1,195 matches
-
cuprindea cărți grecești, alta cărți latinești, împreună cu diferite documente de stat și memorii ale împăraților, care puteau fi citite doar cu aprobare specială. Columna lui Traian În spațiul dintre cele doua biblioteci se afla singurul monument păstrat aproape în întregime, columna. Rostul de început al columnei era de a arăta cât de mare fusese dealul tăiat (aproape 40 m), după cum ne indică inscripția de deasupra ușii de intrare, pusă probabil în anul 113. Deoarece marmura simplă, albă, nu se potrivea cu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
latinești, împreună cu diferite documente de stat și memorii ale împăraților, care puteau fi citite doar cu aprobare specială. Columna lui Traian În spațiul dintre cele doua biblioteci se afla singurul monument păstrat aproape în întregime, columna. Rostul de început al columnei era de a arăta cât de mare fusese dealul tăiat (aproape 40 m), după cum ne indică inscripția de deasupra ușii de intrare, pusă probabil în anul 113. Deoarece marmura simplă, albă, nu se potrivea cu restul construcțiilor din for, s-
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
albă, nu se potrivea cu restul construcțiilor din for, s-a încercat găsirea unei soluții. Ideea strălucită i-a venit sirianului Apollodor care s-a gândit să așeze figuri în relief ale celor două războaie dacice. Sculpturile în relief înfășoară columna într-o bandă lată cam de un metru, în 23 spire, pe 404 blocuri de marmură cu o lungime totală de aproximativ 200m Ea are aproape 2500 de figuri umane, fiind cea mai mare sculptură în relief din antichitate. Chipul
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
său adversar, Decebal, de 8 ori. Scenele de război sunt aproximativ egale pentru cele două confruntări, cam 77 de fiecare. Inițial, sculpturile erau și pictate, folosindu-se culori din pulberi de pământ amestecate cu apă, care au dispărut în timp. Columna avea să devină și locul de veci al împăratului și al soției sale, Plotina. La baza coloanei, adică în piedestal, în două cămăruțe, au fost așezate urnele de aur cu cenușa celor doi. Traian se odihnea, astfel, în preajma scenelor care
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
adică în secolul XV), pentru ca toată lumea să îl poată admira. Papa Sixt al V-lea a așezat în vârful ei statuia Sfanțului Petru, în 1587, iar artiștii renascentiști veneau să studieze pentru a lua lecții de sculptură. Ce ne înfățișează columna? Apollodor din Damasc a povestit în piatră cele două războaie daco-romane, lăsându-ne astfel o neprețuită sursă de informații, deoarece multe dintre izvoarele scrise s-au pierdut. Primele scene ne înfățișează granița dunăreană, cu turnuri de apărare, ostași de pază
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
aduși în noua provincie, pentru ca Roma să se folosească de bogățiile sale. O altă poveste începe de acum', pe care nimeni nu ne-a lăsat-o în piatră... Fiind atât de importante pentru istoria noastră, câteva copii ale scenelor de pe columnă, executate la Roma în prejma celui de-al doilea a război mondial, au fost aduse în anii '60 la Muzeul de istorie din București, unde pot fi văzute și admirate. Migratorii Peste pământul patriei noastre au trecut mai multe populații
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
1974. Ca și Nicolae Ioana și Mircea Ciobanu, C. Sturzu își face portretul pe nisip, sugerând ideea de efemeritate: "Mereu schimbătoare,/ neliniștită mereu/ după respirația felurită a luminii". Poemele lui C. Sturzu vorbesc despre echilibru, despre salt, despre demnitate, despre Columna lui Traian și despre legenda lui Manole cu seriozitate, epuizând problematica poezie civice și militante. Pe C. Sturzu, în volumul de debut 1, îl refuză ideile și-l ajută atitudinea sentimentală: "Vai, primitiv se-ndrăgostise cerul/ posomorât, prin junglele de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
într-o culegere într-un fel de corpus care se înțelege de la sine de ce mare folos ar fi pentru cercetători Din proiectul acesta propus de Densusianu, secția literară a Academiei a reținut: începerea copierii poeziilor populare din unele periodice:”Familia”, „Columna lui Trăian", „Tribuna”, „Tribuna poporului", „Revista critică literară” „Șezătoarea săteanului”, „Floarea Darurilor", „Convorbiri literare”, „Gazeta Transilvaniei", „Timișana”, "Traian", etc. Această muncă este întreruptă când se realizase de-abia copierea unei părți, vreo sută de mii de versuri din poeziile populare
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
