1,921 matches
-
începutul vegetației, pe primele 2 frunzulițe apar pete mici, circulare sau colțuroase, verzi-închis, cu aspect umed; acestea se brunifică și se usucă. Pe frunze apar pete colțuroase, situate între nervurile secundare, de culoare verde-închis, umede, care în final capătă o colorație gri-bej, se usucă și se desprind din frunză (fig. 114). În condiții favorabile (vreme umedă) petele ce la început au 2-7 mm, pot uni și sunt distruse suprafețe mari din frunză. Pe fața inferioară a frunzei, după irigarea culturii, după
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
origine americană iar în România a fost semnalată în 1952 și poate da pierderi de până la 75 % din producție. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă o decolorare, o transparență a nervurilor, urmată de îngălbenirea țesutului între nervuri. Țesuturile de lângă nervuri păstrează colorația verde. Întrucât zonele îngălbenite nu cresc în același ritm cu cele verzi, frunzele apar gofrate, cu marginile răsucite spre fața superioară. Simptomele dispar la temperaturi de peste 25șC. În funcție de momentul instalării atacului, plantele pot suferi mai mult sau mai puțin. Răsadurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la 70șC timp de 12 ore și se vor lua măsuri pentru distrugerea insectelor și nematozilor. 8.10.2. Mumificarea "Mumy" Pseudomonas spp. Simptome. Bacteria se dezvoltă în interiorul corpului ciupercilor trecând prin pereții miceliului. Imediat după atac, ciupercile capătă o colorație gri, apoi apar deformări. Pălăria devine asimetrică, piciorul ciupercii ia forma unui fus și întreg corpul fructifer se mumifică, are consistență tare, iar pielița (învelișul) se rupe ușor. În corpul ciupercii se observă cavități umplute cu mucilagiu. Transmitere-răspândire. Boala se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Dacă se examinează o ramură atacată se constată că, de cele mai multe ori, atacul pornește din dreptul unui mugure mort sau de la o porțiune de scoarță care a fost uscată din diferite motive. Scoarța prezintă zone uscate, aspre și capătă o colorație neagră (parcă ar fi murdărită cu cerneală). Deseori scoarța atacată se cojește sau se lipește de lemnul brunificat. În primele faze atacul poate fi confundat cu cancerul nectrian, dar la pipăirea zonei atacate se simt fructificațiile punctiforme ale ciupercii (fig
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apare sub forma unor pete ușor adâncite în dreptul cărora scoarța este brunificată. Deseori, asemenea pete pot fi observate la unghiul de ramificare al ramurilor de schelet. În faze mai avansate rana se întinde, iar scoarța din dreptul acesteia capătă o colorație negricioasă, crapă și se vede lemnul. Marginile scoarței ce delimitează rănile, se îngroașă foarte mult luând un aspect ca și cum rana s-ar adânci; în realitate, ciuperca nu atacă la lemnul în profunzime. Foarte periculoase sunt foarmele de atac pe pomii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pomi fructiferi (măr, păr, cais, piersic, prun etc.) cât și la specii forestiere (fag, arțar, castan sălbatic, plop, mesteacăn) și arbuști (rododendron, trandafiri) ș.a. Simptome. Primele semne de îmbolnăvire apar pe frunze, care întotdeauna capătă un luciu metalic și o colorație asemănătoare cu a plumbului, ca urmare a infecției vaselor conducătoare din ramură. Țesuturile frunzei se dezorganizează și între celule pătrunde aerul care face ca acestea să capete culoarea plumbului. Ramurile infectate prezintă în secțiune o colorație brunie, cresc greu și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
luciu metalic și o colorație asemănătoare cu a plumbului, ca urmare a infecției vaselor conducătoare din ramură. Țesuturile frunzei se dezorganizează și între celule pătrunde aerul care face ca acestea să capete culoarea plumbului. Ramurile infectate prezintă în secțiune o colorație brunie, cresc greu și de obicei degeră peste iarnă. În crăpăturile scoarței ramurilor, după un an, apar și corpii fructiferi ai ciupercii, înainte ca ramura sau planta să fie complet distrusă. Aceștia au o formă plată, de 1-3 cm în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boala se manifestă pe frunze începând din a treia decadă a lunii mai și prima decadă a lunii iunie. Pe fața superioară a frunzei, apar pete mici, până la 2-3 mm în diametru, de formă circulară, în dreptul cărora țesuturile capătă o colorație roșie purpurie. Țesuturile dintre pete se îngălbenesc și în funcție de intensitatea atacului, toată frunza devine galbenă cu pete purpurii; frunzele cad de pe pom, începând din luna iulie până la sfârșitul lunii august. Pe partea inferioară a frunzelor , petele sunt mai conturate, de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și se zbârcesc; fructele mai evoluate prezintă pete pâsloase albicioase, apoi cenușii-brunii, în dreptul cărora țesuturile se necrozează și întreg fructul este cuprins de un putregai uscat sau umed (în funcție de umiditatea atmosferică). În timpul verii (iulie-august), pâslele miceliene albicioase și capătă o colorație, o nuanță, cenușie brunie, datorită formării unui număr mare de fructificații de rezistență (cleistotecii) cu spori (fig. 180). