494 matches
-
reviste”, „Interpretări”. Cu numărul 6/1936 apare intermitent și o rubrică „Cronică literară”, iar cu numărul 8-10/1938, „Recenzii”. Semnează articole și eseuri Mihai Uță, Gr. T. Popa, C. Aldea, Ernest Stere, Tudor Vianu (Libertatea cugetării), Mircea Mancaș (Arta și colectivismul social), Ion Petrovici (Filosofia franceză în România), D. Popovici (Românii în presa saint-simoniană, „Santa Cetate”), Octav Botez, D. Papadopol (Elitele în democrația selectivă), George Ivașcu (Gherea și actualitatea), C. Titel Petrescu, E. Kalos (Contribuții la psihologia raselor și popoarelor), Ion
GANDUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287151_a_288480]
-
din romanul românesc. După personaje precum Elena, Sașa Comăneșteanu, Chiajna și Vitoria Lipan, după Matilda lui Victor Petrini și Vica Delcă, seria Marilenelor lui D. conține, practic, toate vârstele și mediile noastre de viață: satul iremediabil alterat și ruinat, mahalaua colectivismului sordid și coagulat exclusiv de viciul deriziunii, snobimea nudistă de la Vama Veche, mimând occidentalismul nonșalant, putreziciunea funcționărească, debusolarea acneic-alcoolică a adolescenților de bani gata post ’89. Crunt lexical (scriitorul este un formidabil burete absorbant al limbajelor argotice, adevărată „probă de
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
Este cazul personalismului francez a lui Mounier și a revistei Esprit. Într-o sinteză asupra personalismului, acesta (Mounier, 1969Ă comentează următoarele teme: - existența necorporală a omului - persoana emerge din natură, dar o transcede; - comunicarea interpersonală - personalismul combate individualismul, dar și colectivismul, pledând pentru unitatea persoanei; - intimitatea - e necesară, ca reculegere, univers privat, individul coborând în profunzimile sinelui de unde revine spre exterior; - confruntarea - din singurătate persoana pornește pe fundul afirmării făcând alegerile; - libertatea fără limită a persoanei; - eminența demnității persoanei; - angajarea. Personalismul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
va lua decizia finală (fig. 81). Deși valorizant și motivant pentru individ, procedeul ringi este puțin probabil că va fi utilizat pe scară largă la noi. Una dintre explicații este aceea că În Europa predomină individualismul, În timp ce În Japonia predomină colectivismul. Reactivitatea și transversalitatea sunt concepte noi, veritabile generatoare de performanță. Reactivitatea Înseamnă capacitatea firmei de a acționa rapid față de o schimbare a mediului său. Pentru aceasta, firma trebuie să fie flexibilă, să adopte o structură evolutivă, total descentralizată, și o
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de niscaiva poame!// - Fiule, fiul meu frumos./ Ce cauți tu găsești pe jos”. Negarea absolutului, denigrarea Fulgeratului (Sfântul Pavel) - cum se întâmplă în „lacrimile” nesfințite ale lui Floran (Emil Cioran) - sunt, crede C., mai vinovate decât ravagiile sistemului ideologic al colectivismului economic instaurat cu de-a sila de tancurile rusești. Țiganiada întoarsă pe dos, dar mult mai largă-n înțelesuri, Povestea foamei constituie capodopera lui C., imagine tragicomică a lumii contemporane, a lumii care a atentat la lumen și și-a
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
largă a contextului social a fost afirmată și de Vintilă Mihăilescu, în cazul unei „analize contrastive” întreprinsă în 1992-1995 asupra a două sate aflate „în tranziție”, Crăsani (județul Ialomița) și Voinești (județul Dâmbovița). Autorul subliniază pe această bază diferența dintre „colectivismul păgubos și conflictual” al celor din Crăsani și „înclinarea spre asociere și întrajutorare” de la Voinești (cf. Mihăilescu, 1996, 14). PAGE PAGE FILENAME \p D:\CARTI\Catalina\sociologie%20romaneasca%20nr.%204 2007.doc PAGE 155 Harta nr. 1 Harta nr. 2 Harta
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
apariția unor comportamente individualiste la nivelul grupurilor mici care vor funcționa în detrimentul binelui comun, al tuturor membrilor comunității. Draguns (1989, apud Ionescu, 2008) a găsit că unul dintre cei mai importanți factori explicativi ai diferențelor interculturale în psihopatologie este individualismul/colectivismul. în culturile în care îndeplinirea obligațiilor față de comunitate este esențială pentru menținerea armoniei individului și a comunității, manifestările psihopatologice sunt mai reduse. în măsura în care reziliența înseamnă depășirea evenimentelor traumatice prin păstrarea sănătății mentale și printr-o nouă dezvoltare, acest factor esențial
