1,023 matches
-
Pampers, he gets a rash., metropolitan mama.net, 2008). 15 Vezi Pană Dindelegan, în acest volum, p. 16 Alternanțele fonetice se aplică în toate situațiile: bodyguarzi/bodigarzi, byți, hotdogi, pamperși, pounzi, stewarzi. 17 Homeless are, în limba vorbită, în registrul colocvial, o formă de plural cu desinența -i și alternanță consonantică: homeleși. 18 Vezi și Pană Dindelegan, în acest volum, p. 19 Vezi și Dragomirescu (2005). 20 Din motive extralingvistice, am făcut o selecție între formele pe care le-am testat
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Raicu, Lucian, Practica scrisului și experiența lecturii, Editura Cartea Românească, București, 1978. Râpeanu, Valeriu, Interferențe spirituale, Editura Eminescu, București, 1970. Râpeanu, Valeriu, Pe drumurile tradiției, Editura Dacia, Cluj, 1973. Regman, Cornel, Selecție din selecție, Editura Eminescu, București, 1972. Regman, Cornel, Colocvial, Editura Eminescu, București, 1976. Rezuș Petru, Mihai Eminescu, Editura Cartea Românească, București, 1983. Rusu, Liviu, Eminescu și Schopenhauer, EPL, București, 1966. Rusu, Liviu, Scrieri despre Titu Maiorescu, Editura Cartea Românească, București, 1979. Sasu Aurel, Liviu Rebreanu, Editura Albatros, București, 1978
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu role work, definit ca "...un set de funcții care sunt performate de un titular de rol, care contribuie la producerea bunurilor și a serviciilor. În general are același înțeles ca și termenul job, așa cum acesta este utilizat în limbajul colocvial și în psihologia industrială". În această accepțiune, ambele sintagme: work satisfaction și job satisfaction pot fi traduse prin "satisfacție în muncă". În manieră similară pot fi traduse sintagmele job attitude, job performance prin "atitudinea față de muncă", respectiv "performanța în muncă
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Andriescu, Disocieri, 79-84; Cândroveanu, Alfabet, 228-234; Cristea, Un an, 128-133; Felea, Secțiuni, 177-182; Petroveanu, Traiectorii, 292-296; Barbu, O ist., 263-271; Ciobanu, Incursiuni, 88-93; Mincu, Poezie, 65-67; Piru, Poezia, II, 87-95; Zalis, Tensiuni, 184-188; Cristea, Domeniul, 421-425; Raicu, Critica, 279-286; Regman, Colocvial, 202-205; Laurențiu, Eseuri, 226-235; Alexiu, Ideografii, 124-126; Baltag, Polemos, 239-242; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, Iași, 1978, 159-164; Iorgulescu, Scriitori, 156-160; Poantă, Radiografii, I, 179-181; Alboiu, Un poet, 114-115; Grigurcu, Poeți, 394-398; Cândroveanu, Poeți, 162-166; Felea, Aspecte, II, 122-126; Lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
întrebărilor retorice, în DI. Dar acestea sînt, ca și aspectele menționate în secțiunea precedentă, trăsături gramaticale sau așezate sub semnul gramaticii; aici ne axăm asupra unor probleme de vocabular care exprimă, aparent mai direct, personalitatea și viziunea. „Pierderea” lexicului viu, colocvial, partizan și angajat al personajului este, se pare, una din cele mai izbitoare caracteristici ale Discursului Indirect, prin comparație cu Discursul Direct. Cu toate acestea, merită menționat că ceea ce se pierde cu siguranță în DI nu este neapărat „limbajul colorat
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
se îmbină cu sugestii de morfologia culturii (Tipare de cultură, Atic și asiatică”, iar caracterizările unor opere (Sadoveanu, G. Călinescuă se impun prin îndrăznețe, deși armonioase forme cristalografice 4. 1 idem, p. 87-88 2 ibidem, p. 89-90 3 Cornel Regman - Colocvial, București, Editura Eminescu, 1976, pp. 42-50 4 idem, p. 50 109 În octombrie 1970, Mircea Martin 1 semna o caldă evocare cu titlul Un mandarin al spiritului (ca o curiozitate notăm faptul că evocarea este scrisă la timpul trecut, vorbind
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
