723 matches
-
merita un roman. Stând de vorbă cu fratele său Gheorghe, acesta îi spune că în Uniune, cât a stat în lagăr și mine și luând contact cu civilii, viața lor, din 1920, deci peste 30 de ani, este munca în colhoz și azi la ei nu se cunoaște proprietatea personală, ci munca prestată în forma actuală. Îl sfătuiește pe frate-său Gheorghiță să se înscrie în întovărășire, măcar, dacă nu vrea în colectivă, formă de care nu vom putea scăpa. Este
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Cozaru i-a spus că mai bine dă pământul statului și să-i lase grădina din sat unde a plantat o adevărată livadă cu pruni și meri. El nu vrea să se înscrie și să dea pământul, de bună voie, colhozului. Multe a mai tras omul acesta, dar n-a fost singurul. La Sfatul popular, prin delegați, împuterniciți, activiști raionali, alături cu conducerea locală s-au întocmit liste cu membrii familiilor recalcitrante în problema colectivizării și membrii din familia respectivă care
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
va primi bani și produse după munca depusă și suprafața ce o deține și în felul acesta se asigură viața bătrânilor ca și a acelor ce au pământ puțin sau nu au. În cele din urmă, au hotîrât să desființeze ”colhozul” și și-au împărțit fiecare bucățică din grajduri, magazii și fiecărei familie de ceapist i s-a dat bani din valorificarea averii C.A.P. N-ai ce-i face! Acolo unde nu-i minte-n cap e vai și amar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
un copil de țară, ocrotit de societatea mare în interiorul societății mici: veștile despre „frații” bunicii mele, întemnițați pentru credința lor și percepția dură și directă a unui fenomen care nu mai apărea decât în poveștile bunicului din prizonieratul la ruși: colhozul. Am înțeles sensul acestui cuvânt într-o primăvară în care, inspectând holda mea, i-am găsit pe alții la arat. Când m-am întors să întreb de ce, răspunsul a fost: „N-ai auzit c-a venit și pe la noi colhozul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
colhozul. Am înțeles sensul acestui cuvânt într-o primăvară în care, inspectând holda mea, i-am găsit pe alții la arat. Când m-am întors să întreb de ce, răspunsul a fost: „N-ai auzit c-a venit și pe la noi colhozul?”. A fost lovitura de grație dată sentimentului identității personale în copilăria timpurie. A identității conturate în jurul lui: eu sunt X, cea cu holda „de peste vale”. Și a fost prima reacție de refuz al pierderii identitare: refuzul hranei asociat cu privarea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și cu nervii zdruncinați. După terminare celor patru clase primare, Tit a dat examen de admitere la liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila, a reușit dar după începerea cursurilor a fost trimis acasă pentru că tata nu voia să se înscrie în colhoz. Eram diacon în Suceava. Am făcut act de înfiere pe numele meu și l-am adus la Suceava și a mers la cursuri, la liceu. După ce a trecut în clasa a VI-a s-a descoperit „hoția” cu înfierea, și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Și Încă o familie... Restul oamenilor nu aderau la comuniști, nu le plăcea comunismul, erau Împotrivă, mai ales că comunismul venea legat de ruși, adus de ruși. Și mai ales că se știa din propaganda făcută Înainte că vin cu colhozul, cu șaica, cu mâncarea la cazan și treburi de felul ăsta... Și chiar Îmi aduc aminte că s-au făcut niște manifestații politice Înainte de alegerile din ’46, o adunare la Ocna Șugatag, și mulțimile au venit din toate comunele dimprejur
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
etnice, și un tolmaci, care cunoșteau limba rusă, urmând apoi masele de lucrători care, de obicei, nu cunoșteau limba rusă decât la un nivel minim sau chiar deloc. Deportații lucrau în mine, fabrici, șantiere de construcții, în păduri sau la colhoz, având de obicei o distanță considerabilă de parcurs până la locul de muncă - 6 kilometri. Cei mai puțin capabili, bolnavii sau cei care reușiseră să intre în grațiile rușilor lucrau în grădină sau la bucătărie. Deși Radosav susține că muncile erau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
locul de muncă - 6 kilometri. Cei mai puțin capabili, bolnavii sau cei care reușiseră să intre în grațiile rușilor lucrau în grădină sau la bucătărie. Deși Radosav susține că muncile erau în general diferențiate în funcție de sex, cu femei lucrând în colhozuri sau prestând activități domestice, există dovezi ce atestă faptul că femeile, în special cele tinere, lucrau și în mine și fabrici. De fapt, multe dintre femeile intervievate în cadrul proiectului de la Brașov au lucrat fie în mine, fie în fabrici, având
