1,909 matches
-
sau psihică, este în mod intenționat aplicat unei persoane pentru un anumit motiv, în scopul obținerii de la aceasta de informații despre alte persoane sau de altă natură, sau în scopul de a pedepsi acea persoană pentru anumite intenții ori acte comise. Tortura afectează nu numai victima ca persoană, ci întreaga comunitate de indivizi, creând prin această practică o „cultură a fricii” în scopul intimidării și terorizării. Această atmosferă de reprimare dezvoltă o stare de tensiune psihosocială. Familiile persoanelor torturate sunt și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
culpabilitate. Elementul cel mai reprezentativ este, după H. Damaye, „debitul moral”, o infirmitate psihosocială, dar care nu intră în sfera psihiatriei, ci a sociologiei și justiției. Acești indivizi, cu un tip de conduită deviantă, antisocială, răspund pentru delictele și crimele comise, spre deosebire de bolnavul psihic, care este considerat iresponsabil. Importanța conștiinței morale este deci esențială. Ea trasează granița dintre boală și nebunie, dintre normalitatea psihosocială și devianța sociopatică. Rezultă că psihiatria și igiena mentală pot furniza argumente pentru o teorie a moralei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pune câteva probleme, după cum urmează: a) examinează subiectul din punct de vedere medico-psihiatric și stabilește dacă discernământul acestuia, legat de acțiunile sale, este păstrat, diminuat sau pierdut; b) se stabilește dacă subiectul este: responsabil de actele sale; iresponsabil de actele comise; parțial responsabil de actele sale și, în acest caz, în ce măsură este responsabil; c) dacă subiectul este iresponsabil, se stabilește dacă el și actele sale constituie un pericol social și, în acest caz, dacă el trebuie internat și tratat într-o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și regimul internării obligatorii pentru bolnavii psihic cu potențial antisocial. În plus, în cazul bonavilor psihic care au comis delicte sau crime; după expertiza psihiatrică medico-legală, care stabilește gradul de discernământ, prin hotărârea judecătorească este stabilită responsabilitatea penală în raport cu fapta comisă. În cazul în care delincventul este găsit iresponsabil, instanța judecătorească hotărăște ca, în baza Art. 113 C.P., acesta să fie internat, prin aplicarea măsurilor de siguranță, într-o instituție psihiatrică cu un regim special, în vederea tratamentului psihiatric sub supraveghere. Dacă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
înlocuirea unor termeni, trecerea unor cuvinte de la o formă gramaticală la alta etc. De orice factură ar fi, exercițiile de dictare sau autodictare nu au eficiență dacă nu sunt analizate și corectate, de fiecare dată, greșelile de ortografie și punctuație comise. „Exercițiile gramaticale sunt manifestări ale unor jocuri inteligente. Orice joc se desfășoară după reguli dinainte stabilite. Enunțul oricărui exercițiu gramatical conține obligatoriu condițiile rezolvării acestuia. Precum jucătorul, elevul trebuie să stăpânească anumite cunoștințe pentru a se angaja în activitatea respectivă
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
ale societății. Ne confruntăm în școală cu situații frecvente în care unii adolescenți manifestă dispreț față de munca sistematică, dorința de a se realiza pe alte căi, orgoliu excesiv, îngâmfare, intoleranță față de normele școlare și morale, tendința de subestimare a greșelilor comise. Aceste atitudini reprezintă cu siguranță rezultatul unor greșeli de ordin educativ manifestate în familie. Sub influența exemplelor negative oferite de proprii lor părinți, acești elevi dovedesc o înțelegere falsă a noțiunilor morale, o apreciere eronată a faptelor proprii sau ale
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
rând, conținutul său epistemologic de Înțelegere științifică a structurării și destructurării comportamentului uman grație unor constructe naturale sau sociale plasate de la genetic la nosologic. Criteriologia științifică a diagnosticului psihiatrico-legal poate deveni fiabilă numai prin stabilirea corespondenței de realitate dintre fapta comisă și judecata perturbată ca și prin consonanța de opinii științifice cu puterea de a despuia diagnosticul de lacune și opinii subiective. De aceea realitatea mentală nu trebuie explicată prin sentimentele expertului care susține fără argumentare epistemică disonanța dintre diagnostice. Cerințele
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
expiație (holocaus etc.). Sinuciderea este Însă și o manifestare de agresivitate, Îndreptată atât Împotriva mediului (răzbunare), cât și Împotriva propriei persoane, În sens autopunitiv. ”Justificarea” operației de autoacuzare, autocondamnare și autoagresiune poate fi găsită În sentimente de culpabilitate Întemeiate (eroare comisă, act imoral, neglijente de repercusiuni etc.). Adeseori Însă ,ele exprimă numai un narcisism dezamăgit. Propria ființă nu este ,pur și simplu, la Înălțimea așteptărilor, deziluzionându-se prin imperfecțiune psihică sau fizică, prin fragilitatea somatica, prin incapacitatea de a face față
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
