6,689 matches
-
crezuri, valori, idei, pasiuni, ce rămân mereu un punct comun de activitate. Minți decente, frumoase, creative, ce au știut să se îmbine atât de armonios, încât sunt exemple de oameni ce au păstrat cu sfințenie dragostea, ca cea mai mare comoară. Doar dragostea ne poate ajuta să rămânem buni, loiali și plini de viață și lumină în suflete. Acum trebuie să ne întrebăm ce fel de dragoste avem în inimile noastre. Pentru că ea are un impact covârșitor asupra modului nostru de
DESPRE PRIVIREA DRAGOSTEI DIN NOI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377177_a_378506]
-
greșelilor val... Uneori sus pe culmi pașii mei m-au purtat Dar am fost și în văi de dureri și păcat... Uneori am crezut că pe cale sunt flori Dar acum am văzut...sunt și spini deseori... Uneori am căutat doar comori care pier Și-am trecut...un pribeag printr-un trai efemer... Astăzi știu...sunt aici cu un scop, cu un țel: Să Te laud...să-Ți cânt zi de zi cu mult zel... Uneori e ușor...alteori e mai greu
OMAGIU DIVIN 12 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377209_a_378538]
-
și că va iubi iubirea sfidând oricare altă formă de mișcare a sentimentelor universale. Știe că este un fel de Bancă de Date a Vieții și că ,natura a înzestrat-o cu darul plăcerii perpetue și păstreaza cu sfințenie această comoară afișind-o doar atunci când simte că a venit timpul să aducă pe lume o altă viata spre reântregirea nemărginită a lumii sau când deslănțuirea farmecului vieții o învinge cu propiile dorinți. Spre recunoaștrea voastră, amintiți-vă frăgezimea cărniței ei rozalii, puful
EXTRAS DIN MEMORIA UITĂRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377230_a_378559]
-
o fată sau dintre soț și soție, Dumnezeu vede totul în inima noastră. De aceea haideți să îl ascultăm pe Dumnezeu, să iubim din tot sufletul necondiționat și să iubim nu numai cu vorba, ci și cu fapta. Să păstrăm comoara valorilor umane cu cea mai mare sfințenie! Pentru că a ști iubi înseamnă a fi un om viu și contopit cu Creatorul nostru. Și atunci, declarațiile de dragoste, indiferent în ce limbă le-am rosti, ar fi adevărate și rostite din
DESPRE DECLARAŢIILE DE IUBIRE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377238_a_378567]
-
Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului 8 Martie - Omagiu adus Femeii FEMEIA Motto: Femeia frumoasă place ochiului, femeia blândă place inimii. Prima este o adevărată bijuterie, dar a doua este o comoară. Napoleon Bonaparte Ca și poezia, într-adins, Femeia nu poate fi definită. Ea e un ocean de necuprins, O mare, de un albastru, infinită. E cum nu ne-o putem închipui, E marele ogor, din care, “mirabila sămânță„ Din adâncuri
FEMEIA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377261_a_378590]
-
Amintiri > AMINTIRI TRECUTE Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului AMINTIRI TRECUTE Motto ” Oricât aș plânge, lacrimile nu îți vor șterge amintirea” Autor anonim Eu te-am păzit ca pe-o comoară În sufletu-mi te-am încuiat. Și îți repet ! A câta oară ?! Că tu nu ești de condamnat. Tu ai plecat pe drumu-ți drept Cu tot alaiul plângător. Lasându-mă ca să-nțeleg. Că nu-i nimic întămplător ! În mâini tu-mi
AMINTIRI TRECUTE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382134_a_383463]
-
aflată la 60 de mile de Mănăstirea Sinai. „Scara Dumnezeescului urcuș” este alcătuită din 30 de trepte (capitole) și se află și în volumul IX din Filocalia românească. Pomenirea Sfântului Ioan Scărarul se face la 30 martie. Preot Ilie Bucur „COMORI FILOCALICE” vol. II Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul Referință Bibliografică: Picuri de Înțelepciune, articol de preot Ilie Bucur / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Al
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382180_a_383509]
-
