505 matches
-
democrațiilor în anul 1945 a părut să deschidă o nouă eră de progres politic, simbolul acestui optimism fiind Statele Unite. Al doilea motiv a constat în apariția unor "noi" țări, în special în anii '50 și '60, majoritatea născute din respingerea colonialismului și în același timp din dorința unui nou început, cum se întâmplase în Statele Unite la sfârșitul secolului al XVIII-lea (Lipset, 1963). În al treilea rând, îmbunătățirile ce au avut loc în ceea ce a ajuns să fie numită lumea a
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
R.S.S., într-o serie de țări din răsăritul și centrul Europei, dar și din Asia, iar mai tîrziu din America Centrală s-a instaurat regimul comunist, iar pe de altă parte, numeroase popoare din Asia și Africa s-au eliberat de colonialism. Într-o serie de țări occidentale, aflate în timpul războiului sub ocupație nazistă, și unde se crease o puternică mișcare de rezistență antifascistă, a avut loc, pentru o scurtă perioadă de timp, o creștere a influenței forțelor sociale de stînga. În
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Internațional al Educației), noul concept a constituit obiectul unor multiple întîlniri. În deceniile șase și șapte, educația permanentă era, mai ales, o temă cu un caracter teoretic; discutarea ei interesa atunci îndeosebi țările dezvoltate. Cele care abia se eliberaseră de colonialism și cărora începuse să li se spună "țări în curs de dezvoltare" erau confruntate în planul educației cu alte probleme, în primul rînd alfabetizarea sutelor de milioane de neștiutori de carte și cuprinderea în învățămîntul elementar "a tuturor copiilor de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în țările "continentului negru" se continuă efortul de "africanizare" a învățămîntului, în sensul introducerii masive în școală a culturii africane a limbii materne în primul rînd. În același scop se încearcă valorificarea vechilor tradiții ale sistemelor de educație africane anterioare colonialismului, care, deși nu-și propuneau alfabetizarea tineretului, asigurau o bună pregătire a acestuia pentru viață. Cu toate eforturile depuse financiare, de organizare etc. , țările în curs de dezvoltare nu și-au putut îndeplini planurile de școlarizare. Astfel, pentru întreaga Africă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
intramuros libertate, drepturi ale omului, democrație, iar extramuros dominație, exploatare, aservire. Și totuși el a avut nevoie de timp. Căci purificarea decolonizatoare nu aduce prin ea însăși adeziunea la ideea europeană. Unii consideră chiar că un neocolonialism s-a substituit colonialismului, fără ca nimic să se schimbe în fond. Mulți dintre cei care sprijineau mișcările sau războaiele de independență împotriva țării lor se vor consacra cauzei Lumii a Treia sau vor îmbrățișa antiamericanismul și antisionismul. Însă oprobriul atașat ideii de Europă scade
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
imperiu colonial democrația nu a fost instaurată niciodată. Și totuși, în ciuda faptului că istoria sa a fost doar parțial și nu îndeajuns de democratică, Europa de Vest a devenit astăzi democratică în totalitatea sa, iar toate democrațiile s-au eliberat de vechiul colonialism, ceea ce nu vrea să însemne că au fost înlăturate tutelele militare sau dominațiile econo-mice asupra țărilor colonizate în trecut. Dacă țările europene aflate sub controlul URSS nu sînt democratice, ele aspiră la această democrație. Astfel, democrația a devenit trăsătura politică
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de la modelarea grevei sau pasiunii (Greimas și semiotica pasiunii) la lectura modei fotografiate (Roland Barthes și sistemul modei) sau a spațiului citadin (același Roland Barthes în Sémiologie et urbanisme) și enumerarea poate continua ad libitum. Acuzată ca și lingvistica de colonialism, semiotica încearcă să-și redefinească obiectul și metodele, traversînd un spațiu de polemici și controverse, o aventură pentru a cita un titlu emblematic aparținînd unui corifeu al semioticii contemporane, Roland Barthes, aventură in progress ce contribuie la configurarea unui spațiu
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dezvoltate se opun globalizării selective Ăliberalizarea comerțului, investițiile, fluxurile financiare). Un alt defect este marginalizarea acesta vizează statele dezvoltate care consideră că cea mai importantă ; ; consecință a globalizării este propria lor marginalizare, o altă problemă se referă la revenirea la colonialism Ăinteresele țărilor în dezvoltare se ciocnesc de o serie de sancțiuni internaționale percepute ca p reîntoarcere la colonialism). Impunerea mărime se potrivește tuturor formelor), pierderea suveranității statele Ădelegarea de suveranitate organizațiilor internaționale, exemplu: U.E.), pierderea identității individuale sau globalizarea economiei
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
