1,273 matches
-
o acvilă având capul conturnat și aripile strânse, însoțită la stânga sa de o cruce, o stea în șase colțuri și o semilună „crai nou”. Pe monedele emise în această perioadă acvila cruciată este plasată pe post de cimier, deasupra unui coif care timbrează stema dinastică a lui Mircea. Din 1403 datează cel mai vechi sigiliu muntenesc păstrat care prezintă așa numita „Nova plantatio”. El prezintă două capete încoronate redate în profil, despărțite de o tulpină bifurcată în partea superioară. Există opinia
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
a lui Mircea, regăsită pe monedele sale, prezintă un scut francez despicat cu primul câmp fasciat în 8 piese iar al doilea plin. Uneori, jumătatea fasciată apare în partea stângă a stemei. Pe ducați, această stemă este timbrată de un coif care are pe post de cimier acvila cruciată. Câmpul plin al scutului este marcat deseori cu diverse sigle servind ca indicații de emisiune și de ateliere monetare. În cronica lui Ulrich von Richental (copia de la Aulendorf, din 1483) se află
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
contribuța a tot satul și prin grija preotului Popa Ioan, de către meșteri lemnari deveniți anonimi prin ruinarea parțială a inscripției”. Naosul și absida au o boltă semicirculară, iar pronaosul este tăvănit cu scândură nouă, deasupra lui înălțându-se turnul cu coif piramidal. Suprafața totală a bisericii este de 72 mp (4x18m). Biserica din Stolna “deține una dintre cele mai mici ferestre și uși dintre bisericile din lemn din județ” Iconostasul se prezintă ca un perete, fără molene având zugrăvite patru registre
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
construcției lui corespunde cu cea a bisericii. “Turnul are baza pătrată, cu latura de 1, 47 m. pe aceasta se înalță 4 stâlpi legați câte 2 prin sistemul X al grinzilor de furtună. Deasupra galeriei simple fără arcade se înalță coiful piramidal până la 11, 70 m.” Sfânta Masă, de dimensiuni reduse, este din lemn de stejar cu picior din piatră. Crucea Răstignirii de asemenea este din lemn și are o înălțime de doar 15 cm. Clopotul se trage din pronaos. Până în
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
și pronaosul erau acoperite de același acoperiș în timp ce absida altarului avea un acoperiș separat. Ca elemente de decor, se amintesc brâul ce înconjoară biserica precum și „aripile” de la îmbinările grinzilor. Biserica avea pictură frumoasă. Turn foarte scund, înghițit de restul acoperișului, Coiful turnului avea 8 fețe.
Biserica de lemn din Lunca () [Corola-website/Science/313892_a_315221]
-
fi datată după mijlocul secolului al XVII-lea. Pereții, ridicați din bârne de stejar, înscriu tipul arhaic al unui dreptunghi, cu altarul în continuarea navei, poligonal cu trei laturi. Deasupra pronaosului se ridică o clopotniță scundă, cu foișor simplu și coif învelit cu tablă. Acoperișul, în pante abrupte, a fost învelit în ultimele decenii cu țiglă. La exterior bârnele au fost învelite cu șiță ornamentală, vopsită. La interior biserica a fost tencuită, iar în anul 2005 a fost pictată de către artistul
Biserica de lemn din Feregi () [Corola-website/Science/321083_a_322412]
-
odinioară, care s-au aruncat în încăierare între părinții și noii lor soți, împiedicându-i să se măcelărească reciproc. Numele ei era legat de numeroase mituri și legende. Marte - zeul războiului, asociat cu Ares din mitologia greacă; are ca simboluri coiful și armele de luptă. Era fiul lui Jupiter și al Iunonei și una dintre cele trei divinități protectoare ale Romei (alături de Jupiter și Quirinus). Romanii îl considerau drept protectorul lor și tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renașterii naturii
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
a apărut pe lume, a slobozit un răcnet războinic, care a cutremurat cerul și pământul. Minerva era simbolul atributelor unite ale părinților ei. Ea personifica forța moștenită de la Iupiter, îmbinată cu înțelepciunea și prudența lui Metis. Zeiță războinică, reprezentată cu coif, suliță și egida pe care era zugrăvit capul Gorgonei, Minerva a jucat un rol important în lupta împotriva giganților. Ea participă, de asemenea, la războiul troian alături de greci, pe care-i susține, neputând uita jignirea adusă de Paris. Este cunoscută
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