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ea.<ref id=”1”>Ibidem, pp. 249- 250.</ref> Frază și adevăr Ia fost dat junimismului, odată cu P.P. Carp, să întruchipeze, în mod ideal, condiția conservatoare în politică. De la impecabila logică ce îi animă discursu rile până la opoziția implacabilă față de colectivismul populist, Carp rămâne legat de un moment istoric ce pare atât de străin României de astăzi. Nimic din edi ficiul pe care îl apăra oratoria nu se mai susține astăzi: egalitatea constituțională a hrănit egalitarismul popu list, în vreme ce constituirea marilor
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în zece ani, deși mulți dintre noi am fost dezamăgiți de ritmul ei lent. Mario Vargas Llosa scria că direcțiile pozitive de la sfârșitul secolului XX, „reabilitarea individului în raport cu statul, o economie liberă în locul celei planificate, proprietatea și întreprinderea privată în locul colectivismului și etatismului, democrația liberală în locul dictaturii și mercantilismului ne umplu de bucurie pe bună dreptate. Dar n-ar trebui să ne lăsăm înșelați. Lucrurile nu s-au întâmplat astfel pentru că «așa a fost scris». Căderea lui Ceaușescu, triumful Solidarității sau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de istorie și teorie literară, XLI (1993), nr. 1-2, pp. 181-186. Ibidem, p. 181. M. Nițescu, op.cit., pp. 167-168. Ibidem, p. 378. Ibidem, p. 394. Cerul văzut prin lentilă, ediția a II-a, 1996, p. 259. „Un mit al totalitarismului: colectivismul”, `n Miturile..., sub direcția Lucian Boia, II, pp. 78-92. Ibidem, pp. 88-89. C.C. Giurescu a fost plecat din țară `n 1944-1945, `n Turcia, cu misiunea de a fonda un institut de istorie la Istanbul. Acesta `nsă susținea că, `n conflictul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nedreptății. Și acesta, al egalității între oameni, este un mit cu care apărătorii lumii libere s-au confruntat permanent. Foarte mulți oameni sunt socialiști pentru că sunt simpatizanți ai ,,egalității între oameni". Se întâmplă așa nu pentru că ar fi de partea colectivismului, ci pentru că dintr-o generozitate specifică omului evoluat, mai cred încă în acest mit. Mult timp capitalismul a fost ,,cauza tuturor relelor din societate". Orice se întâmpla rău în plan individul, sau chiar în plan național și internațional era considerat
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
așa cum noi, românii, am crezut și mai credem în continuare. Dimpotrivă, capitalismul este o construcție socială în expansiune care a elaborat și a pus pentru prima dată în aplicare strategia câștig-câștig. În capitalism nu există un conflict între individualism și colectivism, deoarece omul construiește social și se asociază în mod liber, doar în construcții sociale care-i sunt favorabile și în care se simte împlinit ca persoană. Individualismul nu se confundă cu egoismul (un individualism rău, distructiv, demolator) deoarece totul are
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de filozofie a istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 19. 241 L.V. Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011, p. 98. 242 Mises arată: ,,Filosofia socială individualistă din epoca iluminismului intelectual a lichidat conflictul dintre individualism și colectivism. Se numește individualistă pentru că cea dintâi misiune a ei a fost să deschidă drumul pentru filosofia socială care a urmat, demonstrând falsitatea ideilor colectivismului dominant. Conflictul de scopuri în jurul căruia gravita disputa (individualism-colectivism n.n.) nu există ca atare, întrucât societatea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
242 Mises arată: ,,Filosofia socială individualistă din epoca iluminismului intelectual a lichidat conflictul dintre individualism și colectivism. Se numește individualistă pentru că cea dintâi misiune a ei a fost să deschidă drumul pentru filosofia socială care a urmat, demonstrând falsitatea ideilor colectivismului dominant. Conflictul de scopuri în jurul căruia gravita disputa (individualism-colectivism n.n.) nu există ca atare, întrucât societatea este posibilă numai dacă există condițiile în care individul găsește în ea o întărire a propriului său eu și a propriei sale voințe". L.V.
