871 matches
-
te-au prins iar în laț? Asta era treaba ei, să-l convingă să facă ceea ce hotărâse deja. Un tip care-și recunoaște sora, dar n-are încredere în recunoaștere. Se pare că altfel e rezonabil și fără deficiențe de cogniție. Ea scoase un fluierat, chiar dacă-i auzise poveștile o viață întreagă. — Zici că e de-ale lui Sigmund. Are o rezonanță de felul ăsta. Dar în același timp e urmarea clară a accidentului. De-asta e așa de extraordinar. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Avea chef să-i ciufulească părul doctorului Hayes. Când eram de vârsta dumneavoastră, orientarea psihanalitică dominantă punea Capgrasul pe seama sentimentelor tabu față de o persoană apropiată. „Nu pot fi atras fizic de sora mea, deci nu e sora mea.“ Modelul de cogniție termodinamic. A fost foarte popular la vremea lui. Hayes își masă ceafa, tăcând stânjenit. —Din câte se pare, cazul ăsta ar putea de unul singur să desființeze posibilitatea asta. În mod evident, Capgrasul lui Mark Schluter nu e în primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cicatrici și oftă. —Bine. Arată ce ai. Dă-te în stambă. Lucrară mult timp. Mark stătea aplecat asupra testelor, ținând pixul cu aceeași încăpățânare cu care ținuse și joystick-ul. Nu se concentra deloc, dar reuși să rezolve aproape toate cerințele. Cogniția nu părea să-i fie prea afectată. La maturitate emoțională obținu rezultate sub medie, dar nu cu mult mai slabe, bănuia Weber, decât ar fi obținut ceilalți participanți la confruntarea din acea dimineață. În zilele noastre, toată America ar puncta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fi spus doctorul Hayes. Redundant: simplul fapt de a propune un experiment trăda o așteptare. Da, bănuia că la mijloc era mai mult decât un simplu scurtcircuit. Ideea că întreruperea conexiunii între amigdală și cortexul inferotemporal dădea peste cap întreaga cogniție superioară submina total încrederea în conștiință. Orice alte motive ar mai fi avut, Weber sperase pe undeva că o interacțiune dramatică prin telefon avea să se dovedească terapeutică. Și poate că asta era o cruzime mai mare, iluzia care justifica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
după ce Weber își începuse cercetările. Baza de cunoștințe se dubla la fiecare zece ani. Se putea presupune, fără exagerare, că până când actualii lui studenți aveau să iasă la pensie, tot ceea ce se putea ști despre funcționarea creierului va fi cunoscut. Cogniția se îndrepta spre cea mai mare realizare colectivă a sa: autocunoașterea. Cu ce imagine de sine vom rămâne, în lumina întregului adevăr? S-ar putea ca mintea să nu-și suporte autodescoperirea. Poate că niciodată nu va fi pregătită să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
-și dea seama cine sunt ei - tribunalul opiniei publice. — E evident că au, spuse el. Aveau mai multă putere decât avea el însuși asupra propriei persoane. La început, cortexul uman evoluase orientându-se într-o ierarhie socială complicată. La jumătatea cogniției, cea mai mare presiune a selecției intrase acum în joc - gloata din cap. Și, antrenat de forța lor, creierul ei îl citi pe al lui. —Ce-ți pasă ție de maimuțărelile astea? Țesălatul și mișmașurile. Contează doar ce simți tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ajute. Fantază cum și-ar putea trata propria cădere de sărbători cu piracetam, un medicament nootrop care, din câte se știa, nu era toxic și nici nu dădea dependență. Ani întregi citise relatări uluitoare despre capacitatea medicamentului de a îmbunătăți cogniția prin stimularea fluxului de semnale dintre emisfere. Mai mulți cercetători pe care-i știa îl luau în combinație cu o doză mică de colină, un amestec sinergic despre care se spunea că dă rezultate mai bune asupra memoriei și creativității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ideii că schimbarea comportamentului (obiectivul final al procesului de influență) urmează traseul cunoștințe/informații - opinii - atitudini (în această ordine). Tot psihologia socială va fi răspunzătoare, în bună măsură, pentru pătrunderea, în vocabularul comunicării, a cuvintelor-cheie: efecte, comportament, variabile, personalitate, percepție, cogniție, atitudini, interacțiune. 4. Cercetarea de piață beneficiază, din 1920, de un cadru instituționalizat. Începând cu acest an, apar institute de cercetare independente, specializate, care își ofereau serviciile celor interesați. Treptat, tehnicile utilizate pentru a surprinde preferințele de consum ale subiecților
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
interesantă această poziție pragmatistă și anti-esențialistă, care insistă pe rezonabilitatea abordării: se respinge disoluția corpului în spațiul virtual, insistându-se mai degrabă pe extinderea percepției și a „faptului de a fi în lume“. La fel de interesantă este și respingerea, de pe poziția cogniției situate, a unui transumanism apocaliptic, în care indivizii ies din limitele corpului lor pentru a trăi, computațional, doar la nivel cognitiv, o nouă viață. Aici se manifestă pragmatismul pe care îl invoca, metodologic, încă de la început. Cu toate acestea, studiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