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din trupele intrate pe teritoriul Basarabiei ca eliberatori, comit însă abateri grave, dând astfel impresia că se găsește pe un teritoriu dușman, ocupat. Biroul Statistic Militar informează că o M.U. ar fi ridicat fără nici o formă sau plată, dela colhozurile din comuna Ciolacul Nou și încă o altă comună, două cirezi de vite, circa 300-350 capete, o turmă de oi și 5-6 porci, considerându-le pradă de răsboi întrucât au aparținut Sovietelor. Acest procedeu a provocat mari nemulțumiri în sânul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a cere despăgubiri. În numeroase alte sate, trupele au fost primite cu daruri, constând în alimente, păsări, vite, etc. Armata Germană a fost primită cu aceeași bucurie și mulțumire ca și Armata Română. Știrea alarmantă că toți țăranii înscriși în colhozuri vor fi împușcați de români a fost combătută. Domnește mare îngrijorare asupra soartei celor ce au fost luați de ruși înainte de retragerea lor. Au fost ridicați în special bărbații. 2. Populația ucraineană: Și o parte din ucraineni se arată bucuroși
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
regim bolșevic. Ei s'au organizat în secret încă dela intrarea trupelor bolșevice în Bucovina de Nord și Basarabia, iar după plecarea bolșevicilor au organizat gărzi naționale în unele localități și au asigurat paza depozitelor rămase de la Ruși. Au desființat colhozurile, împărțindu-și pământul și vitele. În unele sate din Bucovina au arborat steaguri ucrainene. Acest caz a fost raportat M.C.G., spre a se lua o măsură uniformă pentru toate teritoriile eliberate. În concluzie: Ucrainenii sunt ostili regimului bolșevic, dar sperând
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
este în interesul ei de a se opune acestui fel mișelesc de a face războiu de către jidanii cari conduc cu pistolul în spatele trupelor armatele sovietice. Populația să se gândească la foametea care o așteaptă, dacă va lăsa armatele să pustiască colhozurile, să le ardă recolta și să le distrugă bunurile cari le sunt necesare vieții. ȘEFUL MARELUI CARTIER GENERAL GENERAL, AL. IOANIȚIU Nr. 1087 din 19 Aug. 1941. p. Conformitate Maior ss. Bălășescu 345 Bălășescu *) Adnotări: "478-19-VIII-10.15"; "Manifeste Odessa Dosar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
morți de tifos exantematic și de ger să fie îngropate la 5 metri adâncime și să se construiască latrine. 2./ În lagărele de la Obodovka și Berșad județul Balta, situația este aproape identică. Evreii nu stau propriu-zis în lagăre, ci pe la colhozuri și pe la locuințele sătenilor. Atât în Obodovka cât și în Berșad, s'a constituit câte un ghettou. În aceste lagăre și ghettouri, nu s'au făcut execuții. Au murit însă, până în prezent, circa 5000 evrei de boli și de ger
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
următoarele: 1. În județul Golta comuna Domanevka și Bogdanovka, se găsesc lagăre de evrei, astfel: În comuna Domanevka sunt 1900 evrei, copii, femei și bătrâni, care sunt cazați în 6 clădiri foste proprietăți evreiești, complet izolate de populația civilă. La colhozurile din jurul comunei și în comuna Bogdanovka din același județ, se mai află un număr de 610 evrei. 2. Paza lagărelor se face de către poliția ucrainiană împreună cu plutonul de jandarmi din Domanevka, care face parte din Legiunea de Jandarmi a județului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a răspuns care este regimul evreilor aflați acolo, deși s'a intervenit în două rânduri, telegrafic, totuși, s'au cules dela Secția II-a următoarele informațiuni referitoare la această chestiune 979: Lagărele de evrei din Transnistria (sate, ferme izolate și colhozuri) sunt supuse autorității Guvernământului Transnistriei. Paza lor este asigurată de jandarmi, Poliția comunală (5-6 guarzi ucraineni înarmați) și chiar și evrei (un primar și câțiva paznici neînarmați) acolo unde nu ajung efectivele reduse la jandarmilor și guarzilor comunali. Ei nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pe front demobilizați, unii care se aflau în concediu de pe front sau de la unități, etc.; toți au fost evacuați de-a-valma, fără a fi triați, ci trimiși la grămadă. Aceștia reclamă drepturile câștigate prin legi și serviciul militar. ++)2/. În fermele (colhozuri) statului li se plătesc oamenilor obligați a lucra, câte 1 R.K.K.S. pe zi, fără a li se mai da nimic din ceea ce li se dă celor ce lucrează la colhozuri (hrană, îmbrăcăminte, etc.). Oamenii aceștia sunt nevoiți ca, din această