aduse, periculozitatea lor socială, tipurile de sancțiuni aplicate și modalitățile de resocializare; dimensiunea sociologică pune delincvența în raport cu multiplele fenomene de dezorganizare socială, de inadaptare și marginalizare; dimensiunea psihologică evidențiază structura personalității delincvente, motivațiile, mobilurile comiterii delictului, atitudinea delincventului în raport cu fapta comisă (discernământ, iresponsabilitate); dimensiunea economică poate indica așa zisul cost al delictului, prin evidențierea consecințelor directe și indirecte ale diferitelor infracțiuni; dimensiunea prospectivă angajează viziunea dinamicii în viitor a fenomenului și propensiunea spre delincvență a anumitor indivizi sau grupuri sociale. II
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
adoptând” sau ”învățând” și în final, preferând calea devianței și infracționalității, prin practicarea unor ”ocupații” aflate în zona devianței sancționate penal (furturi, agresiuni, prostituție, consum de alcool și droguri). Având în vedere vârsta și persoana tinerilor delincvenți, tipul de delict comis, mediul social în care au fost crescuți și socializați și posibilitățile reale de recuperare și reinserție socială, pe baza analizelor statistice și etiologice se poate realiza și o tipologie a diverselor comportamente delincvente juvenile: minori cu comportamente delincvente ocazionale, accidentale
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
-se la statutul social al bolnavului psihic, distinge trei grupe de raporturi între acesta și societate: a) starea de boală psihică; b) potențialul de periculozitate antisocială; c) pierderea parțială sau totală a discernământului cu implicații imediate asupra răspunderii pentru faptele comise. Constituirea psihopatologiei ca știință Deși s-a constituit relativ recent ca disciplină independentă în cadrul „disciplinelor psihologice”, psihopatologia are rădăcini solide și vechi în domeniul științelor umane. Constituirea sa ca domeniu științific cu o configurație precisă, ne apare ca o sinteză
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizate prin următoarele forme de manifestări, cu caracter interior, în planul conștiinței subiectului, reprezentate prin: - regretul pentru acțiunea comună, - remușcarea pentru modul în care a reacționat și pentru consecințele acestui comportament, - dorința sau tentativa de a încerca să repare actul comis, - repulsia față de actul comis asociată cu sentimentul de rușine și culpabilitate, - mirarea ca atitudine legată de imposibilitatea de a înțelege și explica „de ce ?” sau „cum a fost posibil ?” să se manifeste în „acel mod” persoana respectivă, - dorința de stingere a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de manifestări, cu caracter interior, în planul conștiinței subiectului, reprezentate prin: - regretul pentru acțiunea comună, - remușcarea pentru modul în care a reacționat și pentru consecințele acestui comportament, - dorința sau tentativa de a încerca să repare actul comis, - repulsia față de actul comis asociată cu sentimentul de rușine și culpabilitate, - mirarea ca atitudine legată de imposibilitatea de a înțelege și explica „de ce ?” sau „cum a fost posibil ?” să se manifeste în „acel mod” persoana respectivă, - dorința de stingere a conflictelor cu împăcarea părților
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
propriu-zis. 3) Etapa post-critică este cea care urmează după „descărcarea tensiunii pulsionale suicidar-autoagresive” și are o configurație psihopatologică specifică reprezentată prin următoarele aspecte: - stare de epuizare emoțional-afectivă, - sentiment de culpabilitate, - sentiment de rușine și regret, - dorința de a ascunde actul comis. Separat însă de aceste aspecte post-suicidare, în cazul în care „pulsiunea suicidară” nu s-a descărcat, sau individul care a comis actul suicidar este în continuare „încărcat afectiv”, în faza post-suicidară notăm urătoarele aspecte: - regretul nereușitei actului de suicid, - culpabilizarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dar de la efectuarea cărora individul s-a sustras sau a refuzat ca să le facă. Orice suferință psiho-morală este consecința unui act de vinovăție. A unui act sau serii de acte de care Eul personal este direct responsabil. Răspunderea față de actele comise are întotdeauna un caracter de „durere sufletească și morală” care face ca persoana respectivă să sufere, să fie apăsată, să nu se mai simtă liberă. Cele de mai sus demonstrează faptul că între Eul personal și conștiința morală a unei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
va fi considerat ca un potențial sau activ „violator” al ordinii și legilor sociale. Ceea ce reprezintă însă o notă particulară, este faptul că „absența discernământului”, a „conștiinței faptelor comise” fac ca aceste persoane să nu răspundă penal de consecințele actelor comise. Iresponsabilitatea sau responsabilitatea parțială față de actele comise, îi scot pe aceștia în afara legii, dar nu modifică întru nimic raporturile lor cu statul. Atitudinea statului față de bolnavii psihici Atitudinea statului față de bolnavii psihici vizează, aproape în exclusivitate, aspectele formale ale locului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