dezvoltate care consideră că cea mai importantă ; ; consecință a globalizării este propria lor marginalizare, o altă problemă se referă la revenirea la colonialism Ăinteresele țărilor în dezvoltare se ciocnesc de o serie de sancțiuni internaționale percepute ca p reîntoarcere la colonialism). Impunerea mărime se potrivește tuturor formelor), pierderea suveranității statele Ădelegarea de suveranitate organizațiilor internaționale, exemplu: U.E.), pierderea identității individuale sau globalizarea economiei subterane sunt încă câteva caracteristici negative ale globalizării. Pe parcursul timpului s-au conturat trei scoli de gândire reprezentând
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
puncte de vedere permit o pluralitate de perspective și de reprezentări, iar abordarea internațională este de o imensă bogăție în această privință, contribuind la relativizarea certitudinilor etnocentriste, iar acest relativism este necesar. O definiție prea restrânsă nu înseamnă oare un colonialism cultural? O metodologie unică nu duce la sărăcirea științei? Pentru a elucida acest aspect, vom folosi o comparație simplă, reluată și modificată pentru nevoile cauzei: metafora cămilei și a elicopterului. Un zoolog, dotat cu fonduri excepționale (deci nu-i francez
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
toate reacțiile provenite din centrele cele mai active ale rezistenței la toate cele trei procese menționate. Dintre toate fostele periferii ale imperiilor europene, India s-a dovedit cea mai revendicativă și mai capabilă de folosirea abilă și eficientă a „armelor” colonialismului - începând cu limba engleză și educația anglo-americană - împotriva urmașilor foștilor stăpâni, tot mai plini de remușcări legate de păcatele înaintașilor, tot mai atenți la orice posibil faux pas ce ar leza proaspăta stimă de sine a descendenților vechilor servitori, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o compensare pentru slăbiciunile naționale. Același mecanism funcționează și în cazul antisemitismului (membrii unui grup identificabil, care au succes, stârnesc invidia, ura și devin țapi ispășitori) sau anumiți lideri africani care se disculpă pentru patruzeci de ani de declin, invocând colonialismul. Este posibil să îți învingi propriile prejudecăți? Scena se petrecea într-un orășel român și ne-a fost povestită de un prieten. Aștepta singur autobuzul și brusc s-a trezit înconjurat de patru-cinci țigani cu figuri prea puțin amabile care
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sînt îngăduite cu condescendență și înlocuite arbitrar cu diverse clișee socio-istorice care denaturează adevărul și-i pedepsesc pe cei pe care pretind că-i ajută. Așa cum orice observator atent își dă seama, aceasta nu e decît o formă modernizată de colonialism". Atît la globalism, cît și la multiculturalism le sînt reliefate părțile întunecate, cu adevărat periculoase pentru buna și normala noastră conviețuire. Cum era de așteptat, sînt semne și reacții prin care umanitatea noastră încearcă să se autoedifice pe actuala structură
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
societățile preindustriale și cele industrializate, care prezintă cu siguranță interes pentru un studiu cultural comparativ. Diferențele culturale dintre popoare, incluzînd diferențele între tipurile de minciună, au avut cu siguranță o influență importantă pe parcursul ultimelor două sau trei secole, pe timpul expansiunii colonialismului occidental. Într-o lume post-colonială marcată de omogenizarea culturală generală, multe diferențe între societăți s-au estompat, deși încă persistă. Diferențele din interiorul societăților s-au estompat de asemenea, însă nu au dispărut complet; trebuie să se țină cont de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sunt constituite lingvistic. Faptul că actorii sunt într-o "reprezentație" nu înseamnă neapărat că ei observă toate implicațiile jocului lor. Cricketul britanic reinterpretat de populația Trobriandais sau cultul spiritelor Hawka din Nigeria, filmate de Jean Rouch (Les Maîtres-fous, 1954) ironizează colonialismul, fără ca "actorii" să realizeze în mod deliberat o satiră. Ei interpretează în mod sincer ceea ce îi preocupă, fără a avea distanța profesională care constituie paradoxul unui actor de comedie, în viziunea lui Diderot. Numeroase publicații au atras atenția asupra dimensiunii
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
că, foarte adesea, înțelege majoritatea reacțiilor gazdelor sale, lucru pe care nu îl consideră întotdeauna un eveniment demn de a fi consemnat. Studiul contextului istoric al practicii antropologiei (postcolonial studies) a arătat dimensiunea politică a rolului antropologului, ca moștenitor al colonialismului. Chiar dacă antropologul ar fi un student sărac, chiar dacă s-ar fi simțit foarte apropiat de oamenii al căror mod de viață îl studiază, aceștia îi atribuie un loc aparte: el este simbolul modernității, al orașului, al unei lumi privilegiate ai
