1,095 matches
-
-i lase plasa cu laptele! I-am pus să citească pe net despre Mile și Agenția de împlinit dorințe! Numai bine vă doresc, dragi agenți. Iar lui Mile, un vâslaș isteț, care să-l treacă granița dincolo în siguranță!" (Tamara Cojoc) "Eu și colegele mele facem voluntariat la o casă de bătrâni, din când în când! În ultima vreme, păream a nu mai avea răbdare! Mile și dorința lui ne-au amintit de ce suntem acolo atunci când suntem. Toată ziua numai despre
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
trăgându-se cu încăpățânare de rogozul ce-i tăia palmele, se afunda tot mai mult pe un drum ce nu- i era cunoscut, până când...Glasurile pe care le auzea erau lângă el, clare, distincte, oare cât timp dormise între aceste cojoace mițoase ce emanau o căldură atat de plăcută ? Da, spunea cineva, ne lipseau câteva oi, și am plecat după ele, peste cine crezi că am dat lângă foltanu ăla de țipirig? uite, credeam că nu mai suflă ,și arătă cu
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
și-ar fi dorit-o deja terminată, finisată ; îi auzea , parcă, glasul printre fânețele mătăsoase presărate cu țepi de holeră în care -și prindea când și când palmele ca -ntr-o capcană de mistreți... În același timp simți cum cineva ridică cojocul cu care era acoperit și văzu chipul mamei lui zâmbindu-i, apoi sărutându-l pe amândoi obrajii și îngânând : Dragu mamii-drag... Referință Bibliografică: O toamnă ca atâtea altele..., autor Ioan Gheorghiță / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2332
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
Chiadârlă. -Aha, ăla care lucrează cu Stelică al meu, la C.F.R.! -Și pă măta cum o cheamă? -Luminița. -Și a cui e? -A Stănichii a lu Gogu lu Guțoiu. -A...ăla dă e acar la Fusea! Mai face el la cojoace? -Mai face. -Și căciuli? -Da. -Câți ani ai? ...aici o mai schimbam din când în când, mai adăugam câte o lună! -Ce clasă ești, ai învățat și tu vreo poezie?....și atât așteptam, începeam să spun o poezie pe nerăsuflate
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
ea, văd lavița de sub măr, bicicleta ,,Tohan” a tatălui meu, evident CFR-ist,îl văd pe el trebăluind prin curte.... văd pârleazul dinspre bunici și câinele cel negru legat lângă el,îl trec și-l văd pe bunicul lucrând un cojoc sau vreo căciulă din blană de oaie, căci printre multe altele era și meșter cojocar...., mă uit peste gard și văd pe vecina Vasilica cum încingea tigaia de tuci cu trei picioare, în care făcea jumări din două ouă și
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
Ce vede că apare-n noi veșmânturi, O vreme pentru toți mai prietenoasă. Deși i-e rudă noua primăvară, Sora mai mare-n gri vrea s-o îmbrace, Geloasă c-a ieșit puțin pe-afară, În verde peste albele-i cojoace. Și-atunci a-ngrămadit pe prispă norii, În tonuri triste, ca o-ntunecare, Umbrindu-i primăverii obrăjorii, Ce străluceau ca niște mărțișoare. C-un ultim viscol o mai ceartă încă Și vrea s-o-nchidă-n casa-i de cleștare, Dar peste toate, o liniște
IARNĂ PRICINOASĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377830_a_379159]
-
Toate Articolele Autorului ZILELE BABEI Niște babe-n primăvară Vin în martie pe-afară; Fiecare babă are Un mod propriu de purtare. Dacă-o babă e turbată, Alta este supărată; Dacă una-i delicată, Alta este îngâmfată; Una-și scutură cojocul, Alta-n sobă face focul; Una-și vede doar de treabă, Alta doarme. Iar o babă Prin ogradă rătăcită Șade după gard pitită. Întrebarea-i câte babe Și mai grase, și mai slabe, Și mai rele și mai bune, Cu
ZILELE BABEI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377849_a_379178]
-
Altă legendă povestește despre vremea înșelătoare că, tot cu vrajă păcălește, ascunsă în raze de soare. Și Dochia a fost vrăjită în primăvară timpurie, de vreme caldă, însorită. Ce-a transformat-o în statuie. Plecând cu oile la munte, nouă cojoace a îmbrăcat. Dar alergând după cornute, pe drum, la toate a renunțat. Prin vremuri, legendă se cerne cu Dochia prizonieră, ce vine din vremuri eterne și din polară emisferă. Iar feciorul său, Dragobete, din mit în primăveri transpare. Să își
MITUL DRAGOBETE ȘI LEGENDA DOCHIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377844_a_379173]
-
și a mâncat, omul a ieșit la drum, căci deja Costache venise cu tractorul și se înțelesese cu el să-l însoțească la făcut pârtie pe drum și să se repeadă și până la Vedea dacă se va putea. Își luă cojocul și căciula de miel, din cuier și ieși grăbit, strigându-i Floricăi care era prin oborul păsărilor. - Femeie, vezi că plec cu Costache cu tractorul până la Vedea! - Bine, bine! Ai grijă să nu rămâneți înzăpeziți! Iese la poartă și se