încordează brațele nu ca sclavii de pe galerele persane, din cauza biciului, ci ca oameni liberi, hotărâți să-și apere libertatea cu prețul vieții. În avangarda flotei grecești se află cele mai bune nave, pe care se îmbarcaseră hopliții bine înarmați, purtând coifuri, platoșe și scuturi mari și rotunde. Aceștia vor fi luptătorii care, cu săbiile și lăncile lor, vor duce greul luptei împotriva infanteriștilor ambarcați ai perșilor, dotați cu armament mai ușor. În partea stângă a flotei persane, după direcția de înaintare
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
și scuturi, fiind protejați de cămăși din zale. Armata normanda era formată din nobilime, mercenari, și trupe din Normandia (cam jumătate) din Flandra, Bretania, Franța și câțiva soldați tocmai din sudul Italiei. Aceste trupe erau bine înarmate cu săbii, lănci, coifuri conice și armuri grele. Arcașii erau echipați cu arcuri de rază scurtă și cu arbalete. În septembrie, Tostig, fratele lui Harold al II-lea , s-a aliat cu regele Harald al III-lea al Norvegiei și au invadat Anglia prin
Bătălia de la Hastings () [Corola-website/Science/307366_a_308695]
-
pronaosul și naosul de formă rectangulară, iar absida altarului de formă poligonală, mai îngustă decât restul clădirii. Deasupra pronaosului se află turnul-clopotniță, de forma unei prisme, cu secțiunea plană pătrată, cu galerie în partea superioară a tamburului, încoronat cu un coif ascuțit. Intrarea în biserică se deschide în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este tăvănit, iar naosul și altarul au câte o boltă semicilindrică. Pereții interiori au fost acoperiți cu picturi în anul 1821 de zugravul Ioan Perșe, paroh al Elciului
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
luptă, și-au hotărât în fine retragerea. Personajul este descris de Homer drept înstărit, urât la chip și iute de picior, singur fiu la părinți pe lângă cinci surori. În timpul misiunii el a purtat o piele de lup, arme și un coif din blană de vidră. Deoarece i se promiseseră carul de luptă și caii sacri ai lui Ahile, a cutezat să pătrundă până în preajma sfatului ținut de principii danai, însă a fost descoperit de către Odiseu și Diomede. Acesta din urmă a
Dolon () [Corola-website/Science/305528_a_306857]
-
sunt vizibili sub streașină. Pe latura sudică, streașina este întărită de o diagonală cu crestături decorative. Prin acoperiș, peste pridvor, este înălțat un turn scund cu un mic foișor pentru un clopot și o toacă de fier, acoperit cu un coif scund piramidal. Turnul, la fel ca și acoperișul, este îmbrăcat în tablă. În interior, spațiul este acoperit cu o boltă semicilindrică unică, din scânduri tencuite și pictate. Împărțirea tradițională între femei și bărbați se face prin stâlpi verticali prinși între
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
în absida altarului doar prin două uși, un alt element arhaic. Deasupra pronaosului, pe o bază pătrată, se înalță un turn mic, proporționat față de restul construcției, având o galerie în rezalit, cu câte două arcade pe fiecare latură, sprijinind un coif piramidal pe un plan de asemenea pătrat. Consolele treptate ce susțin acoperișul și motivele geometrice tăiate în scândurile balustradei galeriei turnului, formează singurele elemente decorative vizibile. Ferestrele au fost lărgite la o intervenție ulterioară. Interiorul, în prezent simplu, tencuit, probabil
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
a preluat atât ușile împărătești, cât și importanta zestre de icoane mobile, executate pe lemn și pe sticlă.' Edificiul înfățișează planul dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi. Deasupra pronaosului a fost înălțată o clopotniță scundă, prevăzută cu un coif piramidal, învelită, în întregime, în tablă; la acoperișul propriu-zis s-a folosit țigla. O singură ușă apuseană asigură accesul în stantul lăcaș. La interior, biserica adăpostește un bogat decor iconografic, executat de pictorul Mircea Bixa din Hunedoara în anul 1985
Biserica de lemn din Cernișoara-Florese () [Corola-website/Science/326717_a_328046]
-
cu ocazia uneia din renovările trecute. Oricum, balconul închis, căptușit de jur împrejur cu tablă și prevăzut pe fiecare latură cu câte două ferestruici cu rol fonic, nu avea la început această înfățișare. Învelișul de tablă a schimbat și linia coifului, a săgeții. Unele particularități constructive le vom găsi în rezolvările închiderii spațiului în interior, la absidă. De la peretele iconostasului și până în dreptul mesei din altar, se află o învelitoare arcuită sub forma unui trunchi de con. Semicercul mic se reazemă