de model integrator (de Vreese, 2012; D'Angelo, 2012; Matthes, 2012) surprinde aria vastă de aplicabilitate a cadrajelor și accentuează importanța abordărilor interdisciplinare, care să surpindă cele mai recente abordări atât din sociologie, din științele politice, cât și din științele cogniției. 7.3. Cadraje diferite: efecte diferite Un cadraj este, potrivit unor autori de referință în studiul cadrajelor, "o idee centrală care oferă înțeles unor fapte, unei serii de evenimente; le structurează și stabilește anumite conexiuni între ele. Cadrajul sugerează care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
pe politicieni. Pe de altă parte, însă, cercetările au încercat să descopere dacă încadrările din știri nu influențează și sentimentele oamenilor față de politică (Gross și Brewer, 2007), iar răspunsul a fost pozitiv. Un număr din ce în ce mai mare de cercetări din științele cogniției atestă impactul politic pe care îl au emoțiile cetățenilor (Marcus et al., 2000). Emoții precum furia sau dezgustul pot influența negativ evaluarea performanțelor politicienilor. La nivel macro, însă, dovezile sunt mixe anumiți autori susțin că încadrările conflictuale din știri sunt
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Emoțiile și deciziile politice Un curent în plină afirmare în cercetările de specialitate demonstrează influența și importanța emoțiilor în luarea deciziilor politice. Reprezentările și judecățile legate de politică (engl. political cognitions) sunt determinate emoțional. Acest lucru confirmă faptul că între cogniții și emoții nu există o opoziție de fond, ci că există doar diferite tipuri de raporturi care se stabilesc între emoții și cogniții în procesul deciziei de vot. Procesarea informației se poate produce într-un context emoțional (de anxietate, de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și judecățile legate de politică (engl. political cognitions) sunt determinate emoțional. Acest lucru confirmă faptul că între cogniții și emoții nu există o opoziție de fond, ci că există doar diferite tipuri de raporturi care se stabilesc între emoții și cogniții în procesul deciziei de vot. Procesarea informației se poate produce într-un context emoțional (de anxietate, de exemplu), ceea ce poate conduce la două tipare decizionale: cel rațional, rezultat în urma evaluării noilor informații, sau cel de rutină, bazat pe experiențele acumulate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
înțeleagă despre ce este vorba"; "Sunt foarte capabil să înțeleg și să evaluez activitatea politicienilor". 3 Marcus et al. (2000) arată că emoțiile sunt declanșate de două sisteme complementare: sistemul de supraveghere a mediului înconjurător (surveillance system), care declanșează noi cogniții și evaluări și sistemul obișnuințelor (engl. dispositions system), care nu declanșează noi procese cognitive. Aceste sisteme determină felul în care reacționăm la stimuli din lumea înconjurătoare. 1 Cercetarea s-a desfășurat timp de o lună, în martie 2012 și a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
rapid și involuntar, ceea ce înseamnă că e foarte posibil să aibă loc înainte să devenim conștienți de ele. Răspundem automat printr-un zâmbet unui zâmbet primit din partea unei persoane atrăgătoare, de exemplu. Aceste acțiuni stau la baza a ceea ce numim cogniție socială, adică procesul prin care creierul codifică, stochează, accesează și procesează informația despre membrii aceleiași specii. De asemenea, sunt un element vital în crearea unei conexiuni sociale profunde - ceea ce numim empatie. Studiile făcute prin rezonanță magnetică arată că multe zone
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
din dorința de înfrumusețare (apud M. Perry et al., 1983, 281). Psihosociologia vestimentației a căpătat identitate cu precădere în orientarea gestalist-cognitivistă și în cea socio-culturalistă îndeosebi în anii '70 ai secolului trecut. Opțiunile cercetătorilor se îndreptau spre ipotezele din perimetrul cogniției sociale și interacționismului simbolic cu scopul de a desluși efectul vestimentației asupra formării primei impresii (L.L. Davis și S.J. Lennon, 1988; S.J. Lennon, 1986; S.J. Lennon, 1986 și F.G. Miller, 1984), modul în care indivizii percep obiectele vestimentare și le
