602 matches
-
al celor care făcuseră și Monty Python, pe care-l gustau și când aveau 18 ani, Phil ne repovestea anecdote de la partidele de golf și ne recomanda vinuri Sauvignon cu buchet îndrăzneț. Iar viața sa profesională extenuantă și plină de coerciții îl făcuse să îmbătrânească și fizic. Părul său era rar și alb, iar fața trasă prematur. Avea chiar și un început de burtă. —Mulțumesc pentru cadoul minunat, spuse el cu căldură. Mark mi-a spus că tu ai ales telejurnalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
ai societății civile în dezbaterile avute pe marginea consumului de substanțe cu efect psihoactiv sau psihotrop, stăvilirea consumului acestora trebuie să pornească de la exercitarea unui control asupra comercializării lor (avizare, urmărire a direcției de comercializare), precum și de la înăsprirea măsurilor de coerciție în cazul nerespectării regimului de comercializare. Este salutar demersul Executivului care a aprobat de curând un plan concret de acțiune pentru o intervenție fermă în teren a tuturor instituțiilor implicate în combaterea comercializării de plante etnobotanice, reînființând Agenția Națională Antidrog
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
boierului reprezintă așadar răspunsuri individuale raționale la un cadru instituțional care nu stimula munca și nu încuraja formarea unui simț al proprietății. Gherea argumentează pe larg că, pentru a se asigura totuși cultivarea pământului, soluțiile oferite au făcut apel la coerciția statului. Țăranul era obligat să muncească pe moșiile boierilor și era pedepsit dacă nu făcea acest lucru. El era constrâns în acest sens prin mijloace administrative, nu stimulat economic. Aranjamente instituționale precum satele devălmașe tradiționale au reprezentat însă un cu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
care leagă totul de întâmplarea dureroasă din 1946 când tatăl său a fost scos, epurat de la Radio. Deși adresa de destituire i-a venit acasă abia în 1948, deci, după doi ani de la îndepărtarea din post, între timp măsurile de coerciție nu au întârziat. Mai întâi i s-a luat de acasă aparatul de radio de control care îl ajutase în profesie. Apoi, după mărturiile colegului său de serviciu, Dr. Constantin Oproescu care răspundea de biblioteca sindicală de la Institutul Cantacuzino, în
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
pentru supravegherea licitațiilor, am oferit date concrete de interferență în procesele legale de desfășurare a acestora și m-a uluit lipsa de eficiență în combaterea corupției. Constat cu amărăciune că există un asalt general asupra instituțiilor statului, cu sarcini de coerciție. Dacă văd o soluție la aceste probleme majore ale României? Nu, nu văd. Deci, fiind lipsit de posibilitatea de a relaționa cu omologii mei din întreaga lume, nu am reușit să stabilesc foarte multe legături prietenești și acest lucru se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
au atras, inevitabil, criza profundă și prăbușirea sistemului. Nici capitalismul nu a fost scutit de crize, dar dinamica economico-socială de tip liberal include și mijloacele redresării. Pentru susținerea creșterii economice, sistemul comunist a declanșat o vastă acțiune de propagandă și coerciție „la nivel de mase”: „întrecerea socialistă” (după modelul sovietic al „stahanovismului”), stimularea invenției și inovației (mai mult cu vorbe!), readucerea muncii la înțelesul inițial (chin sau tortură în limba slavă veche). Până și municipiul (oraș cu administrare proprie, conform etimologiei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
au atras, inevitabil, criza profundă și prăbușirea sistemului. Nici capitalismul nu a fost scutit de crize, dar dinamica economico-socială de tip liberal include și mijloacele redresării. Pentru susținerea creșterii economice, sistemul comunist a declanșat o vastă acțiune de propagandă și coerciție „la nivel de mase”: „întrecerea socialistă” (după modelul sovietic al „stahanovismului”), stimularea invenției și inovației (mai mult cu vorbe!), readucerea muncii la înțelesul inițial (chin sau tortură în limba slavă veche). Până și municipiul (oraș cu administrare proprie, conform etimologiei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
exterior. Precum indivizii, organizațiile se „socializează” în cadrul populației de organizații similare, ajungând să se copieze, să se imite reciproc (în privința strategiilor, organizării, culturilor, comportamentului), procesul fiind numit izomorfism. Creșterea gradului de imitație, de asemănare, izomorfismul, este rezultatul unor procese de coerciție (mediul organizațional le constrânge să se adapteze la cerințele societății, grupurilor de interese), mimetism (imitarea intenționată a celor care au succes pentru a căpăta legitimitate) și standardizare sau normativizare (dezvoltarea de norme, de reacții standard care sunt acceptate automat într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