activ „violator” al ordinii și legilor sociale. Ceea ce reprezintă însă o notă particulară, este faptul că „absența discernământului”, a „conștiinței faptelor comise” fac ca aceste persoane să nu răspundă penal de consecințele actelor comise. Iresponsabilitatea sau responsabilitatea parțială față de actele comise, îi scot pe aceștia în afara legii, dar nu modifică întru nimic raporturile lor cu statul. Atitudinea statului față de bolnavii psihici Atitudinea statului față de bolnavii psihici vizează, aproape în exclusivitate, aspectele formale ale locului acestora în societate și ale libertății lor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
victimele acestora, care conferă o ,,coloratură” specifică atât agresorilor, cât și victimelor implicate În violența din afara sau din interiorul familiei. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență În afara mediului familial În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2003), În urma diverselor delicte comise și descoperite de organele de poliție, a rezultat un număr de 191 583 de victime, dintre care 24 274 de persoane au avut de suferit traume psihice, fizice și morale ca urmare a diverselor violențe și agresiuni la care au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
totalul minorilor victimizați (figura 16). Fig. 16. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de vârstă, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Mai relevantă este analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că minorii victime au fost ținta, În primul rând, a unor delicte de tâlhărie, viol, vătămări corporale simple și grave, loviri și violențe și mai puțin a unor omoruri și tentative de omor sau loviri cauzatoare de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de tâlhărie, viol, vătămări corporale simple și grave, loviri și violențe și mai puțin a unor omoruri și tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte (figura 17). Fig. 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Peste o treime dintre minori au fost victimele unor delicte de tâlhărie, În urma unor acte de violență și jaf comise asupra lor de către diverși agresori, În timp ce aproximativ o pătrime au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
constituie majoritatea victimelor În cazul delictelor de viol (72,0%), tâlhărie (81,8%), loviri (79,5%), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (74,0%) (figura 18). Fig. 18. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis și vârsta minorilor, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Această distribuție a minorilor victime ale actelor de violență relevă, Încă o dată, că, În prezent, această categorie de populație nu este suficient protejată de către instituțiile de control
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că această categorie de victime este ,,ținta” principală a delictelor de viol, loviri și alte violențe, omor și vătămări corporale simple și grave (figura 21). Fig. 21. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente comise În mediul familial În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Cea mai mare parte a minorilor victime ale delictelor cu violență comise În mediul familial sunt consecința delictelor de viol (37,4%), urmată de cea a minorilor care au suferit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comise de părinți sau rude asupra propriilor lor copii. Pe categorii de vârstă și tipuri de delicte, minorii victime ale delictelor cu violență sub vârsta de 14 ani sunt, Într-o proporție alarmantă de aproximativ 80,0%, victimele unor omoruri comise chiar În mediul familial și În care sunt implicați, În primul rând, părinții acestora (sau unul din părinți), precum și alte rude apropiate. Aceeași categorie de minori devine principala victimă, Într-o proporție de 55,0%, În delictele de lovire și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
trebuie pedepsit - altminteri, întreaga zbatere a fost în zadar, iar cititorul se va simți tras pe sfoară. Chandler trimite, încă o dată, săgeți în direcția strategiei lui Conan Doyle: existența unui Moriarty, gata să dispară în ceața londoneză după fiecare crimă comisă, ar fi de negândit în lumea răfuielilor sumare ale deșertului californian. Condamnat de tribunal sau de justiția brutală și rapidă a glonțului bine țintit, criminalul iese din scenă odată cu încheierea cărții. Când precizează că pedepsirea asasinului ține mai puțin de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
o lume asemănătoare cu a detectivului și, la fel ca acesta, intră în bucluc doar din dorința de a face bine. Precum multe dintre personajele cărții, Mona Mars - „Perucă Argintie” - „se îndrăgostește de cine nu trebuie” și suportă consecințele erorii comise. Suflet generos, în contrast cu lumea în care trăiește, Mona va ști să opteze pentru bine, deși e conștientă că-și periclitează propria soartă: - Ieși! aproape că mă scuipă ea. - Foarte bine. M-am îndepărtat și am ieșit prin ușa întredeschisă într-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]