1,214 matches
-
slabi, erau sub controlul comandanților militari turci, ce vor deveni o elită puternică. S-au dezvoltat multe regate locale puternice politic, transformându-și curțile în centre culturale independente. Aghlabizii, care domneau în estul Algeriei, în Tunisia și în Tripolitana, au colonizat sudul Italiei și Sicilia și au jefuit Roma în 846, în timp ce Tulunizii și Iksiidizii au domnit în Egipt, Siria și Palestina. Tahirizii din nord estul Persiei și Safarizii din Afghanistan și unele zone din Transociana au devenit independenți, însă sunt
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
recunoască Republica Texas, și conflictele intermitente între cele două țări au continuat în anii 1840. Anexarea Texasului ca al 28-lea stat al Statelor Unite în 1845 a condus direct la Războiul Mexicano-American. După o tentativă eșuată a Franței de a coloniza Texasul la sfârșitul secolului al XVII-lea, Spania a dezvoltat un plan de colonizare a regiunii. La marginea sa sudică, de-a lungul râurilor Medina și Nueces, Texasul spaniol se mărginea cu provincia Coahuila. La est, Texasul se învecina cu
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
a devenit protestantă, odată cu toate bisericile aflate pe domeniul Drăgoșeștilor. În anul 1957 edificiul a fost resfințit ca biserică catolică cu hramul <nowiki>"Sf. Ladislau"</nowiki>. Pe parcursul secolului al XVII-lea biserica a redevenit calvină însă, după ce localitatea a fost colonizată cu șvabi biserica a trecut cultului romano-catolic. Poarta principală este realizată în stil gotic având în partea superioară o friză arcuită. La începutul secolului XX edificiul a cunoscut noi transformări prin construirea unei noi nave în partea de nord iar
Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/301757_a_303086]
-
nobile suedeze din zonă, de asemenea, pretind a fi urmașii herulilor întorși. Ar trebui remarcat faptul că astfel de identificări nu sunt acceptate istoriografic pe scară largă. De asemenea, s-a sugerat că herulii întorși au fost primii care au colonizat Islanda. Niciun "heruli" nu este menționat în cronicile anglo-saxone, francilor sau nordicilor, deci se presupune că au fost cunoscuți în nord și vest sub un alt nume. Enciclopedia Britanică din 1911 a sugerat că "heruli" ar fi putut să fie
Heruli () [Corola-website/Science/319602_a_320931]
-
foștii locuitori turci musulmani ai regiunii Mesheti (Georgia), de-a lungul graniței cu Turcia (cunoscuți în această țară ca turci din "Ahıska" (Ahîska), adică din Ahalțihi). Ei au fost deportați în 1944 în Asia Centrală, în perioada regimului stalinist. Au fost colonizați în Kazahstan, Kîrgîzstan și Uzbekistan. În zilele noastre sunt răspândiți în mai multe foste republici sovietice. Marea majoritate, peste 80%, sunt etnici turci ("yerli" și "terekeme"), kurzi și armeni musulmani, iar restul sunt descendenți ai georgienilor convertiți cu forța la
Mesheți () [Corola-website/Science/299930_a_301259]
-
acestor legături etnice, Coreea de Sud este al doilea partener comercial al Uzbekistanului (după Rusia) și unul dintre cei mai mari investitori străini din această țară central asiatică. Mai există un grup de coreeni în insula rusească Sahalin, unde ei au fost colonizați de japonezi ca forță de muncă ieftină și unde au fost moșteniți de Uniunea Sovietică după ce insula a devenit teritoriu sovietic la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Conform recensământului din 2002, Rusia avea o populație de 148.556
Coreeni () [Corola-website/Science/302952_a_304281]
-
