1,511 matches
-
trei limbi: vlaha, români și sârbo-croată. Vladan Jeremić și Rena Rädle sunt doi artiști care locuiesc în Belgrad. Practică lor artistică reflectă interesul lor pentru întrepătrunderea dintre artă contemporană și activism. Ei dezvolta o metodă artistică ce îmbină documentarul video, colajele foto și desenele pentru a realiza instalații unice, proiectate spațial și contextual. În momentul de față, sunt preocupați de semnificația modernismului urban în zilele noastre, istoria și viitorul socialismului și situația imigranților și a minorităților (precum cea romă) în Europa
#034;Colectivul de muncitori#034;: Intervenție politică și artistică la Exploatarea Minieră RTB () [Corola-website/Science/295678_a_297007]
-
Cătălina Buzoianu (1972-1973) • "Butoiul cu miere" de Lev Tolstoi, Teatrul National Vasile Alecsandri, Iași (1972-1973) • "Cantemir", Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, regia Cătălina Buzoianu (1973-1974) • "Farse medievale" de Valentin Silvestru, Teatrul pentru Copii și Tineret, Iași • "Râul, ramul...", poem dramatic, colaj de Val Condurache, Teatrul Național Vasile Alecsandri Iași, dirijor Ion Baciu, regia Marius Zirra (1975-1976) • "Livada cu vișini" de P. Cehov, Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, regia Valeriu Moisescu (1976-1978) • "Cei trei mușchetari" de Pierre Jean Valentin, comedie muzicală, Teatrul
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
de Ionuț Sociu Am publicat acest text în urmă cu câțiva ani în revista Scena.ro. E un colaj de fragmente despre Bertolt Brecht (1898-1956), în condițiile în care la noi se vorbește prea puțin despre el și editurile continuă să-l evite. Ce va rămâne din tine, Bertolt? (Milan Kundera) Oricât de straniu ar suna, Brecht rămâne un
Câți de Brecht? () [Corola-website/Science/295698_a_297027]
-
înregistrată în studiourile MediaPro din Buftea în două sesiuni: 19-21 august, 26-27 august 2014. Primul dintre cele 7 episoade înregistrate cuprinzând audiții pe nevăzute a fost difuzat pe 16 septembrie 2014. La deschiderea spectacolului, cei 4 antrenori au interpretat un colaj format din câte o piesă a fiecăruia, astfel: Concurenții care au apărut în această ediție sunt: Al doilea episod a fost difuzat pe 19 septembrie 2014. Al treilea episod a fost difuzat pe 26 septembrie 2014. Al patrulea episod a
Vocea României (sezonul 4) () [Corola-website/Science/331875_a_333204]
-
comune, trasează și retrasează legături și conexiuni ale unei istorii comune, a apartenenței la un grup comun. Este totodată o reamintire și o retrăire a unor evenimente la nivel individual și de grup. Pentru cei care au ocazia să urmărească colajele făcute din momente istorice consemnate deja în istoria “oficială” precum grevele, accidentele din mine, mineriadele, disponibilizările intersectate cu momente private, bucăți din viața de zi cu zi și o multitudine de trăiri afective, piesa aduce o contribuție la înțelegerea complexității
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
continua și scrupule de ruși. Scrisul în sine era cel de al II-lea Război Mondial. iniția acolo, cu colaboratori de alt calvar. Manuscrisul (ad literam) Puțin după aceea am mai obținut nădejde, lucrări de cercetare devenea o operă de colaj, încă două brevete americane. Ca interesante și chiar teza mea de paragrafele fiind mutate cu foarfeca urmare, peste noapte am devenit doctorat. Pentru scurtă vreme și cu clei. Bietele dactilografe Să nu consultant al Oficiului de Stat pentru atmosfera polit
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
înregistrat din nou, în componența N. Covaci - double-six, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, C. Petrescu - percuție, probabil și Herb Quick - percuție, un fragment din piesă intrând într-un colaj împreună cu alte trei piese pe discul „Aniversare 35” (1997). Compusă în anii '60 de Nicolae Covaci - Florin Bordeianu. Textul aparține lui Victor Cârcu. A fost înregistrată în 1968 în formula N. Covaci - chitară solo, voce, F. Bordeianu - solist vocal, K.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
o a 4-a înregistrare, din 1990, în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, C. Petrescu - percuție, un segment din ea aparând într-un colaj împreună cu alte trei piese pe discul „Aniversare 35” (1997). Compusă în 1973-74 de Nicolae Covaci, pe versuri de Victor Cârcu. A apărut pe albumul „Mugur de fluier” (1974; reeditat în 1999); formula era N. Covaci - double-six, chitară solo, voce, J.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
corul „Song” și „Grupul de popi”. O altă versiune a fost înregistrată în 1990 în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, un fragment din piesă aparând într-un colaj împreună cu alte trei piese pe discul „Aniversare 35” (1997). Piesă instrumentală, prelucrare folclorică a lui Nicolae Covaci din anii 80 (?), apărută pe discul „Aniversare 35” (1997), într-un colaj împreună cu piesele „De-a lungul...” și „Ciocârlia”. A fost înregistrată în