adăugită, București, Editura Albatros, 1977, pp. 531533 Popa, Marian - Istoria literaturii române de azi pe mâine, versiune revizuită și augmentată, vol. I, vol. II, Editura SemnE, București, 2009 Raicu, Lucian - Structuri literare, București, Editura Eminescu, 1976, pp. 42-50 Regman, Cornel - Colocvial, București, Editura Eminescu, 1976, pp. 42-50 Rotaru, Ion - O istorie a literaturii române, vol. II( De la 1900 până la cel de-al doilea război mondială, București, Editura Minerva, 1972, pp. 750-757 Simion, Eugen - De la T. Maiorescu la G. Călinescu, Antologia criticilor
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Poeziile lui Charles d’Orléans în traducerea integrală a lui Romulus Vulpescu, TBR, 1976, 80; George Arion, „Condiția de scriitor îmi dă dreptul de a lupta pentru nou” (interviu cu Romulus Vulpescu), FLC, 1976, 46; Corbea-Florescu, Biografii, II, 222-228; Regman, Colocvial, 183-185; Felea, Aspecte, I, 221-223; Marius Pop, O convorbire cu Romulus Vulpescu, O, 1978, 29; George Arion, Romulus Vulpescu, FLC, 1978, 38; Simion, Scriitori, I (1978), 639-642; Alexandru Niculescu, Traducerile poetului Romulus Vulpescu, RL, 1979, 15; Nicolae Manolescu, Poezia ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
găsit forme de evitare a șablonizării discursului, a uniformizării expresiei, de introducere în limbaj a unui palpit personal, a unei prospețimi verbale, a unei note de spontaneitate. Posibilitatea de a proceda astfel și-a asigurat-o prin adoptarea unui stil colocvial, perfect adaptat ideologic orientării canonice, dar care permitea anumite oralități savuroase, jocuri amuzante de cuvinte, pigmentări ironice. Pentru a marca asumarea strict individuală a unui asemenea model locutoriu, pentru a sublinia cât mai explicit că astfel nu angaja forurile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
era să întrebăm, să ne întrebăm. De fiece dată ochii lui, mari, arătau uimire, lărgime de cer, primitoare. În spiritul maieuticii socratice provoca lecțiile noastre de zbor, la care rațiunea, experiența, imaginația, afectivitatea își corespundeau. În privirea vulturească și cald colocvială totodată, atingeai starea când scurtimea - cuantificabilul, exactitatea, precizia, formula - devenea prelungire, articulare și șlefuire de diamant viu, de lumină (corpuscul și undă) și caracter (Heraclit). Părintește și strategic ne punea în gardă, ne atrăgea și ne exersa atenția - această stare
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
și, după o seamă de nuanțări hermeneutice, conchide că „poemele lui Virgil Mazilescu sunt o capcană: ele vorbesc despre disperare și spaimă, despre alienare și moarte cu afectată plictiseală și dezinteres, cu sarcasm și oboseală, într-o aparență familiară și colocvială. Cu asemenea șoșele și momele el își ademenește cititorul la marginea prăpastiei, lăsându-l acolo în pragul vertijului”. Toate aceste interpretări sunt validate, în proporții diferite, de textele unui corpus restrâns, dar pregnant, manifestând o indubitabilă radicalizare în timp, de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
poemului se apropie astfel ca structură și expresie de manifestele avangardei. E un refuz al tradiției poetice și o afirmare a necesității unei poezii lipsite de prejudecăți, de literaturizare forțată. Textul se construiește prin asocieri șocante, elemente ale limbajului cotidian, colocvial, cu valoarea depreciativă adesea, se descoperă indisolubil unite cu elemente care redau sfera poeticului ("igrasie din ploaie, rachiu din poem/ otravă murdară, țipătul spân"). Acumulările de astfel de sintagme contribuie la potențarea atmosferei de final de lume. Coșmarescul invadează universul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a dialogului și de un umor de bună calitate, cu toate că uneori apar derapaje spre excese ludice și grotești ori secvențe prolixe. Serialul radiofonic Piața rotundă, la care C. a fost coscenaristă, s-a remarcat prin verva situațiilor comice, „realismul” limbajului colocvial și naturalețea situațiilor, ca una dintre producțiile izbutite de „umor popular” din anii ’90. SCRIERI: Justin, București, 1990; Miercuri, joi pe strada circulară, pref. Hanibal Stănciulescu, București, 1998. Traduceri: Voltaire, Dicționar filosofic , Iași, 2003. Repere bibliografice: Ion Bogdan Lefter, Cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
