716 matches
-
cu păstrarea autonomiei, dar și cu acceptarea inegalității sociale. Rezultatele au atestat că germanii exprimă semnificativ mai multe tendințe individualiste față de egipteni, atît în ce privește subscala verticală, cît și cea orizontală. în contrast, egiptenii înregistrează scoruri semnificativ mai mari în ce privește tendințele colectiviste, la ambele subscale. Literatura de specialitate ce investighează dimensiunea individualism-colectivism și-a concentrat atenția pe diferențele dintre culturile vestice (cele mai numeroase studii sînt realizate în SUA și Marea Britanie), Orientul Mijlociu (precum Israel) și Orientul îndepărtat (Bond, Cheung, 1983; Cousin, 1989
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Cheung, 1983; Cousin, 1989; Singelis et al., 1995; Eaton, Louw, 2000). Colectivismul s-a definit în termeni generali prin intermediul scorurilor obținute în culturile naționale din Coreea, China, Japonia, Hong Kong, Malaysia și India. S-a presupus că și culturile africane sînt colectiviste, dar acest continent a fost în general ignorat în cadrul cercetărilor, lăsînd loc unei anumite ambiguități, iar afirmațiile privind colectivismul nu au fost decît rareori testate științific. Eaton și Louw (2000, p. 214) au observat cum colectivismul african este asociat cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1938; apud Takano, Osaka, 1999, p. 311). După războiul din Pacific, cartea lui Ruth Benedict, care a avut un ecou semnificativ, Crizantema și spada (The chrysanthemum and the sword, 1946/2009) a consolidat concepția că japonezii au un caracter național colectivist. Unii autori japonezi (Aoki, 1990; Lummis, 1981) au considerat că o asemenea structurare simbolică a puterii în rețelele sociale a fost responsabilă pentru instaurarea regimului politic totalitar. Această atribuire cauzală a dominat, de altfel, argumentele diplomatice privind politica externă față de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a puterii în rețelele sociale a fost responsabilă pentru instaurarea regimului politic totalitar. Această atribuire cauzală a dominat, de altfel, argumentele diplomatice privind politica externă față de Japonia. De la R. Benedict încoace, numeroși observatori vestici au propagat ideea că japonezii sînt colectiviști, iar acest colectivism a fost invocat pentru a explica numeroase fenomene sociale din Japonia. însă, recent, acest model de caracterizare a japonezilor a fost criticat. Mouer și Sugimoto (1986, 1999, apud Takano, Osaka, 1999, p. 313) au tratat cu rezerve
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru a explica numeroase fenomene sociale din Japonia. însă, recent, acest model de caracterizare a japonezilor a fost criticat. Mouer și Sugimoto (1986, 1999, apud Takano, Osaka, 1999, p. 313) au tratat cu rezerve afirmația care susține că japonezii sînt colectiviști, cooperativi și au relații armonioase între ei, prezentînd ca argumente numeroase evenimente istorice și sociale care probează individualismul și independența. Mai mult, Yamazaki (1990, apud Takano, Osaka, 1999, p. 313) a scos în evidență dinamica socială reală proprie culturii japoneze
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de Gouveia și colaboratorii săi (2002, p. 340) confirmă evaluările din modelul Hofstede, căci Spania și Brazilia înregistrează scoruri mai ridicate la colectivism, ilustrînd importanța valorilor sociale conservatoare (tradiția, ordinea socială). Aceste țări sînt caracterizate, așadar, de culturi mai pronunțat colectiviste, care pun accentul pe in grup ca unitate de subzistență și dezvoltare personală. Atît cultura națională spaniolă, cît și cea braziliană valorizează apartenența la comunitate, reperele axiologice tradiționale și mai puțin valorile ce privesc intimitatea și independența. Totuși, în timp ce spaniolii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dintre self-ul independent și cel identic; individualismul vertical, care rezultă din combinația dintre self-ul independent și cel diferit; colectivismul orizontal, rezultat al combinației: self interdependent și identic; colectivismul vertical, rezultat al combinației: self interdependent și diferit. în culturile colectiviste, orizontalul se referă la o unitate asemenea coeziunii sociale, în timp ce dimensiunea verticală se definește prin sacrificiul personal în favoarea in-grupului și în "a-ți face partea ta" din datoria față de grup. Atît în culturile colectiviste, cît și în cele individualiste, verticalul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