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
ferestre gotice, coloane care se termină cu decorații floreale, iar deasupra lor se găsește o friză de marmură. Această friză este singura din Veneția și celebrează importanța dogelui pentru Republica Venețiană prin simbolurile alegorice ale Leului Sfântului Marcu și a coifului tipic dogilor; de o parte și de alta se poate observa blazonul familiei Foscari format dintr-un scut ținut de doi îngeri, iar în colțul din stânga sus al scutului, din nou, Leul Sfântului Marcu. Funcția practică a palatelor venețiene era
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
acolo, de oameni ce nu mai erau. De atunci, eu am sentimentul cert, că în clipa în care scriu numele unei persoane care a existat, o înviu. Dar mai pictez și niște semne de apărare, cum ar fi Scutul și Coiful. Sunt aproape magice. De fiecare dată, în expozițiile mele, le pun lângă tablouri. Absida la mijloc, în stânga Tronul și în dreapta un Scut. Permanent mi-am apărat picturile cu câte un semn. La studiile teoretice are șansa de a audia cursurile
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
sare, conțin încă sufixul, respectiv prefixul, "Hall". Astfel, "Miereschhall" = Sarea Mureșului. Stema orașului Ocna Mureș se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat, compus din 3 partiții. În partiția I, în câmp roșu, se află un coif de soldat roman, de argint, conturat cu negru. În partiția II, în câmp verde, se află o gură neagră de intrare într-o mină de sare, peste care broșează două ciocane de minerit, mărginită cu o bordură de piatră argintie
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
de minerit, mărginită cu o bordură de piatră argintie. În partiția III, în câmp albastru, se află două valuri de argint undate. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.<br> Semnificațiile elementelor însumate: <br> Coiful de soldat roman semnifică prezența veche a civilizației romane din această zonă. Gura de mină reprezintă intrarea în ocna de sare, ocupația de bază a locuitorilor, respectiv mineritul prin exploatarea sării. Brâurile undate simbolizează râul Mureș care străbate așezarea. Coroana
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
vechea pictură, cât și în exterior, unde au acoperit brâul în torsadă, aflat la 0,77 m înălțime de la baza tălpii. Pronaosul susține pe grinzile sale rezistente stâlpii ce alcătuiesc scheletul trainic al turnului. Acesta se remarcă prin galeria deschisă, coiful octogonal și cele patru turnulețe de la bază. La ultima reparație, cea din 1988, s-a renunțat la acoperișul tradițional de șindrilă, biserica fiind astăzi integral învelită cu tablă. Deși vechea pictură s-a pierdut în timpul lucrărilor de reparații, în 1924
Biserica de lemn din Dâncu () [Corola-website/Science/314267_a_315596]
-
într-un ancadrament decorat cu motive geometrice și cu inscripția cu caractere chirilice a anului edificării, în partea superioară. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile sale laterale fiind înălțați stâlpii de susținere ai turnului. Acesta a avut inițial galeria închisă și coiful octogonal, cu patru turnulețe la bază, din care, după ultima restaurare, au fost lăsate doar două. Naosul și altarul au, în interior, deasupra pereților din lungimea monumentului, câte o boltă semicilindrică. Bârnele orizontale ce formează bolta navei sunt sprijinite pe
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
Dacă bolta naosului, cu profilul trilobat, este unică în arhitectura de lemn din Transilvania și Maramureș, în schimb, monumentalitatea și înălțimea îndrăzneață a turnului nu sunt atinse decât de biserica „geamănă” din Șurdești. Turnul, cu verticalitatea sa accentuată, are alături de coiful central, patru turnulețe cu rol decorativ, dar și un semn distinctiv că satul avea un Sfat al Bătrânilor cu drept de judecată.
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
Coiful de la Coțofenești este un coif geto-dac, ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de către un elev al școlii primare din localitate
Coiful dacic de la Coțofenești () [Corola-website/Science/327143_a_328472]
-
Coiful de la Coțofenești este un coif geto-dac, ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de către un elev al școlii primare din localitate. Este o piesă din aur
Coiful dacic de la Coțofenești () [Corola-website/Science/327143_a_328472]