o demontează prin creațiile lor. Intuind natura organică a literaturii unui popor, asemenea lui Călinescu anterior, autoarea nu cade în capcana penibilă a extazului față de așa-numitele "culturi mari" în defavoarea culturii române. Și nu e vorba doar de dacii de pe columna lui Traian, invocați oarecum resentimentar de Călinescu, ci de înțelegere profundă a fenomenelor spirituale definite în primul rând de unicitate. De asemenea, notabil este faptul că inclusiv în ultimul volum, publicat în 2014, Elvira Sorohan contrazice prejudecata devenită aproape autodenigrare
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
simțit bine aici. Provincia avea de toate, inclusiv "o civilizație a vinului". Dacă regimul trecut nu a distrus această civilizație, nici regimurile democrate nu o vor anula, cum anunțau marile defrișări de vii și livezi legiferate după anul 1990. Deși Columna din Roma și Tropaeum Traiani de la Adamclisi, în județul Constanța, stau mărturii ale acelor aspre confruntări urmate de izbânzi și înfrângeri, imaginea și cultul ce i s-au consacrat în Dacia lui Traian nu au fost preluate și de conștiința
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
opunea rezistență din cetate în cetate, dar salvarea o vedea prin intrarea cu ai săi în incinta sacră. Se spune că „și-a curmat firul vieții tăindu-și gîtul cu o sabie încovoiată”. Documentele sigure lipsesc. Cele două imagini de pe Columna romană sunt discutabile în autenticitatea lor. Așa cum, pentru Osiris, izvorul cel mai credibil îl constituie lucrarea citată a lui Plutarh, pentru Decebal depune mărturie doar Dio Cassius, ambele surse fiind temeinice, dar prea sumare. Legenda și mitul au fost mai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și cinsti tradițiile. EROI AU FOST, EROI SUNT ÎNCĂ Recitator l: Suntem aici de multe mii de ani Români ne spune. Să se știe bine Năvălitori și Împărați și bani Nu ne-au clintit poporul din vechime. Recitator 2: De pe Columna lui Traian Citim cum s-au născut românii Căci, Învingând pe Decebal, Românii au ajuns stăpânii Cântec: Limba românească Mult e dulce și frumoasă Limba ce-o vorbim, Altă limbă armonioasă Ca ea nu găsim. Saltă inima-n plăcere Când
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
mai mult cu o șubă de husar decât vesta îmblănită (cojocel), din piele de oaie, cu brandenburguri brodate pe toate cusăturile, pe care o poartă încă țăranul român și pe care o purtau dacii, dacă ne luăm după basoreliefurile de pe Columna Traiană. Nu există locuri, oricât de frumoase, pe care să nu trebuiască să le părăsești într-o călătorie, iar noi plecăm din Buzău cu vehiculul nostru, reparat de data aceasta de mâini mai experimentate. Bravul nostru comandant vine să ne
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pâslă pentru hainele masculine: oricât de imperfecte le sunt războaiele de țesut, se servesc de ele cu îndemânare. Țăranii au puține nevoi în ceea ce privește îmbrăcămintea, și războaiele acestea le sunt de-ajuns. Aceste haine nu s-au schimbat de la cucerirea romanilor, Columna lui Traian o dovedește; nu pare că se vor modifica prea curând; oricare le-ar fi forma inițială, le sunt suficiente celor care le poartă, iar ăsta e esențialul. Pe scurt, populația e agricolă, orice artă manuală îi repugnă în afară de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
este un mister mulțumită studiilor d-lui Vaillant, care mărturisește că a împrumutat multe informații de la Court de Gebelin. Se poate vedea în les Rômes [Romii, (n. tr.)] istoria adevărată a adevăraților țigani, publicată de dl Dentu în 1857. 83 Columna lui Traian de la Roma e un martor contemporan a cărui autenticitate nu poate fi contestată. Roumane în original (n. tr.). România (n. tr.). 84 Românii își numesc astăzi limba: linba sau limba românească [romaneasca în original, (n. tr.)]. Quintilian vorbește
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
scumpiri și draci turbați, da` vorba este că pierzi esențialul. Scandalul ne face pe noi, Gicule, scandalul, invidia, ipocrizia și reitingul. Pentru reiting și-ar Înfige cuțitele În beregăți. Dacă dacii vroiau reiting, romanii plecau cu coada-ntre picioare. Pe columnă era dacia tv! Sunteți duși cu pluta. Uite cum intră necazul pe poarta cârciumii, cu vânt și brumă... Cu ce-ai vrea să intre octombrie pe poartă, nebunule, cu fete și cu uculele? Cu bichinii și pina colada? Am revăzut
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