Ioan Iovan, în anul Domnului 2007... În urmă cu nouă ani am fost la Mănăstirea Recea - acest veritabil tezaur al spiritualității ortodoxe și a celei românești autentice. Am fost de foarte multe ori la această sfântă așezare, care cuprinde atâtea comori ale spiritualității noastre eterne, românești și ortodoxe, de fiecare dată fiind foarte impresionat de toate cele văzute și auzite în acest loc sfânt - în care trebuie să ne lepădăm de încălțămintea netrebniciei și a cerbiciei noastre!... Acolo am văzut încununarea
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
care zice că „Fără de Mine nu puteți face nimic”. 12. - Credeți că lucrările de învățătură ortodoxă, „catehismele” noastre prezintă corect lucrurile cu privire la această problemă sau sunt destul de scolastice?!... - Suntem chemați să scoatem scolasticul de aici!... Toată învățătura catehetică are o comoară de izvoare, mult folositoare, cu toate că unele au fost schimbate în conținutul lor și care astfel, nu au făcut altceva decât să servească modernismului ispitit. În general, Catehismele sunt foarte bune dar și în ele se strecoară, uneori, păreri subiective. 13
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
dureri și de iubiri. Le-am cioplit cu pana minții, le-am păscut, le-am modelat, Am rupt dogmele cu dinții și-apoi le-am eliberat. Din bătrâna călimară mult prea plină cu de toate, Am extras, ca pe-o comoară, imnuri pentru libertate. Le-am suflat aroma nopții și-a câmpiilor cu rouă, Le-am lăsat în voia sorții, să se spovedească vouă. Din bătrâna călimară plină-ochi cu viața mea, Mi-au scos muzele afară licurici cu nimb de stea
DIN BĂTRÂNA CĂLIMARĂ... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382269_a_383598]
-
acum răscolești argintul din mare odihnește-te în livada mângâiată de serafimii cerului în noapte și-ai să vezi cum îmbobocesc cireșii și-ai să auzi cântec de floare iubită sau poate nimic din astea nu te atinge căutător de comori pierdute-n timpuri adună-te in tine și lasă Nimfa în efemera-i ea umblare smulge-te din brațele ei înșelătoare tu înrădăcinat al ținuturilor de-aici și vezi-ți tălpile prinse-n lutul nostru Referință Bibliografică: Călător / Lilioara Macovei
CĂLĂTOR de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382313_a_383642]
-
în perioadele de creștere. Tu folosești aceste plante medicinale în viața de zi cu zi? Analizeaza-le beneficiile și alege cel puțin una pe care să o plantei în ghivecele din locuința ta. În timp, vei realiza că reprezintă adevărate comori. sanatatesistaredebine.ro
PLANTE MEDICINALE PE CARE TREBUIE SA LE CRESTI IN CASA [Corola-blog/BlogPost/93129_a_94421]
-
într-un exportator net de energie, ceea ce va duce la crearea a milioane de noi locuri de muncă, protejând în același timp cele mai valoroase resurse ale țării noastre: aerul curat, apa curată și habitatele naturale. America stă pe o comoară imensă de energie neexploatata. În fapt, America posedă mai multe resurse combinate de cărbune, petrol și gaze naturale decât orice altă națiune de pe Pământ. Aceste resurse reprezintă mii de miliarde de dolari în producție economică și nenumărate locuri de muncă
Planul lui Donald Trump pentru a face din nou America mareata. Viziune, proiecte, asteptari [Corola-blog/BlogPost/93122_a_94414]
-
care chiar Regele Decebal s-ar fi retras în vremurile cele mai grele prin care trecea Dacia. Localnicii cred și susțin cu tărie că la Piatra Craivii ar fi îngropat într-un loc tainic chiar capul lui Decebal dar și comoara regelui dac. Legenedele spun că în măruntaiele pământului ar fi ascuns aurului lui Decebal, iar, din când în când, stâncile se deschid astfel încât cei care au norocul să fie în preajmă pot să își umple traista cu bogății. Aceleași legende
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
povestit multe lucruri cu Excelența Sa Dl. Saker Malkawi, am aflat lucruri interesante despre arta culinară iordaniană, despre misterele de la Marea Moartă, despre dansuri populare și tradiții culturale, despre oameni și viața lor de zi cu zi, dar păstrăm toate aceste comori pentru o altă relatare...
