890 matches
-
încredințate fiecăruia din cei patru îndrumători care participă la experiență.Aceștia adoptă, deci, când una când cealaltă din atitudini, în funcție de grupul cu care colaborează, evident un singur rol pentru un grup. Psihosociologii au inventat nenumărate șiretlicuri suplimentare: de exemplu, un “coechipier” deghizat în electrician intră în localul grupului în absența îndrumătorului și începe să critice producția clubului. Observatorii care se găsesc într-un colț al sălii notează toate modificările apărute în comportarea copiilor, mai ales când îndrumătorul nu e de față
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
acestora În situații diverse. Pe lângă aceasta, activitatea În echipă are și alte obiective, care vizează formarea și educarea elevilor, cum ar fi: formarea deprinderilor de a lucra În echipă, de a contribui personal la succesul echipei, de a accepta părerile coechipierilor, de a se bucura de succesele echipei, de a trece peste granițele acesteia, de a motiva pe cei din echipă pentru rezolvarea sarcinilor formulate etc. După cum se vede, activitatea din echipă are valențe diverse, care nu trebuie neglijate În procesul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ana Radu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93562]
-
care să corespundă comportamentului real. d) Jocul este o cale de Învățare a comportamentului de negociere. În momentele de pregătire a unor jocuri participanții Încearcă să-și asigure Încă Înainte de Începerea jocului o serie de avantaje privind: locul de desfășurare, coechipierii, unele condiții fizice de desfășurare a jocului. e) Jocul este un mijloc de experimentare naturală a unor presupuneri și strategii comportamentale. Jocul este un câmp de elaborare, testare și Învățare a unor strategii de interacțiune interpersonală. Mai mult În joc
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Mihaela VARODI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93095]
-
3 coloane. Instructorul enunță în fața participanților tema ce va forma subiectul analizei. Apoi fiecare membru răspunde în scris prin trei soluții. După această etapă, fiecare participant pasează vecinului din dreapta foaia cu propriile propuneri, preluând la rândul lui, foaia cu soluțiile coechipierului din stânga, pentru a face diverse completări, retușuri, precizări etc. Rotirea se face de 5 ori, până ce ideile emise de oricare membru sintetizează cele mai bune propuneri și le transmite forurilor interesate. Metoda se numește 6-3-5 pentru ca primele 3 idei ale
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
unor noi componente tehnice și tactice fundamentale; 3. Perfecționarea jocului bilateral în condiții de ritm și efort corespunzător jocului competițional și în condițiile prevăzute de regulament; 4. Dezvoltarea preciziei în aruncările la coș; 5. Formarea obișnuitei de a colabora cu coechipierii se realizează prin folosirea permanentă a jocului cu temă în relațiile 1x1,2x2,3x3; Plecând de la conceptul jocului de baschet al faptului că el constă din acțiuni de atac și de apărare și nu din elemente tehnice izolate trebuie respectate
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
mai important este coeziunea echipei. Coeziunea echipei sportive este un fenomen colectiv, un produs supra-individual generat de echipă și care nu se reduce la numărul de relații reciproce ale jucătorilor. Coeziunea se exprimă prin tendința jucătorilor de a se atașa coechipierilor, ajungând la un acord cu aceștia. Este forța care acționează asupra jucătorilor determinându-i să rămână în cadrul echipei. Coeziunea mai poate fi denumită și în termeni de integrare sau ca rezistență a grupului la forțele distructive interne sau externe. D.