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
egoism:,,Civilizația industrială este mai presus de orice o civilizație individualistă. Individualismul are astăzi o faimă proastă și termenul a ajuns să fie asociat cu egocentrismul și egoismul. Individualismul pe care-l opunem însă socialismului și tuturor celorlalte forme de colectivism nu are neapărat legătură cu egoismul". Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997, p. 27. 247 Friedrich Hayek, Constituția libertății, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 64. 248 Fernand Braudel, vorbind despre libertate o definește ca fiind preocuparea majoră a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
până în 1989), dar pradă a unor noi iluzii generate de modelul naiv al unei societăți în care o economie de piață nereglementată și în fapt slab susținută este soluția minune la toate problemele; care a înlocuit iluzia necredibila a unui colectivism primitiv și opresiv cu justificarea unui individualism care nu cunoaște nici lege și nici morală. Sărăcia și excluziunea socială în România actuala nu ating grupuri marginale slab integrate într-o economie bine organizată și eficiența, ci largi segmente ale colectivității
PLANUL NAŢIONAL din 31 iulie 2002 antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174058_a_175387]
-
a evoluat în mod preponderent după cel de-al Doilea Război Mondial. Apărută ca o reacție la atacurile împotriva bisericii și a catolicismului, creștin-democrația reprezintă expresia politică a creștinismului catolic. Creștin-democrația a reprezentat o mediere între liberalism (individualism) și socialism (colectivism), aducând în politică și elemente noi precum morala creștină și subsidiaritatea. Considerată în multe țări europene drept o formă de neoconservatorism, creștin-democrația se intersectează cu conservatorismul în puncte fundamentale ale ideologiei, precum respectul față de valorile tradiționale, credința și familia. Democrația
Creștin democrație () [Corola-website/Science/300174_a_301503]
-
doreau copierea modelelor occidentale, în timp ce alții doreau renunțarea la tot ce era străin șî revenirea la tradițiile trecutului. Ultima cale era dorită de slavofili, care-și manifestau plini de dispreț părerea despre vestul "decadent". Slavofilii se opuneau birocrației și proslăveau colectivismul medieval rusesc, așa numitul "mir", sau obștea sătească, împotriva individualismului occidental. Mai târziu, comunismul din Uniunea Sovietică avea să se bazeze nu numai pe doctrina lui Karl Marx, dar și îndelunga tradiție rusească a obștei sătești medievale, "mir". Un an
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
forme. Nu trebuie confundat socialismul cu comunismul. O republică socialistă/stat socialist își propune să instaureze comunismul. Prin socialism se mai înțelege ansamblul doctrinelor social-politice care combat individualismul, apară noțiunile de egalitate și solidaritate și constituie un proiect atât economic (colectivism economic, autogestiune, economie mixtă), cât și social (egalitate in drepturi, egalitate de șanse) și politic (democrație). Astăzi, socialismul cuprinde într-un mod foarte larg și general pe toți cei ce doresc schimbarea organizării sociale în vederea obținerii unei mai mari justiții
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
