1,814 matches
-
relatare asupra „complicatelor presiuni psihologice care-i determină pe oameni să comită asasinate”, cum pare a sugera Chandler. Dimpotrivă, e greu de imaginat un roman polițist în care să nu regăsim și contrariile elementelor de mai sus. Mai mult, doar coexistența acestora îl îndreptățește pe autor să pogoare asemenea unui nou erou civilizator, însetat să stabilească legi și să dea ordine. E discutabil dacă „o atmosferă de teroare distruge gândirea logică” ori dacă analiza mecanismelor psihologice ale personajelor dăunează „analizei detașate
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de ascetism. Ctc "C" Clivaj (al eului, al obiectului)tc "Clivaj (al eului, al obiectului)" Definițietc "Definiție" Acțiunea de separare, de divizare a eului (clivajul eului) sau a obiectului (clivajul obiectului) sub influența unei amenințări angoasante, acțiune având ca rezultat coexistența celor două părți astfel separate care nu se cunosc între ele, în condițiile în care formația de compromis este imposibilă. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" Fie că are loc în interiorul eului sau se produce în raport cu obiectul, mecanismul clivajului răspunde unei nevoi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Să amintim aici că, descriind originea lumii, Facerea începe cu separarea primordială, aceea a pământului de ape. Așa cum subliniază Laplanche și Pontalis (1967), clivajul nu este la drept vorbind o simplă apărare, ci mai degrabă o modalitate de a asigura coexistența a două procedee de apărare. Acest fapt presupune oare o întărire sau o slăbire a clivajului, văzut ca apărare? Este de presupus că prevalența rolului structurant sau defensiv, în funcție de circumstanțe, va face din clivajul „reușit” un motor al dezvoltării sau
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
carențe familiale infantile și trecea prin unele probleme conjugale, ceea ce nu lămurea însă cu nimic motivațiile unor asemenea crime, pe care nici el nu le cunoștea. Clivajul eului poate explica parțial această conduită agresivă exagerată și absurdă. Se observă aici coexistența a două poziții antagoniste ce rămân străine una alteia: prima ține cont de realitate, iar cealaltă, sub influența pulsiunilor, „desprinde eul de realitate” (Freud, 1938/1987). În concluzie, există două persoane în una singură, persoane care se ignoră reciproc: cea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
îngrijorează anturajul prin timiditate, tulburări de somn și „frământări” care o țin trează toată noaptea: după spusele fetiței, o „mamă neagră” vine și o persecută, vrea s-o alunge din pat, s-o arunce în toaletă. Gabrielle explică foarte bine coexistența în ea a unei mame binevoitoare alături de mama „cu fața neagră, tare, tare urâtă”. La întrebarea psihanalistului dacă fetița detestă acest personaj malefic, ea răspunde: „Mama știe bine”, apoi adaugă: „Nu știu ce mi se-ntâmplă. Doamne, sunt alungată din pat de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
organ. Absența percepută este contracarată printr-un refuz, cu câștigul de încrederece-l însoțește, în confruntarea cu fantasmele de castrare și cu culpabilitatea, legate de dorințele incestuoase oedipiene, dublate de presupusa lege paternă a talionului. În acest caz, observăm cu claritate coexistența posibilă - în psihicul copilului - a două „realități” incompatibile, menținute prin clivaj: una este acceptată și va persista apoi la adult, cu toată conștientizarea absurdității faptelor, în vreme ce realitatea cealaltă, aceea a dorinței inconștiente refuzate de eu, determină copilul să acționeze, să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Vânzarea patrimoniului național nu poate fi decisă decât de popor, printr-un referendum național”. În aceste condiții, partidul Își declara intenția ca, În eventualitatea preluării puterii, să „renaționalizeze tot ceea ce a fost privatizat fără un motiv economic sau social serios”. Coexistența proprietății de stat și a celei private era agreată, În condițiile adoptării unei economii sociale de piață, bazate pe rolul statului ca principal instrument de control și responsabil al redistribuirii veniturilor naționale. O a treia cale, cea Între economia capitalistă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pe drumul debarasării de formalism. Dacă situăm volumul în frontul creației noastre literare - și aceasta este perspectiva obiectivă - constatăm că el constitue o serioasă rămânere în urmă (...). Nina Cassian face parte dintre aceia care nu au înțeles deplin că o coexistență pașnică a ideologiei clasei muncitoare și a ideologiei burgheze, este cu neputință de realizat (...). Trebuie să semnalăm încă de la început că în versurile scrise din 1948 și până azi, poeta dovedește a nu fi observat - decât într-o neînsemnată măsură