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
am doriSă primim și jucării, Suntem încă tot copii,Bucuroși că la noi vii!(din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015)... XXIII. VINE IARNA!, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2177 din 16 decembrie 2016. Zâna iernii-nnegurată, În cojoace îmbrăcată, Bate cu putere mare, La ale țării hotare. Vine val-vârtej, colțată, Gerul mare și-l arată Și vântoase furioase, Ce ne țin pe toți în case. Vântul când se potolește, Ca în basme fulguiește, Un covor alb și pufos
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
Și cu toții, fericiți, Afară ieșim grăbiți, Strângem bulgări mari de nea, Ridicăm un om din ea. Alergăm, ne înghiontim, Și la săniuș fugim, Toată ziua ne jucăm, Nu simțim cum înghețăm. Iarna este friguroasă, ... Citește mai mult Zâna iernii-nnegurată,În cojoace îmbrăcată,Bate cu putere mare,La ale țării hotare.Vine val-vârtej, colțată,Gerul mare și-l aratăși vântoase furioase,Ce ne țin pe toți în case.Vântul când se potolește,Ca în basme fulguiește,Un covor alb și pufosSe așterne
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
ÎNALTURI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1500 din 08 februarie 2015 Toate Articolele Autorului zăpada care cade din înalturi se va grăbi câmpia s-o îmbrace în ritmuri line rupte ca din valsuri cu straturi succesive de cojoace colinele amarnic troienite se vor brăzda de riduri de la sănii și-or tremura sub chiote pornite de țâncii ce-n zăpadă fac mătănii pământu-și va păstra îmbrăcămintea întreaga iarnă și pe săturate ne-om zbengui cât nici cuprinde mintea pe
ZĂPADA CARE CADE DIN ÎNALTURI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376068_a_377397]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > HAI ODATĂ, MOȘ CRĂCIUNE! Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1441 din 11 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului HAI ODATĂ, MOȘ CRĂCIUNE! Ce cojoc are moșneagul, Mai mare decât un munte! Iar sprâncenele stufoase I se întâlnesc sub frunte. Și-a tras cizmele-mblănite Ca să aibă-n tălpi căldură; Sacul l-a zvârlit pe spate, Dar și-un colț din barba sură! Și-uite-așa, prin
HAI ODATĂ, MOŞ CRĂCIUNE! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376744_a_378073]
-
românească, pentru că a început sezonul ploilor mediteraneene și toată natura s-a trezit din „tăcerea” la care a fost condamnată de arșița necruțătoare din anotimpul cald, în timp ce în România noastră. toamna arămie își strânge catrafusele și se pierde treptat sub cojoacele iernii ce va să vină... Teatrul de Comedie (SATIRIKO TEATRO) din capitala cipriotă, o clădire impunătoare, zugravită în culori vii și tare vesele, așa cum o cere însăși destinația ei, a fost în această sâmbătă de sfârșit de toamnă însuflețit de
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
românească, pentru că a început sezonul ploilor mediteraneene și toată natura s-a trezit din „tăcerea” la care a fost condamnată de arșița necruțătoare din anotimpul cald, în timp ce în România noastră. toamna arămie își strânge catrafusele și se pierde treptat sub cojoacele iernii ce va să vină... Teatrul de Comedie (SATIRIKO TEATRO) din capitala cipriotă, o clădire impunătoare, zugravită în culori vii și tare vesele, așa cum o cere însăși destinația ei, a fost în această sâmbătă de sfârșit de toamnă însuflețit de
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
cocoloș copt pe jar, alături de o bucată bună de pastramă uscată de oaie, astâmpărându-mi apoi setea cu o înghițitură zdravănă de jintiță acră, și ascultând poveștile și legendele ciobanilor, iar, într-un târziu, cu ochii obosiți mă înveleam în cojocul gros și moale, până când Moș Ene, atingându-mi pleoapele, îmi spunea blând: - Dormi copile!...; și totuși rămâneam treaz cu încăpățânarea vârstei mele fragede până pe la ora unsprezece noaptea când, regulat, auzeam trecând un avion pe deasupra norilor, venind de aiurea aterizând
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
ai școlii profesionale. Nimeni nu putea lipsi, așa că aglomerația era maximă, căci numai ucenicii eram peste 400 la număr. Când a început sceneta noastră, în sală nu prea era liniște. Toți eram îmbrăcați în costume specifice țărănești; cioareci, laibăre și cojoace, și domnii din piesă în costume domnești. La intrarea în scenă a lui Pantelimon, după primele cuvinte rostite în dulcele grai moldovenesc, s-a făcut liniște în sală, toți au început să asculte replicile răzeșului Pantelimon cu mare atenție, și