sunt esențiale, au dus spre ceea ce a devenit volumul de poezii definitoriu pentru școala confesională în general, pentru poezia lui Lowell în special, Life Studies. Poezia lui Robert Lowell începe să se structureze în tipare noi, apropiate de limbajul direct, colocvial, menit să fie ascultat, uneori de un public numeros. Acest lucru se întâmplă și sub influența lui Allen Ginsberg (vezi), pe care îl aude recitând în public. Astfel se face că poetul, de-acum confesional, Robert Lowell, valorifică contribuțiile psihanaliștilor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mult decât de produsul finit, acești poeți pun accent pe procesul artistic, pe felul cum o serie de stimuli veniți din diferite sfere ale existenței cotidiene le afectează percepția și viziunea, într-o limbă în bună măsură influențată de engleza colocvială americană new-yorkeză a acelor vremuri. O'Hara este cel ce își îndreaptă atenția către relația între poezie și pictura contemporană, atât expresionismul abstract cât și poezia sa neîncercând să ordoneze și să dea formă artistică experienței, ci permițându-i să
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
viețile a două generații, urmărind copilăria și maturizarea Lorettei în raport cu fratele ei, cu prima iubire ce se termină tragic, cu căsătoria sa, cu relația dificilă cu fiul său ce apucă pe drumuri greșite. Explorarea psihologiei personajelor, combinată cu un limbaj colocvial credibil, culoarea locală a unei lumi periferice dintr-o aglomerație urbană muncitorească de lângă și din Detroit, Michigan, contribuie la crearea unui tablou uman în care banalul și nimicul sunt puncte de plecare pentru lucruri mult mai grave. În această lume
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
nu departe de Hollywood, povestește ce i s-a întâmplat cu mai puțin de un an în urmă, cauzele care l-au făcut să ajungă în ceea ce pare a fi un cuckoo's nest (vezi KESEY, KEN), folosind un stil colocvial tipic unui adolescent american al acelei epoci, și parcă vorbind direct cu un adolescent care îl înțelege în forma naratarului, niciodată dramatizat, dar ușor de identificat după felul cum i se adresează Holden. Tendința multor cititori, în special adolescenți, este
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Izvorul și clipa (1981), Taina care mă apără (1983), Cel care sunt (1987), Rădăcina de foc (1988), Hristos nu are nici o vină (1991), Curățirea fântânii (1993), Rugăciune pentru mama (1994), Văd și mărturisesc (1996) ș.a. - V. a preferat comunicarea deschisă, colocvială, sentimentală (recurgând și la mijloace publicistice) cu cititorul, încheindu-și poeziile cu accente dens emoționale. „El atacă poezia frontal și cu cea mai mare simplitate, cu candoarea și nevinovăția celor care umblă pe acoperișuri” (Marin Sorescu). Miza se pune pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
Despre poeți, 42-45; Caraion, Duelul, 20-22; Cioculescu, Aspecte, 182-184; Cristea, Un an, 24-28; Petroveanu, Traiectorii, 45-55; Dimisianu, Valori, 48-53; Crohmălniceanu, Literatura, II, 361-365; Manu, Sinteze, 157-162; Micu, „Gândirea”, 610-613; Piru, Poezia, I, 120-128; Dorcescu, Metafora, 134-137; Zalis, Tensiuni, 108-115; Regman, Colocvial, 206-207; Laurențiu, Eseuri, 56-60; Raicu, Critica, 185-188; Tudor-Anton, Ipostaze, 162-169; Streinu, Pagini, V, 97-99; Raicu, Practica scrisului, 285-288; Grigurcu, Poeți, 97-101; Cioculescu, Itinerar, III, 309-314; Felea, Aspecte, II, 28-32; Biberi, Lumea, 85-93; Doinaș, Lectura, 160-164; Lit. rom. cont., I, 140-144