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc prin miceliul de rezistență localizat în lăstari și muguri sau prin cleistotecii. Boala este mult favorizată de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mm în diametru, de pe care se scurge un suc dulceag, des vizitat de către insecte. După șase luni până la doi ani, pe scoarța ramurilor atacate apar fructificațiile ciupercii sub forma unor bășicuțe albicioase, care pun în libertate sporii și capătă o colorație galbenă. Sporii produc infecții sau rezistă peste iarnă în interiorul fructificațiilor. Scoarța ramurilor de pin parazitată de către ciupercă, capătă bășicări pronunțate, luând un aspect canceros. Ramurile atacate se usucă în întregime, ceea ce duce la epuizarea an de an a plantelor din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
W.T. Horne. Boala este astăzi foarte răspândită, fiind prezentă și în culturile de căpșuni din țara noastră (M. Petrescu, 1961). Simptome. Frunzele tinere prezintă o zonă marginală lată de 1-2 mm în dreptul căreia țesuturile se îngălbenesc sau iau o colorație verde-pal. Spre toamnă, frunzele capătă o colorație ruginie și țesuturile marginale se răsucesc spre partea superioară. Plantele se opresc din creștere, iar producția de stoloni (noi plantule) și fructe este puternic micșorată. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin afide, prin inoculare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răspândită, fiind prezentă și în culturile de căpșuni din țara noastră (M. Petrescu, 1961). Simptome. Frunzele tinere prezintă o zonă marginală lată de 1-2 mm în dreptul căreia țesuturile se îngălbenesc sau iau o colorație verde-pal. Spre toamnă, frunzele capătă o colorație ruginie și țesuturile marginale se răsucesc spre partea superioară. Plantele se opresc din creștere, iar producția de stoloni (noi plantule) și fructe este puternic micșorată. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin afide, prin inoculare de suc și prin stolonii luați de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
constata doar deformarea frunzelor și scurtarea internodurilor. Deseori, plantele atacate au ciorchini ce prezintă fenomenul de meiere (bobițele rămân mici și nu se maturează). Rădăcinile plantelor atacate sunt slab dezvoltate, cu aspect de încrețire, iar în secțiune lemnul are o colorație roșiatică. Ca aspect general plantele sunt mai mici ca talie, vegetează defectuos, producțiile fiind din ce în ce mai mici, iar bobițele sunt lipsite parțial de semințe (fig. 187). Răspândire transmitere. Virusul se transmite prin altoi, uniri radiculare și prin nematozi. Din cercetările întreprinse
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau total, țesuturile luând un colorit metalic, caracteristic. Atacul este însoțit de o răsucire a frunzelor dinspre partea superioară spre partea inferioară, ulterior căzând de pe lăstari în luna iulie. Spre toamnă, lăstarii atacați nu se lignifică, rămân elastici, cu o colorație verzuie și pigmentați, datorită petelor brune. Deseori, acești lăstari degeră în timpul iernii, iar productivitatea plantelor atacate scade foarte mult. Ciorchinii de pe lăstarii atacați sunt asimetrici și cu bobițe cu un procent mic de zahăr; de cele mai multe ori plantele atacate , în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din miceliu. Sub aceste pâsle, țesuturile parazitate se îngălbenesc și se brunifică. Porțiunile atacate capătă aspect prăfos datorită sporilor ce apar și au aspect de pudră, de făină, presărată pe frunze, tulpini sau chiar flori. Miceliul capătă în final o colorație albcenușie (fig. 206). Ciuperca parazitează în condiții de secetă atmosferică, adică atunci când plantele transpiră puternic. Organele parazitate se brunifică așa încât frunzele se usucă, florile nu se deschid sau au petalele mici, pătate, fără valoare comercială. Lăstarii parazitați sunt debili și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
imunitar al organismului reușește să neutralizeze virusul intrus. O altă treime dintre bolnavi prezintă simptome de oboseală, slăbiciune, lipsa poftei de mâncare, cefalee, dureri abdominale care nu sunt caracteristice hepatitelor. Numai o treime din bolnavi prezintă simptomul de icter, prin colorația galbenă a ochilor și a pielii, urină hipercromă și scaune decolorate. Cele mai multe persoane (circa 85 %) se vindecă treptat. Cei care nu reușesc să elimine complet virusul trec În stare de purtători de virus, prezentând Îngălbenirea pielii și a ochilor, scaun
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
intoxicațiile cu arsen, fosfor sau alcool, hemolize accentuate și leziuni hepatocelulare. Simptomele icterului se manifestă, În primul rând, prin colorarea În galben a pielii, a ochilor și a mucoaselor, mai intens În „albușul ochilor”, care se impregnează cu pigmenți biliari. Colorația se datorește unui spasm reflex al sfincterului Oddi și se poate instala fără să existe un obstacol cauzat de un calcul pornit pe coledoc. Alte simptome constau din: hepatomegalie (ficat umflat sau steatoză hepatică), splenomegalie (splină mărită), scaune grăsoase și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