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
drepturile câștigate prin legi și serviciul militar. ++)2/. În fermele (colhozuri) statului li se plătesc oamenilor obligați a lucra, câte 1 R.K.K.S. pe zi, fără a li se mai da nimic din ceea ce li se dă celor ce lucrează la colhozuri (hrană, îmbrăcăminte, etc.). Oamenii aceștia sunt nevoiți ca, din această infimă sumă să-și procure existența lor și a familiilor lor, ceea ce este o imposibilitate absolută și au ajuns în stare că nu mai pot munci. +3/. Evreii evacuați în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din toate punctele de vedere, deoarece nu sunt izolați și nici păziți suficient. Noi nu avem mijloace să-i păzim. +)4/. Medicii evrei, aduși din țară în serviciul unităților și formațiilor din Transnistria, intră nestingheriți și singuri prin ghetouri, lagăre, colhozuri, etc., pe unde trăiesc și lucrează evreii evacuați, iau contact cu ei în toată voia, iar aceștia le furnizează informații complete despre tot ce știu, ce au văzut și au trăit etc. aceste informații pot fi transmise în țară, în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de unde așteaptă bani. Acum polonezii cer 2000 de posturi la Bruxelles, din care o parte în conducere. Nimeni nu știe cum va funcționa UE 25, mai ales în chestiunea cheie a bugetului, care deja seamănă izbitor de mult cu al colhozului de tristă amintire. Polonia, "Europa nouă", par mai interesate în subvenții și posturi bine plătite în administrația UE decât în implementarea politicii, normelor și instituțiilor "Europei vechi". Este de așteptat ca noii membrii UE, odată ajunși în poziții de decizii
România după UE 25. In: Curierul „Ginta latină” by Viorel Roman () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2230]
-
cu lupta asta pentru a fi și a trăi mai departe... Să terminăm cu bunicul lui D. care își împușcase cele două iepe, - și căruia i se spunea Husarul, fiindcă făcuse armata la unguri - numai să nu le ducă la colhoz să încapă pe mînile altora... Acest bătrîn, acest erou rural va sta de aici înainte pe banca lui în care din cînd în cînd îndreaptă cu ciocanul cîte un cui rebel ieșit în afara cu floarea ruginita de ploi, de zăpadă
Lupta pentru existentă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18172_a_19497]
-
pe la bunici, pe la țară, de la Editură Cartea Rusă. Țin minte titlul până în ziua de astăzi - Cartea prieteniei, autorul nu-l țin minte. Era povestea unor copii sovietici care au fost trimiși de la Moscova într-un sat să lucreze la un colhoz. Este una dintre cărțile pe care le-am citit de vreo două-trei ori la rând. Cred că la vârsta respectivă copilul nu se poate apăra de propagandă și nici nu o distinge de o literatura cu scopuri estetice. Și poate
„Literatura pentru copii este un act profund subversiv” () [Corola-website/Science/295700_a_297029]
-
-l așteptăm, în loc să-l împuște. Așa ne-a condus 60 de kilometri în interiorul Ucrainei. Am ajuns într-un sat, unde ne-a introdus într-un grajd și ne-a spus că are ordin să ne lase aici. Era grajdul unui colhoz. Și ne-a zis că dacă cumva fugim de acolo, ordinul este să fim executați. Omul a spus că nu avem nicio pază, ne lasă acolo și s-a terminat. Acolo era o luptă teribilă și pentru un măr stricat
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
destin groaznic avea să cutremure societatea comunei după 1945, atunci când fiecare femeie cu vârsta între 18 și 30 de ani și fiecare bărbat cu vârsta între 17 și 45 de ani, au fost duși la muncă silnica, în minele și colhozurile din fosta Uniune Sovietică. 30 de sagani au murit de foame sau accidente de muncă și nu s-au mai întors niciodată de acolo de unde au fost deportați! După legea de reformă a pământurilor din 1945, populația germană din România
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
mult de opt ore pe zi, șase zile pe săptămână, într-un efort susținut pentru construirea unei structuri economice total noi. Ca parte a acestui plan, statul a preluat controlul agriculturii prin intermediul fermelor de stat (sovhozuri) și a celor colective (colhozuri) în cadrul procesului de colectivizare forțată. Printr-un decret din februarie 1930, aproape un milion de "culaci" au fost alungați de pe pământurile lor. Mulți țărani s-au opus măsurilor luate de stat în agricultură, deseori lăsând pământutl în paragină, ascunzând recoltele
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]