de distribuire egală a avuțiilor ” . Dar „Drumul libertății” promis se va dovedi „Marea Cale către Servitute” întrucât socialismul după cum spune Hayek „duce la polul opus al libertății”. În capitolele III și VII ale „Drumului către servitute” Hayek analizează raporturile individualism - colectivism, libertate economică-planificare, planificare-democrație, planificare-supremația dreptului, dirijismul economic-totalitarism. Hayek spune că „planificarea” este dorită de toți cei care cer ca „producția pentru nevoi” să înlocuiască producția pentru profit. El introduce termenul de „colectivism”, termen care desemnează ansamblul metodelor utilizate în atingerea
Drumul către servitute () [Corola-website/Science/303109_a_304438]
-
ale „Drumului către servitute” Hayek analizează raporturile individualism - colectivism, libertate economică-planificare, planificare-democrație, planificare-supremația dreptului, dirijismul economic-totalitarism. Hayek spune că „planificarea” este dorită de toți cei care cer ca „producția pentru nevoi” să înlocuiască producția pentru profit. El introduce termenul de „colectivism”, termen care desemnează ansamblul metodelor utilizate în atingerea unei varietăți de scopuri și concomitent demonstrează că socialismul este o specie a colectivismului. Hayek face distincția între planificarea economică centralizată ca specie a colectivismului și planificarea ca raționalitate și previziune specifică
Drumul către servitute () [Corola-website/Science/303109_a_304438]
-
de toți cei care cer ca „producția pentru nevoi” să înlocuiască producția pentru profit. El introduce termenul de „colectivism”, termen care desemnează ansamblul metodelor utilizate în atingerea unei varietăți de scopuri și concomitent demonstrează că socialismul este o specie a colectivismului. Hayek face distincția între planificarea economică centralizată ca specie a colectivismului și planificarea ca raționalitate și previziune specifică a oricărui act politic modern și a oricărui individ prin care i se proiectează cadrul de referință (după criterii de eficiență, orientarea
Drumul către servitute () [Corola-website/Science/303109_a_304438]
-
producția pentru profit. El introduce termenul de „colectivism”, termen care desemnează ansamblul metodelor utilizate în atingerea unei varietăți de scopuri și concomitent demonstrează că socialismul este o specie a colectivismului. Hayek face distincția între planificarea economică centralizată ca specie a colectivismului și planificarea ca raționalitate și previziune specifică a oricărui act politic modern și a oricărui individ prin care i se proiectează cadrul de referință (după criterii de eficiență, orientarea după un plan individual). Planificarea economică centralizată presupune o conducere centralizată
Drumul către servitute () [Corola-website/Science/303109_a_304438]
-
până la moartea să în 1982. Rând a sustinut rațiunea că singurul mijloc de a dobândi cunoștințe, si a respins credință și religia. Ea susținea și , si respingea altruismul. În politică, ea a condamnat ca fiind imoral, si s-a opus colectivismului și etatismului, dar și anarhismului, susținând în schimb un capitalism "", pe care l-a definit drept un sistem bazat pe recunoașterea . În artă, Rând a promovat . Ea a fost extrem de critică cu cei mai multi filozofi și cu tradițiile filosofice cunoscute de
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
1960, aceste filme au fost reeditate într-o nouă versiune, aprobată de Rand și relansate sub titlul ', în 1986. Nuvelă" Imnul" a fost scrisă în timpul unei pauze din scrierea românului "The Fountainhead". Acesta prezintă viziunea unei lumi distopice în care colectivismul totalitar a triumfat într-o asemenea măsură încât chiar și cuvântul „eu” a fost uitat și înlocuit cu „noi”. A fost publicat în Anglia în 1938, dar Rând nu a putut la început să găsească o editură americană. Că și
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]