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Textele cu caracter, unele, de manifest, ale lui Armando Gnisci (care datează din 1988-1995) aduc precizări importante. Noi înșine, în treacăt fie spus, am militat în aceeași direcție într-un capitol dintr-o carte anterioară: Contre l'impărialisme et le colonialisme 4. O carte cu cheie, cu punct de plecare în tezele comparatistului francez Renă Etiemble. Era, pe atunci, singurul mod posibil de a scrie, din România comunistă (detaliu esențial), despre relații est-vest, relații, schimburi, cooperație, comunicații libere etc., etc. și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și că imperialismul este o consecință a faptului că a fost atins stadiul cel mai avansat al capitalismului. Din moment ce statul nu este un actor autonom, ci mai degrabă un instrument al clasei dominante, burghezia monopolistă este forța conducătoare a expansiunii/ colonialismului. Hilferding își bazează explicația pe capitalul financiar autohton, ale cărui încercări de cartelizare ar depăși în cele din urmă anarhia producției (piețelor) capitaliste și crizele economice, dar nu pot soluționa contradicția dintre burghezie și proletariat. El a explicat expansiunea imperialistă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
distinge două abordări distincte (Palma 1980): școala "dezvoltării subdezvoltării" (Frank, Wallerstein) și școala "dezvoltării dependente" (Cardoso, Faletto, Evans). În concepția școlii dezvoltării subdezvoltării, statele periferice au devenit capitaliste încă din momentul cînd a început expansiunea capitalistă, altfel spus, de pe vremea colonialismului (Frank 1966). Sistemul capitalist mondial poate fi cel mai bine descris ca un lanț al extracției surplusului, în care surplusul generat în fiecare etapă, începînd de la relațiile între clase în interiorul periferiei, este adus treptat spre centru. Spre deosebire de viziunea structuralistă tradițională
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Cohen-Solal, C. Bunodière, Les nouveaux socialistes (Paris: 1977). 35 Elementul marxist a fost introdus în principal de studenții de stânga din regiuni, care frecventau cursurile universităților din Paris, Lyon și Nisa unde, în anii 1960, marxismul era la modă. Teoria "colonialismului intern" aplicat regiunilor franceze a fost dezvoltată de către acești tineri regionaliști radicali. 36 Referitor la atitudinea stângii franceze cu privire la problema regională, vezi Yves Mény, Centralisation et décentralisation dans le débat politique français (1945-1969) (Paris: Librarie Générale de Droit et de
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
impuse doar de către câteva centre culturale occidentale (în cazul românesc, parisul) sau estice (Moscova) și, pe de alta, revendicarea unei egalități de substanță, de valoare și pentru unele creații estice sau orientale. Un alt capitol (Contre l'imperialisme et le colonialisme, cultural și literar, firește) dă și mai limpede expresie acestui început, să-i spun, de independență a conștiinței literare românești. Deplină integrare europeană, într-adevăr, dar cu drepturi potențial egale împotriva oricăror bariere și ierarhii date. La limită, fiecare valoare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
funcție efectiv planetară. De la democrație la pluralism, de la drepturile omului la umanism. Aceste valori nu mai pot fi considerate ca exclusiv occidentale. Ele aparțin în epoca noastră întregii umanități. Ea pune și rezolvă, în același timp, toate problemele lumii moderne: colonialismul, imperialismul, eurocentrismul, federalismul, principiul superstatului metanațional, până la criza energetică și ecologică și bomba atomică. Sunt probleme care interesează toate statele, toate tipurile de societate, întreaga colectivitate umană, fără nici o deosebire. Această idee europeană în expansiune poate duce, în ultimă analiză
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
literaturii europene în termenii definiți mai sus: 1. În forma sa cea mai directă și agresivă, eurocentrismul (respectiv : restrângerea literaturii europene la câteva mari literaturi vestice ale unor țări cu foarte mari imperii coloniale) constituie o formă de imperialism și colonialism cel puțin cultural. Ideologie, în mod evident, depășită de noile tendințe și realități ale lumii contemporane, dar cu urmări încă evidente în unele studii comparatiste și literare. A vorbi, de pildă, într-o revistă comparatistă, de existența literaturii coloniale, chiar
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
format în răsărit, în România în speță, în condițiile totalitare. În Occident, sub presiunea noilor configurații geopolitice, comparatismul a simțit nevoia unei deschideri analoage, dar cu obiective diferite. problema comunicațiilor libere era, bineînțeles, rezolvată. Nu însă și a eurocentrismului, imperialismului, colonialismului, cu toate consecințele lor teoretice și de metodă. Apariția noilor state în fostele imperii coloniale, cu literaturile lor emergente, pentru a nu mai sublinia intrarea pe scena mondială a Chinei și Japoniei, toate aceste realități ale lumii contemporane modificau nu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
climatul și contextul ideologic actual de care aminteam la început noul comparatism se vrea și militant. S-a observat, de altfel, că pentru noile literaturi emergente, africane și altele, literatura constituie și o armă de luptă, în mod esențial împotriva colonialismului. Se pot observa patru direcții ale acestei implicări ideologice directe, din nou foarte îndepărtate de comparatismul strict academic. El este total apolitic și radical dezideologizat, cultivat de profesori fără nici un angajament. Se cere, dimpotrivă: 1. Ieșirea din izolare a culturii
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]