RĂZEŞUL PANTELIMON de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373110_a_374439]
-
că o voce calmă, egală, revine, puțin afectată de interesul interogației, poate chiar disimulată de un rost anume. „ Băiete, zicea „moș” Dâră, acolo pe unde vei fi călcat tu cu gândul, n-ăi fi văst' acul cu care împungi chimirul, cojocul și opincile lu' unchiu'?! Neprimind un răspuns, repetă întrebarea dar pân' la jumate, pentru că Damas, mogâldeața de nepot'su de câțiva anișori se și repezi peste pragul ușii, „mătură” împrejur zăpada proaspăt căzută și peste grătarul de șters de la intrare
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
voiam să zic. Pieptoși, uite, așa ca mine! Din dorința de a nu supăra pe nimeni ori de a da naștere la interpretări greșite, am încercat să mă îmbrac în ce mi se pusese la dispoziție. A fost imposibil! Doar cojocul părea că este încăpător, dar când am intrat în el am fost convins că mă sufoc eu sau crapă el pe mine! Era prea strâmt. Pectoralii mei nu permiteau ca reverele ori nasturii să se apropie la mai puțin de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
și grafică Liliana Nastas-Brătescu, prefață Emilian Marcu), în sensul că a beneficiat de un foarte bun prilej pentru publicitate. Bravo, Raul! Sincere felicitări pentru cea de-a doua ta carte! Ca să fac o bună impresie, m-am încorsetat în acel cojoc. Chiar doream să-l îmbrac. Aveam microfonul deja în față, ca să citesc din carte. De unde trag concluzia că domnii de la televiziune se îndoiau că noi știm să și citim, nu numai să scriem!! Ei bine, am rezistat eroic doar vreo
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
sexuală ... chiar viața de apoi. Din primăvară, toate au înforit din abudență, natura fiind darnică peste măsură cu ploi. În vară și toamnă secetă mare ! Timpuri, când, incredibil de ușor, se moare. De câteva m-am lepădat ca Dochia de cojoace, simțind că timpul mă paște și-am să fiu dus la iarbă verde, ca mielul, unde, nimeni, oricât m-ar mai iubi, nu mă mai poate vede. Referință Bibliografică: Reabilitarea, poezie de Ion I. Părăianu / Al Florin Țene : Confluențe Literare
REABILITAREA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372285_a_373614]
-
școală - Pe drumeagul ca o coală, Prin pădurea fermecată, În zăpadă îmbrăcată. Zurgălăi în hamuri sună, Caii-s buni, și vremea-i bună! Chiciura în pomi sclipește Și în soare se topește. Iepurii, ca să se joace, Ies pe câmpuri în cojoace. Veverițele, și ele, Sar prin arbori, în flanele. Jderii trec în opincele Și-n mănuși maro, de piele. Corbii-n fracuri vechi, lucioase, Croncăne prin ramuri groase. Niculae și cu Tuța Merg încet cu săniuța, Sub lăicerele de lână, La
NICULAE ŞI CU TUŢA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376196_a_377525]
-
nu mai știe cine este, unde este și ce face. E dezorientată. Sigiliul de ceară a fost abandonat în noapte iar durerea arsurii părea o floare de primăvară ce nu a avut timp să zâmbească soarelui fiind acoperită de ultimul cojoc al Dochiei. Lumânarea s-a topit iar viața făpturii nu-și mai găsea sensul. Aștepta să se topească și ea dar toamna refuza să-i ofilească sufletul și să-l scuture în veșnicie. Nu era Edwina omul care să trăiască
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
atenție, tot ce era pe acolo: icoane din lemn, ulcioare, bijuterii din os, argint și lemn, costume populare din diverse zone ale țării, pălării de diverse forme și culori, covoare din lână țesute manual, instrumente muzicale specifice românilor. Am probat cojoace din piele de oaie și opinci. Am trecut apoi la bucătăria tradițională, unde erau expuse produse apetisante cărora cu greu le rezistam și pe care le doream în cămara mea. Am cumpărat cașcaval în coajă de brad, prăjituri de casă
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
foc și cum noi românii suntem foarte săritori s-ar trezi vreunul care să anunțe pompierii și n-am niciun chef să ne ude cu furtunul pe vremea asta nu vezi cum e afară? ale dracului babele astea își scutură cojoacele de parcă s-ar scutura de ani deci nu te sărut stai fără grijă anul ăsta am uitat să-mi aleg o babă tot alergând după fete mari am îmbătrânit lângă tine... Referință Bibliografică: dacă te-aș săruta... / George Safir : Confluențe
DACĂ TE-AŞ SĂRUTA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374202_a_375531]