self interdependent și diferit. în culturile colectiviste, orizontalul se referă la o unitate asemenea coeziunii sociale, în timp ce dimensiunea verticală se definește prin sacrificiul personal în favoarea in-grupului și în "a-ți face partea ta" din datoria față de grup. Atît în culturile colectiviste, cît și în cele individualiste, verticalul acceptă diferențele de status și proclamă inegalitatea, devenită convergentă cu self-ul diferit. Dimensiunea orizontală susține mecanismul unei omogenizări a oamenilor în registrul atributelor și statusurilor împărtășite, devenind un concept consonant cu ideea de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în diferențierea culturilor (Ember, Levinson, 1991; Triandis, 1995). Convențional, există două tipuri: culturi "complexe" și culturi "simpliste". Culturile "complexe" sînt asociate libertinajului cultural, iar cele "simpliste" încurajează constrîngerea culturală. 8.5.3. Socializarea Socializarea copiilor cunoaște diferențe semnificative în culturile colectiviste față de cele individualiste. în culturile colectiviste, copiii sînt îmbrățișați mai mult, tratați cu tandrețe, sărutați mai frecvent, dar au mai puțină libertate și autonomie în comparație cu cei din culturile individualiste. Cu alte cuvinte, familiile colectiviste sînt "mai calde" față de copii, dar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Triandis, 1995). Convențional, există două tipuri: culturi "complexe" și culturi "simpliste". Culturile "complexe" sînt asociate libertinajului cultural, iar cele "simpliste" încurajează constrîngerea culturală. 8.5.3. Socializarea Socializarea copiilor cunoaște diferențe semnificative în culturile colectiviste față de cele individualiste. în culturile colectiviste, copiii sînt îmbrățișați mai mult, tratați cu tandrețe, sărutați mai frecvent, dar au mai puțină libertate și autonomie în comparație cu cei din culturile individualiste. Cu alte cuvinte, familiile colectiviste sînt "mai calde" față de copii, dar manifestă și mai mult control asupra
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
copiilor cunoaște diferențe semnificative în culturile colectiviste față de cele individualiste. în culturile colectiviste, copiii sînt îmbrățișați mai mult, tratați cu tandrețe, sărutați mai frecvent, dar au mai puțină libertate și autonomie în comparație cu cei din culturile individualiste. Cu alte cuvinte, familiile colectiviste sînt "mai calde" față de copii, dar manifestă și mai mult control asupra acestora. Copiii colectiviști sînt mai puțin încurajați să-și exteriorizeze emoțiile, să spună "ce simt" în variate situații. Mai ales dacă familiile colectiviste sînt numeroase, copiii sînt învățați
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
îmbrățișați mai mult, tratați cu tandrețe, sărutați mai frecvent, dar au mai puțină libertate și autonomie în comparație cu cei din culturile individualiste. Cu alte cuvinte, familiile colectiviste sînt "mai calde" față de copii, dar manifestă și mai mult control asupra acestora. Copiii colectiviști sînt mai puțin încurajați să-și exteriorizeze emoțiile, să spună "ce simt" în variate situații. Mai ales dacă familiile colectiviste sînt numeroase, copiii sînt învățați în majoritatea cazurilor să se conformeze unui tratament din ce în ce mai uniform, în care "copilul ideal" e