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93216_a_94508]
-
pe care vor s-o vândă bucată cu bucată celui care dă mai mult. Jalnic! Atelierul e și mai bogat acum, deoarece mulți oameni cu har au avut bunăvoința de a scrie și de a oferi mai departe crâpeie din comorile lor spirituale. Astfel de persoane reprezintă sufletul unei societăți împărțite în mii de gânduri și idei. Oamenii se perindă pretutindeni, lăsându-și amprentele energetice peste tot, unele pozitive, altele, negative. Fiecare dintre noi culege doar ceea ce vrea, în funcție de educația și
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
ani, pe timpul luptelor de la Mărășești, voluntar în Armata Română, convingător în marea lui dragoste pentru rostirea românească prin poemul extraordinar „Limba noastră”, dovedind că, până și-n pământul adâncului e scris numele ei, al limbii românești: „Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată,/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată.// Limba noastră-i foc ce arde/ Într-un neam, ce fără veste,/ S-a trezit din somn de moarte,/ Ca viteazul din poveste.// Limba noastră-i numai cântec,/ Doina
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
lucitoare,/ Ce din soare se aprinde,/ Și-ți avea în revărsare/ Un potop nou de cuvinte.// Nu veți plânge-atunci amarnic,/ Că vi-i limba prea săracă,/ Și-ți vedea, cât îi de darnic/ Graiul țării noastre dragă.// Răsări-va o comoară/ În adâncuri înfundată,/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată.” Ardealul frământărilor istoriei, prin glasul lui Coșbuc, în vremuri triste își apăra „Graiul neamului”: „Dar, nestrămutați, strămoșii/ Tot cu arma-n mâini au stat:/ Au văzut și munți de
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
vă nemțiți, nu vă unguriți nici voi, rămâneți credincioși neamului și limbii noastre!”. Sub veghea sfântă a Domnului Luminii și al Îndurărilor, să-i spunem Limbii noastre Românești: „Bună dimineața, veșnicie!”. E limba noastră! S-o prețuim ca pe „o comoară în adâncuri înfundată”! Ea e „graiul pâinii”, „un șirag de piatră rară / Pe moșie revărsată”. LAZĂR LĂDARIU
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
prietenii mei: - maistrul mecanic Suditu Vasile (București), un patriot înflăcărat care și de data aceasta a fost de mare ajutor fiind membru al SCLLRB, - asistent de farmacie (în devenire) Gurban Roxana (Costești-Dâmbovița), - cât și a celor ce se îngrijesc de comorile artistice și istorice de la Muzeul din Palatul Mogoșoaia și nu numai. Evidențiez în frunte pe Unchiașu Loredana, Saghin Dumitru, Șerban Anita, Gheorghe Mihaela,, coordonați de doamna Dr. în arte, Mirea Mădălina, Director general al Centrului Cultural „ Palatele Brăncovenești” din cadrul Direcției
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
nu cad în adâncile constelații, îmi încleștez degetele în grâu. Auzul reintră în sunete, mă simt ancorat de pretutindeni, reîntors în punctele cardinale. În aurul supus al grâului, adorm iar, aidoma unui avar pe care moartea l-a secerat peste comorile sale. (Din adâncile); Privește câmpia - zare continuată, repaos îndelung al scoarței lumii - câmpia e o inițiere-n infinit. În mijlocul ei, sângele se zbate între hotarele trupului. Aici nu există viteză, e doar o rotire greoaie a zării spre somn. Oare
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
Tezaur de etnografie și folclor Constantin SECARĂ Într-o lume care și-a pierdut parcă așezarea, a vorbi și a scrie astăzi despre comorile de spiritualitate românească, adânc îngropate în negura anilor, pare un lucru de neînțeles sau aflat chiar în răspăr cu mersul lumii. Astăzi, când se concep și se desenează hărți noi, când se fac și se desfac alianțe, când strategii și
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
și voința poporului român sunt puse în slujba geopoliticii obscure, când timpul și oamenii și-au rătăcit liniștea, astăzi pare impropriu ca cineva să mai caute prin „lada de zestre” a spiritualității românești, să găsească, să desprăfuiască și să aștearnă comorile aflate, cu discreție și bună rânduială, pe scoarța timpului. Un tezaur adânc îngropat în colbul arhivelor, al bibliotecilor și al muzeelor este scos acum la lumină prin strădania a doi pasionați oameni de cultură care s-au întâlnit pe tărâmul
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
O nouă celebrare a liedului românesc Vasile POPESCU Festivalul și Concursul Național al Liedului Românesc create de marea soprană Mariana Nicolesco, care celebrează un deceniu de remarcabile succese, pun în valoare an de an comorile acestui gen muzical acumulate în România de peste două secole pe fondul vechiului nostru cântec de dor. Prin vocile tinerilor artiști care s-au apropiat de arta liedului în acești ani, și în care strălucesc, asistăm la renașterea acestui stil prestigios
O nou? celebrare a liedului rom?nesc by Vasile POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/83361_a_84686]
-
să servească arta sacră a cântului și splendorile pe care ni le oferă infinitele posibilități de expresie ale vocii umane, instrumentul suprem al adevărului. Da, a subliniat Mariana Nicolesco, acesta este cuvântul, căci arta ne revelează deopotrivă adevărul și frumosul, comori inestimabile pe care suntem chemați să le prezervăm și să le glorificăm. Nicio carte nu ne va învăța vreodată să cântăm. Transmiterea directă de la maestru la elev a legilor și a valorilor eterne ale acestei arte va fi întotdeauna garanție
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult dec?t c?ntul by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83437_a_84762]