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu seamă pentru arta și arhitectura italiană. „Receptarea morfologic-decorativă a Renașterii italiene în Europa Est-Centrală și Răsăriteană a secolelor XV-XVI” - scrie Răzvan Theodorescu - „constituie ea singură un capitol de cel mai mare interes în istoria culturii acestor părți de lume. Coexistența unor forme italiene toscane, foarte pure și „moderne” și a unor forme lombarde, mai decorative și mai tributare tradiției medievale, într-unul și același moment - este cazul amintitei capele transilvane de la Alba-Iulia, la începutul secolului al XVI-lea -, ca și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
astronomie. Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, mai târziu, Învățăturile lui Pertu Movilă către fratele său Moise, domnul Moldovei, sunt două din exemplele atrăgătoare ale unei lungi suite de scrieri ce promovează rațiunea la loc de cinste, demonstrând coexistența mai multor forme de expresie. E vorba de o gândire tot religioasă, dar rațională, în care adevărurile, deja formulate, sunt supuse arbitrajului rațiunii, morala întemeindu-se pe înțelegerea mai îngăduitoare a omului. Să spunem că mulțimea confluențelor cu Orientul, cu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
scrisul istoric caută să dobândească pretenții de valabilitate științifică; în momentul apariției praxis-ului politic - și, de ce să nu arătăm, el este prezent de-acum încolo din ce în ce mai des în cărțile ce pregătesc istorismul veacului al XIX-lea - direcțiile se separă. Coexistența celor două aspecte, științific și politic, nu exclude convergențele ideatice și metodologice. Înseși programele politice naționale, românesc, maghiar, săsesc, apelează la surse de informare și interpretare comune, la domenii care le asigură suportul afirmațiilor teoretice. De pildă, la dreptul natural
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ale realului sau la confuzii identitare, individul nemaiștiind la ce „lume” este racordat. Sunt mai multe moduri de concepere a cyberspațiului cultural. Într-o recentă luare de poziție (Featherstone, Burrows, 1996, pp. 5-7; vezi Manolescu, 2003, p. 98), se afirmă coexistența a trei ipostaze: cyberspațiul barlovian, realitatea virtuală și cyberspațiul gibsonian. Cyberspațiul barlovian își extrage denumirea de la John Barlow, fost autor de texte pentru muzica unei anumite trupe din deceniul al șaptelea și fondator în anii ’80 al grupului de acțiune
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
virtuală - formă de emergență și difuziune a cunoașterii În condițiile transformărilor tehnico-sociale actuale, asistăm la o reconfigurare a grupurilor de învățare, ce se structurează și ființează pe alte criterii decât cele tradiționale. Clasa de elevi, în mod tradițional, presupune obligatoriu coexistența spațială a mai multor indivizi, acțiune simultană în comun, interacțiune prezentă, interrelaționare concretă prin diverși stimuli. Dincolo de acest grup de învățare, ce își păstrează în continuare performativitatea, apare și o altă ipostază a acestuia - cea virtuală. E lucru știut că
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de media care inițial doar se atingeau, ca în figura de mai jos. EMBED Word.Document.8 \s Noile tehnologii de informare și comunicare sunt supuse următoarelor șase principii fundamentale ale mediamorfozei (vezi Fidler, 2004, p. 38): 1. Coevoluție și coexistență. Toate formele de medii de comunicare coexistă și coevoluează în cadrul unui sistem complex, adaptabil și în expansiune. Pe măsură ce fiecare formă nouă apare și se dezvoltă, ea influențează, de-a lungul timpului și în grade variabile, dezvoltarea tuturor celorlalte forme existente
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
competențe dobândite, de posibilitatea de autorevelare și semnificare a istoriei personale, de performativitatea instrumentelor culturale achiziționate. Autonomia este autoprodusă, autoconstruită și atent supravegheată. Ești autonom câtă libertate îți îngădui și câtă competență posezi. Autonomia se învață. Ea este construită prin coexistență și interdependență. Rezultă în urma unui dublu proces: cel al muncii intelectuale de autonomizare și cel de socializare. (Jézégou, p. 79) Autonomia nu este numai o stare individuală, decantată izolat, ci și o rezultantă a conviețuirii cu alții, indusă sau îngăduită
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
numeroasele paradoxuri ale globalizării se află și acela conform căruia, pe măsură ce se configurează și se extinde o cultură globală, se produce și o (re)descoperire a localului. Diversitatea culturală devine, într-o accepțiune cu fundamente etice, o resursă pentru dezvoltare. Coexistența elementelor culturii globale (world culture) cu specificitățile culturale locale a generat procese identitare semnificative atât la nivel individual, cât și organizațional sau social. Anthony Giddens (2001) face apel la un concept interesant: cel de identitate cosmopolită (engl., cosmopolitan identity), cu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cât mai multe unghiuri de vedere. Se realizează o juxtapunere a câtorva discipline prin focalizarea eforturilor lor de explicație, înțelegere sau predicție în privința unei teme sau probleme de interes, pentru o perioadă determinată de timp. Acest nivel al integrării presupune coexistența disciplinelor și conștientizarea faptului că unele teme sau probleme din lumea reală necesită un efort conjugat pentru a putea fi lămurite. Structura disciplinară rezistă, neputând încă să vorbim despre niște procese reale de integrare, despre procese explicite de frontieră. Pentru