peste trei milenii. Nesebăr este unul dintre cele mai vechi orașe din Europa, construit pe vechile ruine ale așezării trace Mesambria. A fost denumit „Melsambria”, adică „orașul lui Melsa”, probabil întemeietorul așezării, și a fost dat de greci atunci când au colonizat așezarea în anul 510 î.Hr.. Apoi, a purtat denumirea de „Mesambria”. Patronul orașului a fost ales zeul Apollo, grecii construind un templu și un teatru în onoarea sa. În Evul Mediu, era cunoscut și sub denumirea de „Mesamvria”. Aici au
Nesebăr () [Corola-website/Science/297293_a_298622]
-
fost amnistiați și recolonizați între Mariupol și Berdiansk, formând Armata cazacilor de la Azov. Armata Mării Negre și-a continuat înaintarea sistematică în regiunile muntoase ale Caucazului Nordic. După ce au luat parte activă la faza finală a cucerirea Caucazului de către ruși, cazacii colonizat rând pe rând regiunile pe care le-au cucerit. Pentru a ajuta procesul de colonizare, la mijlocul secolului al XIX-lea, au fost aduși în Caucaz încă 70.000 de foști cazaci zaporijieni din reginile Bugului, Ekaterinoslavului și Azovului. Aceste grupuri
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
pentru a permite colonizarea Noii Rusii cu noi grupuri etnice, în condițiile în care starea de slăbiciune a Imperiului Otoman și formarea noilor state independente din Balcani nu mai făceau necesare prezența lor aici. Aceste grupuri de cazaci au fost colonizați în Kuba în 1860 și forțele lor au fost unite cu cele ale Armatei liniei Caucazului. Efectivele noii armate a crescut suficient de mult pentru a o plasa pe locul doi între armatele căzăcești. Cazacii din Kuban au continuat să
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
regiunile rurale ale Rusiei. Pe de altă parte, conflictele cu administrația țaristă erau numeroase. În timpul domniei lui Alexandru al II-lea, reformele sale au împărțit Linia Caucazului prin crearea unui nou oblast independent - Stavropol. Această nouă formațiune administrativă a fost colonizată cu țărani, iar pământurile atribuite acestora au fost luate cu forța de la cazaci. Acest val de colonizare a dus la formarea unor noi minorități în regiune - cea armenescă și cea ucraineană. Până în 1888, populația ne-căzăcească din Oblastul Kuban ajunsese
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
val de colonizare a dus la formarea unor noi minorități în regiune - cea armenescă și cea ucraineană. Până în 1888, populația ne-căzăcească din Oblastul Kuban ajunsese la 48%. Prin alte reforme administrative, guvernul central i-a împiedicat pe cazaci să colonizeze unele regiuni ale Kubanului, precum regiunile de coastă ale Mării Negre, unde a fost creată o gubernie separată. În pofida unor astfel de măsuri, în timpul tentivei de asasinat din 1881, împăratul a fost apărat în primă fază cu propriu trup de un
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
științific, dat de Gmellin și anume "Psittacus Novaehollandiae". În 1792 l-a denumit Kerr "Psittacus Hollandicus" iar în 1832 și-a primit numele final de la Wagler și anume "Nymphicus hollandicus". La mijlocul secolului al 19-lea, când europenii au început să colonizeze Australia, au început să apară și primele exemplare de nimfe în Europa. Datorită faptului că clima în Australia este foarte schimbătoare, păsările s-au adaptat relativ repede iar după scurt timp au început să se înmulțească în captivitate. În limba
Papagal nimfă () [Corola-website/Science/312407_a_313736]
-
de preotul vicar episcopal Mihai Dubovici. Primii greco-catolici ruteni s-au stabilit în sudul Bucovinei după anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775). Ei proveneau din Galiția și au fost aduși aici de autoritățile austriece pentru a coloniza noile teritorii ale imperiului. În anul 1780 Curtea Districtuală austriacă recomanda înființarea de parohii greco-catolice în orașele și satele Bucovinei. În anul 1806, mitropolitul greco-catolicilor ucraineni din Liov, Antonie Angelovici, a cerut împăratului austriac înființarea în Bucovina a unui episcopat
