime prestatală (cnezială) nu se afla, la origine, cuprinsă în instituțiile monarhiei feudale (Ungaria), de-aici situația lor de dependență pe pământurile nobiliare. Regatul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]