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interacțiune au intrat în atenția psihosociologilor încă din perioada clasică (1935-1960) a acestei discipline, prin teoriile și cercetările lui Fritz Heider (1896-1988), Leon Festinger (1919-1989) și Solomon E. Asch (1907-1996). Aceștia sunt, de fapt, părinții fondatori ai studiului contemporan asupra cogniției sociale, axat pe înțelegerea proceselor psihice implicate în observarea și gândirea despre ceilalți oameni în lumea socială. Dacă teoriile clasice au fost dominate de ideea modelului rațional de inferență la nivelul cunoașterii comune și de asumpția că oamenii tind și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acurată, multe din interacțiunile noastre se bazează pe "biții informaționali receptați inițial, care determină, ulterior, impresia generală" (L.L. Davis și S.J. Lennon, 1989, 45). Cercetările psihosociologice privind rolul hainelor în percepția persoanei s-au bazat pe asumpțiile principale din studiul cogniției sociale, demonstrând că percepția semnalelor vizuale, cum ar fi hainele, accesoriile și înfățișarea fizică, contribuie la simplificarea și la crearea sensului relațiilor sociale și că, în urma acestor procese perceptive, indivizii își formează opinii consistente (S.B. Kaiser, 1985, 3). După examinarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de măsurare (lista de atribute scalate) și de operaționalizare a variabilelor (fotografiile, schițele în creion). Totuși, ipotezele formulate nu au fost susținute de un suport empiric consistent. Deși autorii studiilor menționate și-au afirmat adeziunea la teoriile psihosociologice din perimetrul cogniției sociale, au ignorat de multe ori rezultatele produse de această direcție de studiu. De exemplu, o cercetare care să investigheze dacă hainele sunt codificate în memoria subiecților ca obiecte sociale sau în conjuncție cu percepția socială a persoanei, precum și zona
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
socială a purtării uniformelor militare și sanitare este mai clar definită, stipulată prin coduri de comportament în respectivele instituții. Un exemplu al modului în care unele "fețe" corespund unor roluri definite socio-cultural se regăsește în experimentele desfășurate în perimetrul teoriilor cogniției sociale (vezi secțiunea 3.1): subiecții descriau o anumită "față" pentru femeile manager, diferită de cea a femeilor din posturi de execuție. Chiar dacă nu folosește termenul de "față personală", sociologul francez Jean Baudrillard (1970/2005, 170) a descris cât se
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pretenție de universalitate, mai degrabă eclectice decât subordonate unor teorii sau paradigme. Acest lucru nu înseamnă că specialiștii din domeniu nu dispun de o bază teoretică și metodologică de cercetare, ci din contră, anumite concluzii ale unor studii din perimetrul cogniției sociale și interacționismului simbolic și-au găsit aplicația practică în diferite domenii cum ar fi: în management organizațional și resurse umane, prin dezbaterea privind codul vestimentar în organizații; în schimburile interculturale, prin necesitatea însușirii normelor culturale, religioase și etnice privind
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cercetările recente au arătat că, de fapt, copiii cu abilități diferite pot progresa în ritmuri diferite și că, prin urmare, teoria stadiilor elaborată de Piaget nu este neapărat universal valabilă. Teoriile sociocognitive. Contribuțiile lui Albert Bandura (1977, 1986) la domeniul cogniției sociale se bazează pe studiile sale privind procesele de învățare socială, învățarea prin observație și agresiunea. Concentrându-se pe aspectele sociale ale învățării, Bandura (1977) a scos în evidență învățarea prin observație. Observarea și, mai apoi, imitarea comportamentului adulților de către
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de dezvoltare a copilului necesită un înalt nivel de expertiză. Este important de notat totuși că, în ciuda accentului ce se pune în prezent pe evaluarea comportamentală în școli, analiza comportamentală este una multisituațională ce presupune strângerea de informații cu privire la conduita, cogniția și afectele copilului așa cum se prezintă ele diferiților informatori în varii circumstanțe. Deși nimeni nu contestă importanța variabilelor situaționale în evaluarea comportamentului, de foarte multe ori, analiza psihologică a copilului nu acordă factorilor situaționali întreaga atenție pe care o merită
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
sînt ajutați să-și conștientizeze gîndurile, proces în care vor învăța să identifice ideile greșite sau percepțiile deformate. Cu ajutorul unui terapeut și al experimentelor comportamentale menite să identifice gîndurile ilogice, tot ce nu este conform cu realitatea va fi înlocuit de cogniții mult mai obiective și precise. În ultimele etape ale tratamentului, atenția se concentrează asupra testării presupunerilor fundamentale despre care se credea inițial că provoacă cogniții eronate. Rezolvarea structurată a problemelor Încercînd să creeze o aplicație potrivită pentru modificarea comportamentală,Zurilla
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
menite să identifice gîndurile ilogice, tot ce nu este conform cu realitatea va fi înlocuit de cogniții mult mai obiective și precise. În ultimele etape ale tratamentului, atenția se concentrează asupra testării presupunerilor fundamentale despre care se credea inițial că provoacă cogniții eronate. Rezolvarea structurată a problemelor Încercînd să creeze o aplicație potrivită pentru modificarea comportamentală,Zurilla și Goldfried (1971) au parcurs vasta literatură legată de soluționarea problemelor și au ajuns la concluzia că pacienții, pînă atunci neajutorați și incapabili să-și
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]