conducătoare. Ca atare, societatea închisă poate fi descrisă ca fiind bazată pe exploatarea de clasă. în cel mai bun caz, un sistem autoritar poate fi adecvat restabilirii armoniei unei societăți organice. Dar, de cele mai multe ori, intervine un anumit grad de coerciție ce trebuie justificată prin argumente întortocheate care fac ideologia mai puțin convingătoare. Rezultatul este că se face mai mult apel la forță până când, în cel mai rău caz, sistemul se va baza pe constrângere, iar ideologia sa va pierde contactul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
constrânși și contactul lor cu tinerii era limitat prin faptul că nu aveau voie să predea în universități, fiind obligați să lucreze doar la Institutele Academiei. Teroarea juca un rol important în funcționarea sistemului, însă ideologia ascundea bine frica și coerciția pe care se baza. Faptul că sistemul a suprviețuit încă aproximativ 35 de ani după moartea lui Stalin dovedește geniului acestuia. A existat un scurt moment de speranță când Hrușciov a dezvăluit o parte din adevărul despre Stalin în discursul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
tipuri de gândire sau dacă evenimente noi creează o situație mai complexă, atunci el va cădea, probabil, în declin. Convingerile tradiționale își pot menține supremația în competiție cu alte idei, mai ales dacă se bazează pe un grad adecvat de coerciție. Totuși, în aceste circumstanțe, modul de gândire nu mai poate fi privit ca fiind tradițional. A afirma principiul că lucrurile trebuie să fie așa cum au fost dintotdeauna nu este același lucru cu a crede în el în mod implicit. Pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
propriile eforturi, ei ajung să distingă între interesele lor și cele ale întregului. Atunci, unitatea societății organice se destramă și fiecare începe să-și urmărească propriul scop. Relațiile tradiționale se pot menține și în astfel de condiții, însă doar prin coerciție. Nu mai avem o societate cu adevărat organică, ci una a cărei invariabilitate este întreținută artificial. Distincția este similară cu cea dintre modurile de gândire tradițional și dogmatic și, pentru a evidenția acest lucru, voi folosi noțiunea de societate închisă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
în sprijnul ei. Mintea umană devine un câmp de luptă pentru forțele politice, iar doctrinele armele taberelor aflate în conflict. Supremația unei doctrine poate fi, astfel, prelungită prin mijloace care au puțin de-a face cu validitatea argumentelor. Cu cât coerciția destinată menținerii autorității dogmei este mai dură, cu atât mai puțin va satiface nevoile intelectuale. Când hegemonia dogmei este, în sfârșit, distrusă, oamenii se vor simți eliberați de sub îngrozitoarea opresiune. Noile perspective se deschid și proliferarea oportunităților generează speranță, entuziasm
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
se diminuează conflictul dintre interesul colectiv și politicile urmărite în realitate - și invers. în cel mai bun caz, sistemul autoritar poate face mari progrese spre restabilirea armoniei pașnice a societății organice. Mai adesea, trebuie însă impus un anumit grad de coerciție și acest fapt necesită explicații prin intermediul unor argumente complicate care fac ideologia mai puțin convingătoare, solicitând folosirea forței până când, în cel mai rău caz, sistemul se va baza pe constrângere și ideologia va fi complet ruptă de realitate. Index Adams
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
ai devianțelor sus-amintite. Situația ideală ar fi aceea În care fiecare individ să fie capabil să-și asume un grad adecvat de conștientizare a urmărilor propriilor fapte, care să-i inhibe manifestările antisociale, reprobabile. În absența acestui status quo utopic, coerciția legală (cea instituționalizatăă rămâne singura În măsură să cenzureze sau, cel puțin, să tempereze exteriorizările traumatizante ale unor astfel de brute antropomorfe, incapabile să manifeste, În accesele lor de furie, trăiri de compasiune, empatie sau alte sentimente nobile, specifice omului
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
noi facem, mizând pe faptul că nu vom fi printre cei prinși, sperând astfel ca soarta să nu ne fie nefavorabilă. De fapt, legile reprezintă (cel puțin în societatea noastră) mai degrabă un ideal, la care se adaugă teama și coerciția aleatorie. Cum nu toate infracțiunile sunt depistate (ba chiar foarte puține) legea nu face decât să perpetueze astfel nedreptatea. Într-o diversitate atât de mare (sexuală, religioasă, etnică etc.) cum creăm spațiul în care ne putem întâlni? O parte a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
și reprimării. “Comicul grotesc rezultă din promovarea materialității și a corporalului până la un nivel permițând anularea distanței dintre contemplator și erou, într-un consens al râsului, resimțit de <<comunitatea râsului>> ca eliberare a senzualității și ca triumf asupra angoaselor și coercițiilor normative de tot felul.” Cu alte cuvinte, un “rire d’accueil”, al solidarității cu eroul, dar concomitent un “rire d’exclusion”, de excludere și discreditare a tot ceea ce însemnă constrângere și normă. Ocupându-se de funcțiile carnavalescului în Evul Mediu