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
rămâne una dintre cele mai sărace țări din lume și printre cele mai sărace zece țării din Africa. Indicele Dezvoltării Umane pentru Republica Centrafricană este 0,343, ceea ce o plasează pe locul 179 din 187 de țări cu date. Francezii au colonizat regiunea la sfârșitul secolului al XIX-lea și au administrat-o sub denumirea de Oubangui-Chari. În 1910, colonia franceză a fost denumită "Africa Ecuatorială Franceză". În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, colonia s-a alăturat "Forțelor Aliate". La 1 decembrie
Republica Centrafricană () [Corola-website/Science/298084_a_299413]
-
de plasă. În 1787 primește privilegiul de a organiza târguri. Acest privilegiu este extins în 1837 când i se permite organizarea unei piețe săptămânale. În tot acest timp a cunoscut o deosebită evoluție economică, demografică și urbanistică. Localitatea a fost colonizată cu germani (șvabi). S-a dezvoltat și localitatea Sânnicolau German, încorporată mai târziu în oraș. Un loc important în viața localității l-a jucat școala inferioară de agricultură, construită în 1799 de către contele Cristofor Naco și Gimnaziul de Stat, construit
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
1111 este atestat in izvoare Mercurius Princeps Ultra Silvanus supus Regatului Ungar, dar organizarea definitiva este cea de Voievodat ( in 1176 este atestat primul voievod al Transilvaniei, Leustachius Voievod. Începând cu secolul XII și în secolul XIII regii Ungariei au colonizat în Transilvania germani, evocați în izvoare sub numele hospites și cunoscuți sub denumirea generică de "sași". În anul 1600, Mihai Viteazul a reușit să stăpînească pentru scurt timp, la 1599-1600, cele trei principate. La sfârșitul secolului XVII, Ungaria și Transilvania
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
modern au fost găsiți tumuli din epoca antică și urmele unei așezări din epoca medieval timpurie (secolul X). Localitatea "Karaömer" a fost fondată în anul 1715, în cadrul Imperiului Otoman. În urma Războiului Ruso-Turc din 1877-1878, localitatea a devenit teritoriu românesc, fiind colonizată cu români din Oltenia, Muntenia și Moldova din cauza populației reduse. În timpul Primului Război Mondial, Caraomer a fost scena unor lupte grele între forțele Antantei (Regatul României și Imperiul Rus) și cele ale Puterilor Centrale (Imperiul German, Bulgaria și Imperiul Otoman). Trupele române
Negru Vodă (oraș) () [Corola-website/Science/299775_a_301104]
-
de turci), Calfachioi (12 familii de turci). Cătunul Vâlcelele (denumit atunci Valala) aparținea de comuna Cotu Văii (denumirea istorică: Chiragi) și avea doar 2 familii de turci. Numeroase familii de musulmani au dispărut sau au emigrat în urma războiului, zona fiind colonizată ulterior cu români. În anul 1902, Caraomer avea 12 turci și 239 de tătari, Dauluchioi avea 89 de turci, iar Valala avea 37 de turci. Comunitatea musulmană din oraș are o geamie construită în jurul anului 1867. În anul 1930, localitatea
Negru Vodă (oraș) () [Corola-website/Science/299775_a_301104]
-
Deși pentru el e doar o distracție, Louise se îndrăgostește și, din cauza lipsei măsurilor contraceptive de pe planetă, rămâne însărcinată. Din nefericire pentru Norfolk, pasagerul adus de Calvert de pe Lalonde este Quinn Dexter. Syrinx și "Oenone" ajung pe Atlantis, singura planetă colonizată de edeniști (și, deloc surprinzător, acoperită în întregime de un vast ocean), căutând fructe de mare pe care să le schimbe pe Norfolk pentru Lacrimi. În timpul șederii pe insula Pernik, Syrinx începe o relație cu edenistul Mosul, fiul patriarhului și