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individualiste. Cu alte cuvinte, familiile colectiviste sînt "mai calde" față de copii, dar manifestă și mai mult control asupra acestora. Copiii colectiviști sînt mai puțin încurajați să-și exteriorizeze emoțiile, să spună "ce simt" în variate situații. Mai ales dacă familiile colectiviste sînt numeroase, copiii sînt învățați în majoritatea cazurilor să se conformeze unui tratament din ce în ce mai uniform, în care "copilul ideal" e cel care respectă regulile. Aici, dependența față de părinți este una din expectanțele și valorile culturii (dependență manifestată în toate domeniile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din ce în ce mai uniform, în care "copilul ideal" e cel care respectă regulile. Aici, dependența față de părinți este una din expectanțele și valorile culturii (dependență manifestată în toate domeniile însemnate ale vieții, inclusiv în luarea deciziilor importante etc.). Cu toate acestea, cultura colectivistă pune accentul pe relațiile interpersonale, contrabalansînd prin nevoia de armonizare a raporturilor cu "celălalt" eventualul exces tipic individualist al autonomiei personale "cu orice preț". Copiii din culturile individualiste, așadar, sînt adesea lăsați să își aleagă singuri un mod de a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fiind și tratați fiecare în parte ca o persoană distinctă. Independența este valorizată și încurajată. Cultura individualistă pune accentul pe realizarea personală. 8.5.4. Clasa socială în toate societățile, clasele sociale cu o condiție mai modestă tind să fie colectiviste, în timp ce clasele înalte sînt precumpănitor individualiste (Triandis, 1995). Acest aspect va corela semnificativ și cu modul în care părinții își vor crește copiii. Astfel, cei din clase sociale superioare vor avea tendințe individualiste, valorizînd realizarea personală și creativitatea, în vreme ce cei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
față de in-grup, competiție și hedonism. Colectivismul include interdependența, sociabilitatea și integritatea familială. Triandis (2000) a examinat contrastul individualism-colectivism, utilizînd analiza activării interdependenței. Atunci cînd există interdependență promovată (obiectivele individuale și grupale sînt compatibile), avem de-a face cu un tipar colectivist. în situația în care interdependența rezultă din obiective corelate negativ, apare conflictul. Cînd nu se poate însă proba nici o legătură între obiectivele personale și grupale, atunci se impune individualismul. Individualiștii sînt socializați în vederea autorealizării și a independenței, pe cînd colectiviștii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectivist. în situația în care interdependența rezultă din obiective corelate negativ, apare conflictul. Cînd nu se poate însă proba nici o legătură între obiectivele personale și grupale, atunci se impune individualismul. Individualiștii sînt socializați în vederea autorealizării și a independenței, pe cînd colectiviștii sînt educați să fie conformiști și dependenți (Triandis, 1995). în ultimii ani s-au publicat foarte multe studii care examinează dinamici sociale prin grila de lectură a acestor patternuri culturale. De exemplu, Bornstein (1999, apud Triandis, Suh, 2002, p. 140
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cum contrastul dintre colectivism și individualism furnizează un cadru de referință util pentru explicarea diferențelor interculturale privind această interacțiune. Ansamblul cercetărilor tematice aduce cu sine dovezi consistente ce indică diferențe semnificative în ce privește procesele psihologice fundamentale între membrii culturilor individualiste și colectiviste. Astfel, diferențe au fost observate în procese ca: învățarea, întărirea și perceperea socială (Bond, Forgas, 1984, apud Darwish, Huber, 2003, p. 49), motivarea, trăirea afectivă și exprimarea emoțiilor (Kitayama et al., 1997; Triandis, Suh, 2002; Suh et al., 1998; Triandis
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2003), comunicarea (Holtgraves, 2008; Triandis, Suh, 2002; Kashima, Foddy, Platow, 2002), etica (Triandis, 2001). 8.6.1. Vîrsta Printr-un studiu specific (Triandis, 2000), s-a dovedit că, pe măsură ce înaintăm în vîrstă, valorizăm din ce în ce mai mult stabilitatea relațiilor sociale, devenind mai colectiviști. 8.6.2. Autopercepția Analizînd mecanismele autopercepției în două culturi diferite una colectivistă (Japonia) și una individualistă (Statele Unite ale Americii), studiile arată că percepția socială la individualiști se focalizează pe un set de atribute focalizate strict pe individ, în timp ce în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