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
credincios cuvîntului dat, omenos, integru, religios". Dacă nu are aceste însușiri, principele trebuie să facă în așa fel "să pară că le are". Nimic mai necesar însă, decît ultima dintre însușirile enumerate prin care poate cîștiga sufletul poporului. Mijloacele de coerciție să aibă și ele masca blîndeții ca să poată fi acceptate de popor. Nimic de durată însă, fără vocația de principe, între "împrejurări favorabile, norocoase" și "însușirile personale", Machiavelli pune mereu accentul pe acestea din urmă. Prevalenta lor în strălucirea princiară
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fluctuațiilor vestimentare în termeni de fenomen social, mai exact autorul recunoaște principiul dinamic al modei ca factor explicativ pentru societatea timpului său. "Așa cum se manifestă acum, moda este o formă de control social analogă guvernării constituționale, făcând vizibil compromisul dintre coerciția guvernamentală și libertatea individului. Moda este răspunzătoare de schimbarea permanentă a diferitelor comportamente. Natura acesteia este imitativă și scopul este egalitatea socială" (H. Spencer, 1897/1900, 205). Folosind la ascunderea și, eventual, estomparea distincției de clasă, moda a favorizat creșterea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
metode coercitive și negative pentru a contracara comportamentele agresive și sfidătoare ale copiilor. Cu toate acestea, s-a demonstrat prin studii că aceste practici nu fac de multe ori decât să perpetueze problema (Patterson și colab., 1991). Atenție Conform teoriei coerciției (Patterson și colab., 1991), părinții care inițiază relații foarte negative și ostile cu copiii lor nu fac decât să accentueze comportamentele agresive și sfidătoare ale acestora. Interacțiunile de acest gen întăresc și mențin procesul de accentuare a comportamentelor deja existente
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
se asociază atât de frecvent. De reținut Pentru copii, neascultarea poate fi un mijloc eficient de evitare sau sustragere de la activități indezirabile care necesită respectarea unor rugăminți (de exemplu, ridicarea unor jucării de pe jos sau curățenia în cameră). Conform teoriei coerciției, în aceste situații, părinții vor reacționa adesea înfuriindu-se și aplicând sancțiuni (vor striga și vor lovi copilul), metode favorizate probabil de faptul că uneori dau rezultate. Teoriile psihodinamice Un terapeut cu o abordare psihodinamică ar putea interpreta comportamentele agresive
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
perspectivă comportamentală, neascultarea și agresivitatea par să apară ca reacție la un set prestabilit de principii de învățare. Un clinician cu o abordare behavioristă va încerca să izoleze factorii ambientali responsabili de întărirea și menținerea comportamentului. În contextul familial, teoria coerciției (Patterson și colab., 1991) explică întreținerea acestor conduite prin faptul că părinții cedează în mod repetat atunci când li se cere ceva, Teoriile cognitive Cognitiviștii se concentrează asupra modului în care gândirea dezadaptativă influențează comportamentele ostile și de sfidare. Studiile efectuate
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
numără nerespectarea autorității. Printre comportamentele ce apar în tulburarea de conduită se numără violarea proprietății. Tulburarea opozițională se manifestă prin comportamente de sfidare. Printre comportamentele ce apar în tulburarea de conduită se numără absenteismul nemotivat și încălcarea regulilor. Conform teoriei coerciției, elaborată de Patterson și colegi săi, ce tip de relație există între copiii cu probleme de conduită și părinții lor? Părinții ai căror copii au probleme de conduită sunt forțați să îi ajute și să îi tolereze. Există o lipsă
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Analistul istoriei Partidului Comunist Român, americanul Kenneth Jowitt găsește două noțiuni care contribuie la clarificarea evoluției raporturilor de forțe: emulația și constrîngerea. Elitele partidului sînt în competiție: după 1950, Ana Pauker formulează rezerve în privința lui Dej. Pe de altă parte, coerciția se exercită chiar în sînul partidului. Eșecul este o greșeală personalizată, rezultatul unei analize eronate. Or, în 1951-1952, partidul român se lovește de primele eșecuri ale mărețelor proiecte puse la cale în 1948. Acest eșec este și al sovieticilor implicați
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o da nimănui, încredințînd-o unui soi de directorat anonim, ca și cum ea ar fi o simplă afacere tehnică sau economică. Obținem atunci o aceeași renunțare la libertate datorată lipsei banilor, limitării resurselor sau sărăciei și pe care conducătorul o dobîndește prin coerciție sau persuasiune. Cale de mijloc nu există. Într-un caz se ajunge la despotismul democrat, atît de familiar în Europa după ce l-a inventat Napoleon. Un scriitor englez spunea că Împăratul realizase "o guvernare absolută dotată cu instinct popular". În
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]