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
M. Neumann - vioară, voce, un fragment din piesă aparând într-un colaj împreună cu alte trei piese pe discul „Aniversare 35” (1997). Piesă instrumentală, prelucrare folclorică a lui Nicolae Covaci din anii 80 (?), apărută pe discul „Aniversare 35” (1997), într-un colaj împreună cu piesele „De-a lungul...” și „Ciocârlia”. A fost înregistrată în 1990 în formula N. Covaci - chitară solo, J. Kappl - chitară bas, M. Neumann - vioară, O. Lipan - baterie. Melodie compusă în 1974-75 de Nicolae Covaci pe versuri de Șerban Foarță
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
înregistrare datează din 1990 și a fost facută de N. Covaci - solist vocal, double-six, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - voce, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, C. Petrescu - percuție; un fragment din piesă a apărut într-un colaj, împreună cu alte trei, pe discul „Aniversare 35” (1997). Compusă în 1974 de Nicolae Covaci, pe versurile poeților Șerban Foarță și Andrei Ujică; apărută pe albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996); înregistrată de N. Covaci - double-six, voce, chitară solo, J. Kappl
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Brand - chitară acustică. Anterior, în 1990, a fost reînregistrată de N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - voce, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, H. Quick - percuție. Această înregistrare a apărut într-un colaj, împreună cu piesa „Would you follow me...?”, pe discul „Aniversare 35” (1997). Piesă compusă la începutul anilor 70 de Nicolae Covaci. Textul aparține lui Victor Cârcu. A apărut prima oară pe discul EP din 1973, înregistrată în formula N. Covaci - chitară
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
versiune datează din 1990, în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, O. Lipan - baterie, M. Baniciu - voce, M. Neumann - vioară, voce, și a apărut sub numele „Would you follow me some day...?” intr-un colaj împreună cu piesa „Tamara”, pe discul „Aniversare 35” (1997). Piesă compusă în 1975 de Nicolae Covaci, Günther Reininger și Josef Kappl. Textul aparține lui Șerban Foarță. A apărut pe albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996), înregistrată de către N. Covaci - chitară solo
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
continuat să frecventeze Cenaclul Junimea. Grupurile acestea au debutat în câteva volume colective, apoi s-au afirmat în volume colective. Între trăsăturile cele mai evidente s-ar putea aminti amestecul de narativitate și lirism în poezie, oralitatea expresiei, pastișa, parodia, colajul, jocurile de limbaj. În fond, tipologia postmodernă s-ar putea defini tocmai prin lipsa unei tipologii riguroase, prin extremă mobilitate și amestec voit al genurilor. Este greu, dacă nu imposibil, de împăcat punctele de vedere ale teoreticienilor asupra dimensiunii postmodernismului
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
o combinație între o adaptare după "Floare de Iris" a formației "Iris" cu o adaptare a melodiei folclorice "Țăranul e pe câmp", cântată de cei trei împreună cu publicul. Ultimele cinci minute erau rezervate unei pantomime în timpul căreia se ascultă un colaj din melodii bine cunoscute, românești și străine, iar cei trei mimau acțiunile descrise de versuri. Scheciurile aveau adesea o temă comună de la spectacol la spectacol, relativ longevive fiind cele din seria "Crapu și Menumorut" și "Leana și Costel". După moartea
Vacanța Mare () [Corola-website/Science/299229_a_300558]
-
influențe din muzică industrială și techno, și ceea ce unii scriitori l-au descris ca un sound "clinic". Deși descris ca având un iz "techy", relația techstep-ului cu techno nu ar trebui să fie exagerată. Împarte tehnică de creare a unui colaj foarte energic din sunete abstracte, sintetice, incluzând sample-uri, semnale și "squelches": foarte rar folosește instrumente care nu au fost procesate de efecte. În mod similar, kitul quatized drum-machine și sunetele de percuție sunt favorizate față de breakbeat-urile umane naturalistice. Totuși
Drum and bass () [Corola-website/Science/302430_a_303759]
-
ne dăm seama dacă este vorba despre planșe autentice sau despre opera unui pictor. Următoarea idee a lui Jones o reprezintă sculpturile în bronz care imită cutii de conserve sau alte obiecte uzuale. Începând din anul 1953, Rauschenberg creează numeroase colaje ale căror rădăcini se află în cubism și în operele lui Marcel Duchamp. El este și inventatorul așa numitelor "combined paintings", care constau în amestecul diverselor obiecte (ex.: firme, sticle, fotografii etc.) pe suprafețele pictate, rezultând un fel de colaje