Disfuncția realității () [Corola-website/Science/320717_a_322046]
-
cuprins între Prut și Nistru, parte componentă a Țării Moldovei (45.600 km, cu o populație de cca 500.000 de locuitori, în proporție de 86% români), denumindu-l Gubernia Basarabia. După anexarea către Imperiul Rus în 1812, Basarabia este colonizată în cursul secolului al XIX-lea cu ruși, ucraineni, polonezi, germani, evrei, iar populația băștinașă este supusă unui proces de rusificare și deznaționalizare, astfel în 1867 limba română este interzisă în școlile din Basarabia. Dezvoltarea economică a guberniei Basarabia (după
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
de independență în timpul numit și "al jugului mongol " și de aceea a fost scutită de atrocitățile și exploatarea care a afectat restul țării. De asemenea, regiunile rusești semi-independente au trebuit să lupte și împotriva cruciaților germanici, care au încercat să colonizeze regiunea. La fel cum s-a întâmplat în Balcani și în Asia Mică, stăpânirea nomadă a întârziat dezvoltarea socială și economică a regiunii. Influențele autocratice asiatice au degradat numeroase instituții politice ale statului și i-au afectat cultura și economia
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
sau vizigoți. În unele izvoare romane, apare cu titlul de "Judex potentissimus". A fost rivalul vizigotului Fritigern (Fritigernus), un judecător și conducător de oști. s-a aflat în fruntea confederației tribale gotice care, în calitate de federați ("foederati") ai Imperiului Roman, au colonizat regiunile extracarpatice ale Daciei. Sprijinindu-l pe Procopius împotriva lui Valens (aliat cu Fritigern), este învins de acesta (367-369) la nord de Dunăre. Surprins de atacurile hunilor pe Nistrul mijlociu, Athanaric se retrage în anul 376 și ridică un val
Athanaric () [Corola-website/Science/302053_a_303382]
-
bazinele râurilor Rin și Mozela. Pe lângă coroana maghiară, un rol important în procesul colonizării germane în sudul Transilvaniei l-au jucat Ordinul cavalerilor teutoni, mănăstirea cisterciană Igriș din Banat, precum și abația cisterciană Cârța din Țara Făgărașului. Teritoriul din sudul Transilvaniei colonizat cu germani are o suprafață de aproximativ 30.000 km². Sub aspect teritorial-administrativ, teritoriile locuite de sași au fost organizate în Comitatul Sibiului sau "Provincia Sibiului". Ulterior, în prima jumătate a veacului al XIV-lea, în perioada guvernării regelui angevin
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
sașilor transilvăneni și depopularea unor zone locuite anterior de sași (vezi harta alăturată). Odată cu intrarea Principatului Transilvaniei sub conducere habsburgică, grupul sașilor a început să se revitalizeze. Pe de altă parte, în sec. al XVIII-lea, Curtea de la Viena a colonizat în fundus regius, protestanți austrieci, așa numiții landleri. Dintre sașii transilvăneni numeroși au făcut carieră ca ofițeri și înalți funcționari ai Imperiului Austriac și, apoi ai Austro-Ungariei. Sașii din Bistrița au luat măsuri abuzive în 1713, de izgonire a românilor
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
respirație accesorie cu aer. Sistemului circulator sanguin al țigănușului este caracteristic deoarece sângele curge din vezica înotătoare direct în sinusul venos și nu în vena portă ca la alți teleosteeni. Acest lucru subliniază funcția respiratorie a vezicii înotătoare. Țigănușul poate coloniza habitate cu concentrații foarte scăzute de oxigen deoarece este capabil să respire aer. El poate supraviețui în condiții cu oxigen foarte scăzut. Acest pește este foarte rezistent și poate supraviețui fără apă mai mult de două zile în timpul iernii (Berg
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]