1,222 matches
-
nici o măsură decisivă pentru a stimula producția, a spori cantitatea de mărfuri, a încuraja libera inițiativă, singura susceptibilă să asigure ieșirea din marasmul economic. Motivele unei asemenea conduite sunt clare acum. Recrutată din sfera "nomenclaturii", întemeiată ab initio pe instrumentele coercitive ale vechiului regim, echipa de la conducere n-a fost în măsură a pune la lucru reformele de care țara are nevoie. Ea a tergiversat totul, la început pentru a-și consolida poziția, se vede, apoi pentru a nu stârni nemulțumiri
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
trădați de "legislatorii bisericii" în eforturile lor de a se apropia de credință, pentru că Dumnezeu nu ar fi decât expresia mascată a unei dorințe de putere incapabile să se impună în lume, o creație a resentimentului, Cioran detesta măsurile morale coercitive impuse de această ființei umane. Este revoltat împotriva acestei religii care pretinde să răscumpere toate suferințele omului prin acelea ale lui Cristos, împotriva imaginii paternaliste a lui Dumnezeu. Or, spune Cioran, nu numai că acesta nu a reușit nicicum să
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pe rolul cunoașterii. Grefată pe criza economică actuală, Agenda 2020 este un accelerator pentru politica europeană de cercetare, dezvoltare, inovare, prin coordonarea acesteia cu politica socială, cea educațională și cea energetică. Ca și anterioara "Agendă", actuala strategie nu presupune prevederi coercitive pentru statele membre. Presiunile reciproce si statutul de stat membru al U.E. ar trebui să cântărească mult în punerea în aplicare a actualei Agende. Anul 2010 conceput anterior ca an limită în care Uniunea Europeană ar fi trebuit să se transforme
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
proprietate, cât și drepturile la redistribuirea bunăstării. Să ne imaginăm ne cere Brody poziția inițială a unui contract social. Toți cei care participă la realizarea acestui contract recunosc existența unui drept libertarian egal de a nu fi împiedicat în mod coercitiv de la utilizarea resurselor naturale ale pământului. Ei recunosc, de asemenea, că acordarea de drepturi de proprietate exclusive asupra resurselor naturale și asupra valorilor create prin muncă are drept rezultat eficiența economică. Acești indivizi, susține Brody, ar fi de acord nu
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
care susține că nici măcar ideea existenței unui drept la un minim decent de servicii medicale nu este una acceptabilă, de vreme ce și ea implică ideea unei îndreptățiri a indivizilor a cărei satisfacere trebuie garantată, dacă e necesar, chiar și în urma intervenției coercitive a statului. Un astfel de libertarian ar putea accepta, cel mult, că furnizarea unui minim decent de servicii medicale, inclusiv celor care nu își permit să plătească pentru el este o exigență a carității sau benevolenței, nu și a dreptății
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
minim decent de servicii medicale, inclusiv celor care nu își permit să plătească pentru el este o exigență a carității sau benevolenței, nu și a dreptății. Spre deosebire, însă, de dreptate, caritatea sau benevolența, fiind opționale, nu legitimează utilizarea forței coercitive a statului pentru a garanta accesul tuturor la (cel puțin) un minim decent de servicii medicale. Cum crede Buchanan că poate fi înfrântă rezistența unui astfel de libertarian față de ideea existenței unui drept minimal la îngrijire medicală? Printr-o strategie
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
expresie în conformitate cu situația (în clasă, la joc,etc.) după cum receptarea corectă trebuie dezvoltată prin introducerea conștientă a principiului interpretării contextuale. Copilul trebuie să stăpânească și sa utilizeze forma de exprimare scrisă, cu normele ei ortografice, cu sistemul specific, mult mai coercitiv al sintaxei, al morfologiei, al "compoziției" în genere, și chiar al lexicului. "Atitudinea copilului fața de aceste aspecte, capacitatea lui de a și le însuși, criteriile selective care dirijează și la această vârstă învățarea limbii, apariția preocupărilor de a face
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
desprins de la început două concepții opuse: proiectul francez și proiectul anglo-american. Anglia și Statele Unite ale Americii considerau opinia publică și forța morală ca fiind suficiente pentru eliminarea conflictelor internaționale. Franța dorea ca față de statele agresoare să se ajungă la măsuri coercitive, ceea ce presupunea și crearea unei forțe armate internaționale. Până la urmă s-a ajuns la un compromis între cele două puncte de vedere. La 14 februarie 1919, proiectul Pactului Ligii Națiunilor a fost înaintat Conferinței păcii. În seara aceleiași zile, președintele
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