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
fi exprimat în formula "toți pentru unul, unul pentru toți". În consecință, poloistul trebuie să țină seama de următoarele cerințe: - înainte de a intra pe teren să fie convins că pentru a realiza performanța trebuie să-i ajute pe toți ceilalți coechipieri să joace cât mai bine; - odată intrat pe teren jucătorul înainte de a primi mingea să știe cărui coechipier trebuie să o paseze. 3.1 Structura și funcțiile echipei de polo pe apă Prin structură se înțelege, de obicei, organizarea internă
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
următoarele cerințe: - înainte de a intra pe teren să fie convins că pentru a realiza performanța trebuie să-i ajute pe toți ceilalți coechipieri să joace cât mai bine; - odată intrat pe teren jucătorul înainte de a primi mingea să știe cărui coechipier trebuie să o paseze. 3.1 Structura și funcțiile echipei de polo pe apă Prin structură se înțelege, de obicei, organizarea internă, modelul de funcționare al echipei. Organizarea internă a unei echipe de polo pe apă este dată de sistemul
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
Organizarea jocului se obține prin stabilirea zonelor de activitate precum ș i de funcțiile pe care fiecare jucător trebuie să le îndeplinească conform sarcinilor specifice postului. În același timp, fiecare jucător trebuie să-și sincronizeze acțiunile sale cu cele ale coechipierilor în așa fel încât el trebuie să știe ce așteaptă partenerul de la el, dar în același timp ce poate aștepta el de la partenerii săi. Randamentul unei echipe este determinat de o cât mai bună organizare a acțiunilor, de măsura în
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
se întâmplă datorită faptului că în echipă își mai fac loc și unele trăsături negative ale gândirii tactice: unilateralitatea, șablonul, lipsa de idei în acțiune, manifestarea jocului la întâmplare, incapacitatea de a descoperi ideile, planurile tactice ale adversarului, neînțelegerea dintre coechipieri în conceperea acțiunilor tactice, insuficient spirit de inițiativă individuală, de perspicacitate și de prevedere. 3.2.3. Motivația performanței în activitatea sportivă Una din sursele eficienței echipei sportive o constituie motivațiile membrilor săi. Motivația este o problemă de interes major
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
poate aștepta în mod legitim din partea altora." Statutul unui sportiv exprimă poziția socială pe care acesta o ocupă în cadrul unei echipe, prin comportamentele pe care el însuși le așteaptă sau le pretinde de la cel cu care se află în relații (coechipierii), sau de la echipă în totalitate, precum și un ansamblu de atitudini manifestate din partea celorlalți față de propria persoană. Din punct de vedere psihosocial, echipa sportivă se prezintă ca un ansamblu de statuturi (poziții) pe care le dețin în sânul ei jucătorii care
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
ceilalți jucători, dar și în raport cu antrenorul, medicul echipei, conducerea clubului. În unitatea dialectică dintre status și rol, statusul reprezintă aspectul static structural, în timp ce rolul reprezintă aspectul dinamic și procesual. Rolul poate fi definit ca ansamblul comportamentelor unui sportiv pe care coechipierii, ceilalți membri ai echipei din care acesta face parte le pretind sau le așteaptă de la acesta. Este vorba de modul în care sportivul respectiv acționează în echipa respectivă încât să răspundă într-un fel sau altul la solicitările echipei. Rolul
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
o comunicație intergrup, de exemplu, între două sau mai multe echipe ale aceluiași club. b. După obiectivele propuse, comunicația poate fi de consum ș i instrumentală. La nivelul intragrupului comunicația este spontană, ea rezultă din nevoia de a comunica și coechipierului soluția tactică cea mai bună în faza de joc. Comunicația instrumentală implică o gândire anterioară, este utilitară și are drept scop obținerea unui avantaj. Această formă se întâlnește cel mai adesea în relația dintre jucător și conducere. c. După instrumentele
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
comunicare este limbajul, luat în totalitatea funcțiilor și laturilor sale: cognitivă, comunicativă, expresivă. Limbajul purtător de idei determină răspunsuri (verbale sau neverbale) din partea partenerului, produce acțiuni, provoacă concentrarea prelungită a atenției persoanelor asupra acelorași teme. Prin limbaj, sportivul atrage atenția coechipierilor asupra sa, fie că le cere mingea pentru că este demarcat și în situație favorabilă de a marca, fie că posedând mingea își strigă un coechipier liber ca să i-o paseze. Prin cuvintele adresate, jucătorul poate influența faza de joc, atât
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
acțiuni, provoacă concentrarea prelungită a atenției persoanelor asupra acelorași teme. Prin limbaj, sportivul atrage atenția coechipierilor asupra sa, fie că le cere mingea pentru că este demarcat și în situație favorabilă de a marca, fie că posedând mingea își strigă un coechipier liber ca să i-o paseze. Prin cuvintele adresate, jucătorul poate influența faza de joc, atât în sens pozitiv cât și în sens negativ. Comunicarea verbală folosită de jucători este aproape întotdeauna simplă, pentru că ea constă în transmiterea unei informații cu privire la
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