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
masoretic Analiza mea va fi susținută de exemple. Voi Începe cu un excurs istoric, al cărui scop nu este de a furniza cititorului nespecialist o serie de informații brute, ci de a scoate În evidență un fapt esențial, și anume coexistența separată a celor două versiuni vetero-testamentare, ebraică și greacă. Se cuvine spus de la Început că versiunea ebraică masoretică a Vechiului Testament (de aici Înainte TM) este posterioară versiunii grecești cunoscute sub numele de Septuaginta. Abia descoperirile recente (anii ’40-’50
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
validă, autentică, stabilă, este nevoie de un al treilea individ de referință, care să aibă, pentru cei doi, un rol neutru: un El. Întâlnirea dintre mine și celălalt reprezintă situația ontologică de „a-fi-cu” sau de „a-fi-Împreună-cu”. Este de fapt o coexistență ontologică, În același plan de viață. Această Întâlnire dintre mine și celălalt este o necesitate ontologică, Întrucât Noi nu putem fi singuri. Orice Întâlnire ne completează reciproc. „A-fi-singur”, a te izola, Înseamnă a-ți Închide propria ta existență. Celălalt este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care nu a făcut obiectul discuțiilor Comitetului special. Expresia "în orice mod s-ar exercita" a fost susținută, îndeosebi de delegațiile țărilor occidentale și a corespuns și concepției proiectului sovietic de Definiție a agresiunii 36. Deh! Era epoca "destinderii", începuse "coexistența pașnică", la care m-am referit mai sus. Delegația română a propus, în locul expresiei menționate, formula "în orice formă", pentru ca astfel definiția agresiunii să cuprindă în sfera ei și incriminarea folosirii agresiunii, a forței armate în orice formă s-ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
definirea agresiunii La dezbaterile prezentate mai sus, am participat efectiv și m-am confruntat cu ostilitatea "oficială" a delegațiilor S.U.A. și U.R.S.S., ce reprezentau două țări care tocmai bătuseră palma pentru instituirea în lume a ceea ce s-a numit "coexistența pașnică", adică fiecare dintre cei doi mari să facă nestingheriți ceea ce vor în "parohia" lor atribuită la Yalta, fără ca celălalt să mai "latre" în presă atât de vehement ca în timpul "Războiului rece". Pentru opinia publică, Brejnev și Nixon au pozat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
la Tratatul de la Varșovia. În Declarație, s-a apreciat că în situația internațională s-a conturat o anumită deplasare spre mai bine, raportul de forțe în lume s-a schimbat în favoarea celor care se pronunțau pentru lichidarea "Războiului Rece", pentru coexistență pașnică; s-a apreciat că, de asemenea, cursa înarmărilor, continuată de către participanții la N.A.T.O., S.E.A.T.O. și C.E.N.T.O. și de alții, nu putea fi justificată prin scopuri defensive, în timp ce state ale O.T.V. promovau linia spre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în interesul întăririi continue a capacității lor de apărare și întăririi păcii în întreaga lume58. Statele participante la Tratatul de la Varșovia au declarat, în documentul dat publicității, la 29 martie 1961, că "vor promova consecvent și pe viitor politica de coexistență pașnică și sunt gata să accepte, în orice moment, înfăptuirea celor mai largi măsuri, de comun acord, cu celelalte state, în scopul asigurării păcii și securității popoarelor". La 3-5 august 1961, a avut loc, la Moscova, Consfătuirea Tratatului de la Varșovia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
S.U.A. și Anglia, în problema interzicerii experimentelor cu arma nucleară, care au dus la un acord asupra Tratatului cu privire la interzicerea experiențelor nucleare în trei medii în cosmos, în atmosferă și sub apă, succes al tuturor țărilor socialiste, al politicii de coexistență pașnică a statelor cu orânduiri sociale diferite, tratat care avea să contribuie la destinderea încordării internaționale, împotriva primejdiei unui nou război mondial 62. La întâlnirea de la 20 ianuarie 1965, la Varșovia, a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
securității în Europa pot și trebuie să se realizeze, înainte de toate, în următoarele direcții principale: dezvoltarea relațiilor de bună vecinătate pe baza principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc, pe baza principiilor coexistenței pașnice între state cu sisteme sociale diferite. Participanții s-au pronunțat pentru intensificarea legăturilor economice și comerciale, pentru sporirea contactelor și formelor de colaborare în domenii care prezintă noi posibilități de cooperare între țările europene..."70. Delegația României la consfătuirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]