când cu mîna-i argintoasă Ea rupe cîte-o floare și-o aruncă Jos pe pământ ca pe-o gândire de-aur; Colo un nor se-nnalță, sfânt și sur, Se-ncheagă, se formează - -ncremenește Devine-un templu grec și plin de umbra Columnelor ce-l înconjor - și prin colume Trece-argintoasă cîte-o rază-a lunei, Ea drumul ia spre-acel castel. Diadema-i De diamante-n stele contopite Brilează-n noapte - tăriile negre A domei se-nsenină - și ea intră În el. - Columnele-ard sub clara ei lumină
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
puternica lui ură era secol de urgie; Ce-i lipsea lui oare-n lume chiar ca Dumnezeu să fie? Ar fi fost Dumnezeu însuși, dacă - dacă nu murea. Asia-n plăceri molateci e-mbătată, somnoroasă. Bolțile-s ținute-n aer de columne luminoase Și la mese-n veci întinse e culcat Sardanapal; Și sub degete măestre arfele cugetă mite, După plac și-mpart mesenii a cântării flori uimite, Vinuri dulci, mirositoare și femei cu chipul pal. Azi? Vei rătăci degeaba în câmpia
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
snop de grâu; Alte vrând să treacă apa cu picioarele lor goale Ridicară rușinoase și zâmbind albele poale, Turburând cu pulpe netezi fața limpedelui râu. Am văzut regii Iudeei în biserica măreață, Unde marmura în arcuri se ridică îndrăzneață Și columnele înnalte cătră cer pare c-arat; Văzui pe David în lacrimi rupând haina lui bogată, Sdrobind arfa-i sunătoare de o marmură curată, Genunchind să-i ierte Domnul osânditul lui păcat. Solomon, poetul-rege, tocmind glasul unei lire Și făcînd-o să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Raze albe peste lumea văilor celor în floare, Dungi de-argint în verzii codri, duioșie pe pământ. Dar un nor pe ceruri negru se înnalță și se-ncheagă, Se formează, -ncremenește și devine o domă-ntreagă, Plin de umbra de columne ce-l înconjură-nprejur; Prin columnele-i mărețe trece cîte-o rază mată, A lui cupolă boltită e cu-argint înconjurată, Pe arcatele-i ferestre sunt perdele de azur. {EminescuOpIV 126} Luna înspre ea îndreaptă pasuri luminoase-ncete, Diadem de topiți aștri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
celor în floare, Dungi de-argint în verzii codri, duioșie pe pământ. Dar un nor pe ceruri negru se înnalță și se-ncheagă, Se formează, -ncremenește și devine o domă-ntreagă, Plin de umbra de columne ce-l înconjură-nprejur; Prin columnele-i mărețe trece cîte-o rază mată, A lui cupolă boltită e cu-argint înconjurată, Pe arcatele-i ferestre sunt perdele de azur. {EminescuOpIV 126} Luna înspre ea îndreaptă pasuri luminoase-ncete, Diadem de topiți aștri arde-n blondele ei plete
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
perdele de azur. {EminescuOpIV 126} Luna înspre ea îndreaptă pasuri luminoase-ncete, Diadem de topiți aștri arde-n blondele ei plete, Încălzind aerul serei, strălucindu-i fruntea ei; Ale domei scări negrite se-nsenin - ca neaua sara -; Intră-n domă. Ard columne sub lumina ei cea clară Și-și aruncă unu-ntr-altul umbra neagră dintre ei. Stelele în cârduri blonde pe regină o urmează, Aerul, în unde-albastre, pe-a lor cale scânteiază Și rămân întunecate nalte-a cerurilor bolți; Doma strălucește-n noapte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lungi bolți. 895Și prin arcuri îndoite la lumini de roșii torții, Adunați văzu Cesarul la cumplita mas-a morții: Ducii Daci. Făclii de smoală sunt înfipte-n stâlpi și-n muri Luminând halele negre, armuri albe și curate, Atârnate de columne, lănci și arcuri răzimate De păreți - pavezi albastre strălucind pe stâlpii suri. {EminescuOpIV 139} Duci-s nalți ca brazi de munte, tari ca și săpați din stâncă. Crunt e ochiul lor cel mare, tristă-i raza lor adâncă, Pe-a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mierei; Iar în mijloc de grădine, într-o luncă de verzi portocale Nalță-se ca într-un flor învălit palatul Selenei. Mare-i, cu zece intrări, la care duc scări înnălțate {EminescuOpIV 180} Și cerdacuri în aer - ținut de-argintoase columne Și în trei caturi se-nalță palatul cu mii de ferestre Mari și boltite prin care pătrunde-o lumină albastră; Și prin bolți de ferestre se văd argintoase coloane, Muri cu oglinzi de diamant, ce lucesc mai clare ca ziua
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Auzi! Vîntu-n ruine și undele se vaer, De mâne diafane nu vezi duse prin aer Colo făclii de smoală, lumini de roșii torții Ce noaptea o pătează în trist lăcașul morții? Adâncul întuneric îl taie, îl rărește, Și fulgeră-n columne și bolțile roșește, Acum, acum ea iarăși prin tremurânde facle Coboară scări de piatră a uriașei racle... CĂLUGĂRUL (în extas) E albă... -n întuneric văd chipul ei lucind Ca pe o tablă neagră o umbră de argint. (Regele Somn dispare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]