realizare al acestei forme de comunicare îl constituie următoarele elemente: - aparența fizică; - expresia momentană a feței (mimica); - gestul - comunicarea motrică. Comunicarea cu ajutorul mingii sau comunicarea motrică este tipul de comunicare specific în echipele de polo pe apă. Jucătorul pasând mingea coechipierului nu face altceva decât să-i comunice că are mai multă libertate de acțiune și poate să preia balonul. Pasa este deci, purtătoarea unui mesaj cu o anumită semnificație. Componenta echipei într-un anumit sistem de joc (repartiția jucătorilor și
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
viteza adversarului, pasa mai poate fi ș i directă sau cu boltă. Condiții de reușită a paselor: - pentru reușita unei pase se ține seama de poziția apărătorului față de partener. Mingea trebuie dată în partea mai depărtată de apărător, creând astfel coechipierilor posibilitatea să se interpună între minge și adversar, pentru a o proteja. - în cazul când mingea vine din fața jucătorului care primește, acesta este obligat, în cele mai multe cazuri, să iasă în întâmpinarea ei, nu să o aștepte pe loc. Ieșirea în
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
fie în raport cu poziția adversarului și poate fi directă sau cu boltă. - să fie rapidă, dar nu atât de puternică, încât adresantul să nu o poată prinde sau să ricoșeze de pe apă. - efectuarea ei să fie numai atunci când expeditorul își vede coechipierul și mai ales dacă este sigur că și acesta îl vede în momentul aruncării. - să fie preferate pasele care pot fi prinse în palmă, ce oferă posibilitatea de a se continua rapid acțiunea. În varianta execuției pasei pe apă, se
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
acesta îl vede în momentul aruncării. - să fie preferate pasele care pot fi prinse în palmă, ce oferă posibilitatea de a se continua rapid acțiunea. În varianta execuției pasei pe apă, se recomandă ca mingea să cadă în punctul unde coechipierul poate ajunge cu siguranță și nu unde ar dori expeditorul să-l vadă sosind. Este obligatoriu ca pasele să fie pregătite în prealabil cu multă atenție, deoarece fiecare situație a jocului, fiecare combinație de atac cere folosirea precisă a unor
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
îi asigură eficacitatea: 1) pasa precisă la omul liber; 2) pasa se va efectua numai dacă există siguranța că i se poate imprima o direcție bună, deci dacă cel care o execută a prins-o bine jucătorul va pasa numai coechipierului pe care îl vede și dacă este văzut de acesta; 3) pentru a asigura viteza atacului, nu se va reține mingea, ci va fi imediat pasată; 4) pentru a evita eventuale intercepții, se va pasa precis și cu procedeul adecvat
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
fi imediat pasată; 4) pentru a evita eventuale intercepții, se va pasa precis și cu procedeul adecvat situației; 5) în situații grele sau când se pregătește un atac dinapoi, se vor da si pase înapoi; 6) mingea se va pasa coechipierului mai liber și nu unuia marcat strâns; 7) după pasă jucătorul va înota cu toată viteza spre poarta adversă sau spre suprafețele libere de teren, pentru a crea situații de gol; 8) pentru a primi mingea, jucătorii sunt obligați să
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
viteza spre poarta adversă sau spre suprafețele libere de teren, pentru a crea situații de gol; 8) pentru a primi mingea, jucătorii sunt obligați să se demarce; 9) înainte de a pasa jucătorul va atrage adversarul asupra lui, creând posibilitatea unui coechipier să devină liber sau demarcându-se în vederea reprimirii mingii; 10) se va evita driblingul și se va pasa imediat coechipierului liber; 11) când jocul este aglomerat pe suprafețe reduse de teren, prin pase lungi și transversale se poate deschide valorificând
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
mingea, jucătorii sunt obligați să se demarce; 9) înainte de a pasa jucătorul va atrage adversarul asupra lui, creând posibilitatea unui coechipier să devină liber sau demarcându-se în vederea reprimirii mingii; 10) se va evita driblingul și se va pasa imediat coechipierului liber; 11) când jocul este aglomerat pe suprafețe reduse de teren, prin pase lungi și transversale se poate deschide valorificând superioritatea fizico-tehnică a echipei. 3.3.4.2 Apucarea mingii Pentru a putea executa anumite manevre cu mingea, este necesară
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
luptei cu adversarul. Factorii favorizanți ai prinderii într-o manieră ușoară și eficientă sau îngreuiată a mingii: - poziția de plutire a celui ce prinde (verticală sau orizontală); - viteza de zbor și traiectoria mingii; - poziția jucătorului care prinde față de cea a coechipierului care pasează; - poziția jucătorului care prinde față de adversar și direcția lui de deplasare; - marcajul și încercările adversarului de a intra în mod regulamentar în posesia mingii. Toate aceste situații vor fi prevăzute în antrenamente. Învățarea prinderii mingii se realizează concomitent
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
balansări ale brațului cu mingea în direcția porții, până se obține dezechilibrarea apărătorului. Într-o altă variantă această mișcare de fentare poate fi urmată de executarea aruncării la poartă cu procedeul inițial, cu altul sau de a pasa la un coechipier a cărui sarcină de concretizare devine mai ușoară. Pentru a utiliza fenta jucătorul trebuie să execute cu picioarele mișcări puternice de susținere a corpului într-o poziție ridicată, până la eliberarea mingii, altfel nu va putea realiza direcția de aruncare dorită
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]