Pop art () [Corola-website/Science/298051_a_299380]
-
colaje ale căror rădăcini se află în cubism și în operele lui Marcel Duchamp. El este și inventatorul așa numitelor "combined paintings", care constau în amestecul diverselor obiecte (ex.: firme, sticle, fotografii etc.) pe suprafețele pictate, rezultând un fel de colaje tridimensionale. În Anglia, apariția Pop art-ului este legată de ""Independent Group"", din care au făcut parte Richard Hamilton și Eduardo Paolozzi (pictori), Reyner Banham (istoric și critic de artă), Peter Smithson (arhitect), precum și fotograful Henderson. Sunt organizate în mod regulat
Pop art () [Corola-website/Science/298051_a_299380]
-
temele fundamentale ale Pop art-ului, reclama și mijloacele de informare în masă, va fi considerată momentul nașterii noii direcții. Este vizibilă dorința de amalgamare a diverselor discipline artistice și mijloace de expresie. În timpul expoziției, critica va acorda o atenție deosebită colajului lui Richard Hamilton intitulat "" Just What is it that Makes Today's Homes so Different, so Appealing?"" Într-un interior modern este prezentată o pereche stereotipă, un culturist care ține în mână o acadea uriașă, pe care obsevăm inscripția "pop
Pop art () [Corola-website/Science/298051_a_299380]
-
that Makes Today's Homes so Different, so Appealing?"" Într-un interior modern este prezentată o pereche stereotipă, un culturist care ține în mână o acadea uriașă, pe care obsevăm inscripția "pop", și o "stripteuză" pe o canapea. În acest colaj se regăsesc punctele de interes tipice artei pop, și anume tehnica (magnetofon öi aspirator) și reclama, aluziile la sfera sexuală, atracția către sereotipuri, săli de spectacole și benzi desenate, totul într-o atmosferă specifică, surprinzătoare, din care nu lipsește umorul
Pop art () [Corola-website/Science/298051_a_299380]
-
să atace sau să acuze. Sub influența lui John Cage, elementul determinant al artei pop americane este la început ""happening""-ul. Acest compozitor care experimntează permanent susține introducerea în artă a unor elemente exterioare ei. El apreciază în mod deosebit colajele, introducerea zgomotelor în muzică și a obiectelor în pictură. Pe urmele lui o vor porni și alți artiști pop ca Jim Dine, George Brecht și Robert Whiteman, care creează colecții de obiecte sau fragmentele lor, de imagini și activități omenești
Pop art () [Corola-website/Science/298051_a_299380]
-
preferată ""Great American Nudes"" ("Nuduri americane mari"). Din acel moment, în creația sa se insinuează definitiv personajul feminin, care va popula neobosit spațiul delimitat de obiectele specifice societății de consum. Wesselmann creează de asemenea și naturi moarte, servindu-se de colajele tăiate din reviste și introducând obiecte din viața cotidiană, creând în modul acesta opere tridimensionale. În ciclul "Căzile de baie" nu este vorba numai de cada în sine, ci de femeia surprinsă în atmosfera intimă a băii. Primele expoziții ale
Pop art () [Corola-website/Science/298051_a_299380]
-
cada în sine, ci de femeia surprinsă în atmosfera intimă a băii. Primele expoziții ale Pop art-ului american declanșează o reacție negativă în rândul publicului, cu timpul, însă, această direcție începe să fie tratată cu seriozitate, grație expoziției retrospective consacrate colajului și asamblajului, organizată de Museum of Modern Art din New York. La numele deja amintite se mai adaugă Claes Oldenburg, Larry Rivers, Robert Indiana, Wayne Thiebaud și mulți alții. În iunie 1961, la galeria "Rive Droite" din Paris, are loc expoziția
Pop art () [Corola-website/Science/298051_a_299380]
-
de decorare a capelei "Rosaire" din mănăstirea călugăritelor dominicane din Vence, în apropiere de Nișă. În 1952 are loc lnaugurarea muzeului Matisse din Le Cateau-Cambrésis, orașul său natal. Greutatea anilor se face însă simțită. Ia totuși naștere o serie de colaje în guașa - pictorul le numește "decupaje de hartie" ("papiers découpés") - printre care ""La tristesse du roi"" ("Tristețea regelui"), în care îmbinarea culorilor trezește o asociație cu ritmul muzicii și dă impresia unui portret, ultimul său autoportret. La 3 noiembrie 1954
Henri Matisse () [Corola-website/Science/297979_a_299308]
-
1934, Academia de Arte Frumoase din București. Este fondator, împreună cu Aurel Mărculescu, al Grupului grafic 1939-1947. Între anii 1949-1956 a fost profesor și director al Institutului de Arte Plastice din Iași. Opera să artistică cuprinde lucrări de grafică, pictură, desen, colaj,instalație și fotografie. Operele sale au fost prezentate în expoziții personale la București între anii 1935-1945 la Saloanele Oficiale (pictură și grafică) și 1945-1977, Baia Mare 1962, Timișoara 1963, Leningrad 1963, Bacău 1964, Cluj-Napoca, Râmnicu Sărat, Galați, Ploiești, Brăila 1965-1967, în
Vasile Dobrian () [Corola-website/Science/310647_a_311976]