expresie în conformitate cu situația (în clasă, la joc,etc.) după cum receptarea corectă trebuie dezvoltată prin introducerea conștientă a principiului interpretării contextuale. Copilul trebuie să stăpânească și sa utilizeze forma de exprimare scrisă, cu normele ei ortografice, cu sistemul specific, mult mai coercitiv al sintaxei, al morfologiei, al "compoziției" în genere, și chiar al lexicului. "Atitudinea copilului fața de aceste aspecte, capacitatea lui de a și le însuși, criteriile selective care dirijează și la această vârstă învățarea limbii, apariția preocupărilor de a face
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
similionirică. Figurile spațiale prin care se configurează universul poetic marca Emil Brumaru sunt cele circumscrise imediat-domesticului, așadar convențional asociate nevoii de autoizolare într-un spațiu închis, protector, acolo unde eul liric se simte la adăpost de rigorile sistemului exterior, firește coercitiv: odaia ("Să intri în odăi din care nimeni/ nu te mai scapă, / Unde totul e proaspăt ca-n mărar,/ Unde sunt căni cu apă!"), cu variantele subînțelese, iatac și alcov, bucătăria ("Dulci bucătării de vară/ Cu găleți de zoi la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de o parte, deferența, da-ul hotărât spus marilor valori poetice (curente și nume reprezentative, teme universale și alte utopii culturale) "inima mea credincioasă tuturor utopiilor" , pe de altă parte, refuzul, nu-ul aruncat, la fel de decis, oricărei forme de autoritate coercitivă. Dintre cele două tipuri de raportare la ontos și poesis, firește, poetul pare a și-o asuma, orgolios, doar pe cea de-a doua. Intrarea în scenă a lui Daniel Corbu este, de altfel, pusă sub semnul refuzului restaurator. O
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unelte ale muncii/ strângând cu voioșie cercurile/ în jurul meu/ Ca să-i îmbun/ m-am gândit că e bine să le dau un citat/ din propria-mi operă/ noli me tangere le-am spus". În fine, din aceeași categorie, a mijloacelor coercitive, face parte ironia blândă, atașantă, tip "d'accueil" ("charientism", ar fi spus Heinrich F. Plett), pe care Nicolae Turtureanu o va cultiva cu măsură în toate cărțile sale de poezie (și cu asupra de măsură într-o parte a prozei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
al introspecției absolute. Orientarea noilor direcții în literatura europeană impune o mișcare de liberalizare masivă a actului creator; noua manieră de a face literatură reclamă tendința de manifestare a independenței auctoriale față de orice șabloane etice, estetice sau sociale cu rol coercitiv: Această tendință de poziționare trimite, în aparență, la un spațiu cultural al nimănui, spațiu care înlocuiește o raportare a literaturii de tip tradițional la un sistem de repere bine delimitat, cu unul al vidului cultural, al absenței corespondențelor și al
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de refugiu, transpusă prin proprii ochi, din prisma propriei înțelegeri a lumii. Pornind de la ideea lui Roland Barthes, care "vorbea despre puterea de a produce catharsis-ul prin literatură, pentru că literatura se opune stagnării și împietririi rostirii, limbajul fiind unul coercitiv și nesupus factorilor ce i-ar deturna forța contestatară, mizând pe responsabilitatea formei și pe puterea ei la tendința de aservire și de manipulare"9, Luiza Bratu face o analiză interesantă a modului în care un scriitor reconstruiește lumea, redând
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nici entuziasm, iar ritmul este rapid, tonul grav, acuzator. Versurile par a fi niște dictoane, în mare parte eliptice de predicat, epuizând lapidar orice posibilitate de a-i da ideii poetice noi sensuri. Limbajul este ceea ce Roland Barthes numea "limbaj coercitiv", pentru că "puterea se insinuează, oriunde apar forme ale schimbului social. Și doar literatura, proliferând semnificantul, s-ar putea opune stagnării, osificării, naturalizării rostirii. Numai ea ar putea trișa limba, scoțând-o în afara puterii"242. Coerența se instituie prin utilizarea prezentului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
la o sancțiune - punitivă sau pozitivă. IV. Pentru o etică a responsabilității Complexitatea fenomenului responsabilității În sfera juridică, obligativitatea acționează Întotdeauna asupra responsabilității umane ca un imperativ exterior, ca o cerință constituită În afara individului și care are o influență coercitivă În determinarea conduitei sale. În sfera responsabilității morale, obligativitatea Își menține caracterul coercitiv, dar constrângerea Își extinde câmpul, din cel al exteriorității În cel al interiorității, devenind datorie morală: „Obligația este instanța prin intermediul căreia datoria irumpe În conștiința unui om
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
fenomenului responsabilității În sfera juridică, obligativitatea acționează Întotdeauna asupra responsabilității umane ca un imperativ exterior, ca o cerință constituită În afara individului și care are o influență coercitivă În determinarea conduitei sale. În sfera responsabilității morale, obligativitatea Își menține caracterul coercitiv, dar constrângerea Își extinde câmpul, din cel al exteriorității În cel al interiorității, devenind datorie morală: „Obligația este instanța prin intermediul căreia datoria irumpe În conștiința unui om pentru a-i orienta și a lansa acțiunea.” Propriul obligației morale apare pe