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
poetic, VR, 1966, 9; Dumitru Micu, „Metamorfoze”, GL, 1968, 36; Adriana Iliescu, „Existențe”, VR, 1969, 12; Radu Enescu, „Catharsis”, F, 1970, 9; Doinaș, Diogene, 221-222; Valentin Tașcu, „Restituire”, F, 1973, 1; Piru, Poezia, II, 198-201; Barbu, O ist., 135-137; Regman, Colocvial, 199-201; Popa, Dicț. lit. (1977), 556; Dan C. Mihăilescu, Poezia fervorii, LCF, 1980, 10; Mircea Scarlat, „Recitativ”, RL, 1980, 16; Al. Cistelecan, „Recitativ”, F, 1980, 8; Rodica Florea, Neîntrerupta regenerare, VR, 1980, 9; Lit. rom. cont., I, 582-588; Dan C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
concluzia că această prepoziție se extinde în limbajul presei actuale și, într-o oarecare măsură, și în limbajul familiar. Din păcate, româna dispune de puține corpusuri de română vorbită, astfel încât nu am putut urmări statistic utilizarea prepoziției pe în limbajul colocvial, majoritatea exemplelor pe care le-am folosit fiind din presă: (a) programele de televiziune și de radio, preponderent de știri sau de actualități (jurnale, talk-show-uri pe teme politice și de actualități); persoanele monitorizate sunt jurnaliști și politicieni invitați în emisiuni
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
actualizarea în mintea interlocutorului a valorii primare concrete de contact, de suprapunere. Prin folosirea lui pe se resemantizează o valoare semantică abstractă (relația, în sens larg), prin urmare, pe corespunde mai bine cerințelor expresive ale stilului jurnalistic și ale exprimării colocviale, în general. De ce este preferată pe altor prepoziții cu sens primar concret (locativ) care au căpătat sau au glisat spre valori abstracte? Cred că tipul de relație locativă pe care îl exprimă pe este cel mai potrivit pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
considerând - 1 Răspunsurile subiecților arată că prepoziția pe a fost preferată în puține situații (5 contexte, din 41). Asta ar putea însemna că: (a) extinderea se produce mai mult în limbajul jurnalistic și politic; (b) extinderea se produce în registrul colocvial, ancheta fiind relevantă pentru registrul scris și limba literară. Într-o etapă ulterioară, ar trebui completată ancheta cu o statistică pe corpusuri de română vorbită, în care să fie înregistrat limbajul familiar, colocvial. 1 Vezi M. Drăganu, Morfemele românești ale
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
politic; (b) extinderea se produce în registrul colocvial, ancheta fiind relevantă pentru registrul scris și limba literară. Într-o etapă ulterioară, ar trebui completată ancheta cu o statistică pe corpusuri de română vorbită, în care să fie înregistrat limbajul familiar, colocvial. 1 Vezi M. Drăganu, Morfemele românești ale complementului în acuzativ și vechimea lor, București, [Monitorul Oficial], 1943; L. Onu, 1959, L'origine de l'accusatif roumain avec P(R)E, în Recueil des études romanes, IXème Congrès International de Linguistique
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
din Danemarca și de la două universități din Statele Unite, Tulane și San Diego State (reședința mea academică în prezent) - care au audiat aceste prelegeri și m-au ajutat să le revizuiesc. Am păstrat formatul de prelegere al cursurilor, cu un ton colocvial și cu un minim de citate. Acestea sunt rezultatul muncii mele de ani de lectură, conspectare, precum și a reflecțiilor proprii asupra metodelor de cercetare din științele sociale. Doresc să cer scuze anticipat acelor specialiști care ar putea găsi idei sau
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]