nu prezintă nici un simptom caracteristic, deși pot transmite boala la alte persoane. Diagnosticarea se face prin examinarea materiilor fecale, repetată de 3 ori la intervale de 3-4 zile, urmărind prezența chiștilor și a ouălor din scaunul bolnavului, mai vizibili după colorația cu soluție Lugol (iod În iodură de potasiu). Uneori este necesară și examinarea lichidului rezultat prin tubajul duodenal, după o instilare cu sulfat de magneziu. Datorită evoluției grave, se recomandă luarea unor măsuri imediate pentru a contracara tendința de extindere
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
unei expresii tradiționale (dar a cărei importanță nu fusese apreciată cum se cuvine), poate face dragoste tot anul. Femelele speciei umane nu au una sau mai multe perioade de rut. Spre deosebire de animale, ele nu le semnalează masculilor, prin schimbări de colorație și emanînd mirosuri, perioadele de estru, adică cele propice fecundației și gestației ; de asemenea, ele nu refuză să facă dragoste în celelalte perioade. Sîntem îndemnați să vedem în această diferență majoră factorul care a făcut cu putință și chiar a
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
vedere patologic cu necrobioza lipoidică. Tulburările metabolismului glucidic se asociază cu această boală, mai ales în forma sa generalizată. 4.11. Carotenodermia este o afecțiune benignă, întâlnită mai ales la pacienții cu diabet zaharat tip 1. Se prezintă ca o colorație galben-portocalie a zonelor palmare, plantare și a șanțurilor nazolabiale considerate a fi datorită depunerilor de caroten. Adesea involuează spontan. 4.12. Angiosarcomul Kaposi este o tumoră malignă cu originea în țesutul vascular. Are câteva forme, dintre care forma clasică, denumită
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
datorită lipsei de melanocite. Organismele individuale pot fi identificate prin cultura pe mediu Sabouraud. Examenele bacteriologice permit identificarea organismelor responsabile pentru infecția respectivă și ajustarea tratamentului antimicrobian în funcție de antibiogramă. Acestea sunt foarte valoroase în tratamentul ulcerelor suprainfectate. Examinarea obișnuită folosind colorația Ziehl-Nielsen, este foarte utilă în identificarea lui M. Chelonae. Biopsia cutanată consta în recoltarea unui fragment de piele și examinarea histopatologică. Orice ulcer cu o evoluție de lungă durată trebuie analizat histopatologic. Colorații speciale pot fi folosite pentru a permite
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
în tratamentul ulcerelor suprainfectate. Examinarea obișnuită folosind colorația Ziehl-Nielsen, este foarte utilă în identificarea lui M. Chelonae. Biopsia cutanată consta în recoltarea unui fragment de piele și examinarea histopatologică. Orice ulcer cu o evoluție de lungă durată trebuie analizat histopatologic. Colorații speciale pot fi folosite pentru a permite identificarea anumitor structuri cum ar fi fibrele nervoase libere din epiderm. Imunoflorescența poate fi utilă în diagnosticarea lichenului plan, precum și în excluderea bolilor buloase imune. Transpirația poate fi vizualizată folosind o pudră de
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
este mic, iar celulele alăturate sunt deseori legate prin diferite tipuri de joncțiuni intercelulare. Insulele adulte cuprind peste 90% din toate celulele endocrine. Restul de 10% țesut endocrin este dispersat între acini, în mici asocieri celulare. În microscopie optică, folosind colorații obișnuite, insulele Langerhans apar sub forma unor plaje mici, rotund-ovalare, dispuse aparent întâmplător în interiorul lobulilor pancreatici. Au o citoplasmă granulară mai palid colorată decât a celulelor acinilor glandulari din jur. Reprezintă grupări de celule mici endocrine, organizate în cordoane scurte
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
mici endocrine, organizate în cordoane scurte, neregulate, susținute de o rețea subțire de fibre reticulare ce conține numeroase capilare sanguine în care celulele endoteliale sunt fenestrate. Celulele A și B au fost descrise în 1907 de Lane (21), pe baza colorației histochimice diferite și a mărimii diferite a granulelor secretorii. Prezența insulinei numai în celule B a fost precizată numai în 1959 de Lacy (20). Celulele D au fost descrise de Bloom în 1931, iar celulele PP de către Kimmel în 1971
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
glucagon a celulelor A). Asupra celulelor acinare, insulina are un efect trofic paracrin, demonstrat prin bogăția în zimogen (enzime digestive) a celulelor acinare periinsulare. Diferitele tipuri de celule de la nivelul insulelor Langerhans pot fi identificate la microscopul optic numai cu ajutorul colorațiilor speciale (Mallory-Azan; Gomori - metoda cu hematoxilină cromică și floxină; metoda imunoperoxidazei care evidențiază glucagonul), în funcție de tinctorialitatea diferită a granulelor de secreție din citoplasmă. Astfel, prin metoda Gomori granulele celulelor A se colorează în roșu, iar cele ale celulelor B în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]