6.2. Autopercepția Analizînd mecanismele autopercepției în două culturi diferite una colectivistă (Japonia) și una individualistă (Statele Unite ale Americii), studiile arată că percepția socială la individualiști se focalizează pe un set de atribute focalizate strict pe individ, în timp ce în cultura colectivistă ele se referă la relațiile individului cu cei din jur. Răspunsurile date de subiecții japonezi au relevat informații despre ei, ca parte a unor relații, iar răspunsurile americanilor au cuprins strict informații despre propria persoană (Lebra, 1984, apud Triandis, 1995
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ele se referă la relațiile individului cu cei din jur. Răspunsurile date de subiecții japonezi au relevat informații despre ei, ca parte a unor relații, iar răspunsurile americanilor au cuprins strict informații despre propria persoană (Lebra, 1984, apud Triandis, 1995). Colectiviștii se autopercep în mod realist, cunoscîndu-și limitele, în vreme ce individualiștii au autopercepții mai puțin realiste, în sensul unei supraestimări autoreferențiale. Conform concluziilor studiului lor, Markus și Kitayama (1991) au descoperit c\ americanii au o tendință foarte puternică spre a se caracteriza
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
calități decît defecte, respectiv "se văd" ca aparținîndu le o serie de atribute pozitive, excluzînd implicit în definirea de sine atribute negative. Toate aceste aspecte duc la concluzia că, în general, individualiștii au o stimă de sine mai ridicată în comparație cu colectiviștii (Triandis, 1995). Un alt aspect legat de stima de sine privește modul în care o asemenea dimensiune-resursă se articulează în luarea deciziilor: aceasta este mai scăzută în cazul celor din culturi colectiviste. De asemenea, un aspect important în percepția de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au o stimă de sine mai ridicată în comparație cu colectiviștii (Triandis, 1995). Un alt aspect legat de stima de sine privește modul în care o asemenea dimensiune-resursă se articulează în luarea deciziilor: aceasta este mai scăzută în cazul celor din culturi colectiviste. De asemenea, un aspect important în percepția de sine este focalizarea pe eșec sau succes. Fenomenul evocat este legat de factorii induși de colectivism individualism, respectiv libertinaj-constrîngere culturală. Individualiștii privesc realitatea prin prisma succeselor lor, în timp ce colectiviștii o evaluează mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
celor din culturi colectiviste. De asemenea, un aspect important în percepția de sine este focalizarea pe eșec sau succes. Fenomenul evocat este legat de factorii induși de colectivism individualism, respectiv libertinaj-constrîngere culturală. Individualiștii privesc realitatea prin prisma succeselor lor, în timp ce colectiviștii o evaluează mai degrabă prin intermediul eșecurilor și al consecințelor negative ale comportamentului lor. Astfel, colectiviștii manifestă în mai mare măsură criticism în autoevaluări. Individualiștilor le sînt specifice atribuirile interne. Ei caută și solicită informații care să confirme atribuiri interne dezirabile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe eșec sau succes. Fenomenul evocat este legat de factorii induși de colectivism individualism, respectiv libertinaj-constrîngere culturală. Individualiștii privesc realitatea prin prisma succeselor lor, în timp ce colectiviștii o evaluează mai degrabă prin intermediul eșecurilor și al consecințelor negative ale comportamentului lor. Astfel, colectiviștii manifestă în mai mare măsură criticism în autoevaluări. Individualiștilor le sînt specifice atribuirile interne. Ei caută și solicită informații care să confirme atribuiri interne dezirabile, în timp ce colectiviștii sînt preocupați și au o mare sensibilitate față de devierea de la norme (Triandis, 1995
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]