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
polemicile"125. Urmărind disputa Habermas Lyotard, de cele mai multe ori transformată într-un triunghi teoretic prin prisma "arbitrajului" lui Richard Rorty, Ihab Hassan reflectă asupra distincțiilor dintre cele două teorii, dintre care cele mai importante rămânând respingerea metanarațiunilor și a codurilor coercitive versus conceptul universalist al rațiunii, limbajul conceput drept conflictual versus limbajul a cărui funcție esențială este comunicarea, diferend versus consens. În ciuda diferențelor dintre proiectele lor, ambii filosofi aflați în dispută intenționează să prezerve liantul social; Lyotard consideră (la fel ca
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
argument al acestei teorii subliniază deciziile unilaterale ale altor țări, deoarece se sugerează că liberalizarea financiară internațională, spre deosebire de liberalizarea comercială, poa te evolua mai degrabă în condițiile competiției decât în condițiile existenței unei cooperări internațio nale. O altă versiune, mai coercitiv ă a acestei teorii, susține că S.U.A., în mod special, a utilizat diverse mijloace multil ate rale și bilaterale, mai ales, prin p oziția sa dominantă în cadrul FMI și Băncii Mo ndi ale de a promova liberalizarea financiară. Conform acestei
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
factorilor pol itici din aceste țări avansate. Mai mult, pentru a explica de ce alte țări ar alege în mod unilateral să le urmeze exemplul necesită, de asemenea, o analiz ă s imilară a politicii interne a fiecăreia. Chiar și versiunea coercitivă a teoriei puterii hegemonice nu poate evita acest lucru, ca atunci când țările puter nic dezvoltate exercită pre siuni asupra celor mai slab dezvoltate, pentru ca acestea să se liberalizeze. În absența unei astfel de analize, detaliile pr oce sului de globalizare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de concurență din România Consiliul Concurenței 1. Generalități Consiliul Concurenței este autoritatea națională administrativă în domeniul concurenței care urmărește respectarea legislației în domeniul concurenței, lato sensu, iar în caz de încălcare va aplica sancțiunile prevăzute de lege exercitând astfel forța coercitivă a statului . Astfel, potrivit art. 3 din Legea 21/1996 privind concurența, Consiliului Concurenței este autoritate administrativă autonomă, învestită în acest scop, în condițiile, modalitățile și limitele stabilite prin dispozițiile prezentei legi. Consiliul Concurenței aplică dispozițiile art. 101 și 102
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
derizoriu; din toamnă și până-n primăvară, „organele” erau îmbrăcate cu costume la două rânduri, haine negre din piele (probabil confiscate de la foștii agenți ai Siguranței), pălării de fetru și ca accesoriu important, o voce dogită de alcool și tutun. Mijloace coercitive folosite: torturi inimaginabile, împrumutate din întunecatul ev mediu, bătăi, uneori până la moartea „subiectului”. Ei bine, când cineva primea „vizita” acestor criminali declarați de către comuniști „apărători ai cuceririlor revoluționare ale poporului muncitor de la orașe și sate”, putea să-și pregătească la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
civile îi ajută pe cei bine organizați și inteligenți să pătrundă în multiplele sale structuri. Gramsci a considerat că un "război de poziții" prelungit în tranșeele societății civile ar putea submina puterea burgheziei în propriile sale teritorii, economia și statul coercitiv. Din acest punct de vedere, dobîndirea puterii de către clasele de jos, mai ales "clasa fundamentală", proletariatul, depinde vital de cucerirea, mai întîi, a societății civile. Gramsci a atacat, prin aceasta, strategia bolșevică a acaparării puterii de stat prin violență. Scopul
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Wood, societatea civilă, "un slogan atotcuprinzător pentru stînga", este un termen ce a ajuns un sinonim posibil pentru asociații voluntare, diversitate și libertate, cînd este, de fapt, mai bine folosit pentru a descrie și a judeca "logica totalizatoare și puterea coercitivă a capitalismului". Wood a recunoscut implicit ideea normativă că toți socialiștii, marxiști sau nemarxiști, ar trebui să susțină "principiile legalității, ale libertății de exprimare și de asociere, precum și protecția sferei "nestatale" contra incursiunilor realizate de către stat". Dar, argumenta Wood, aceste
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
mai adăugat în context și un protest: "Chiar și atunci cînd piața nu este, cum se întîmplă în mod obișnuit în societățile capitaliste avansate, doar un instrument al puterii aparținînd unor conglomerate gigantice și corporații multinaționale, este totuși o forță coercitivă, capabilă să subjuge toate valorile, activitățile și relațiile umane imperativelor sale. Nici un despot din Antichitate n-ar fi sperat să pătrundă în viața personală a supușilor săi în alegerile, preferințele și relațiile lor în amănunte atît de cuprinzătoare și intime
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]