588 matches
-
de boală, de sărăcie și de mizeria cea mai mare”. Pe de altă parte, sunt unii dintre oameni, al căror com‑ portament Îl amintește Încă din secolul al IV‑lea și Sfântul Grigorie Teologul, cărora le repugnă atât de mult compătimirea La originile bolii 39 și ajutorarea celor necăjiți, Încât Îi insultă și‑i batjocoresc pe aceștia din urmă, Îndrăznind chiar, cu nesimțire duhov‑ nicească, să zică : „De la Dumnezeu au ei nenorocirea, de la Dumnezeu avem noi prosperitatea. Cine sunt eu ca să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Ioan Hrisostom notează În dese rânduri următoarea paralelă : nimeni nu deplânge pe bol‑ navul ce se lasă vindecat, care se oferă priceperii doctorului lăsându‑se a se tăia sau a se cauteriza, ci‑i găsește vrednici de milă și de compătimire pe pacienții cu boli incurabile, care Își neglijează total afecțiunile și se Îmbuibă continuu, robindu‑se plăcerii de a bea și de‑a mânca, sporindu‑și În acest mod boala și grăbindu‑și sfârșitul pământesc. Cugetând la acestea, putem lansa
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
prin fapte, El a venit să insta‑ ureze Împărăția, unde „nici plângere, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi” (Apocalipsa 21, 4). Citim În Sfânta Scriptură că suferința umană Îl emoțio‑ nează pe Hristos Cel plin de compasiune, de compătimire. Revelația dumnezeiască Îl prezintă pe Dumnezeu fiind ori‑ când dispus În a ieși din transcendența Sa, pentru a alina și a mângâia pe cel aflat În proximitatea morții. Mântuitorul nu doar că nu refuză pe nimeni care‑I solicită ajutorul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
subiec‑ tului suferinței. Puținul pe care Îl spune este strict legat de gesturile Sale de eliberare a omului din toate obstacolele răului, manifestat exterior și interior. Femeia gârbovă (Luca 13, 10‑17) este o paradigmă În această privință. Deplina Lui compătimire se traduce printr‑o apropiere holistică de per‑ soană, trup și suflet, fără a le separa vreodată pe cele două. El propune fiecăruia o Însănătoșire sau o vindecare completă. Am subliniat până acum că Dumnezeu este milostiv, com‑ pătimitor față de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
o apropiere holistică de per‑ soană, trup și suflet, fără a le separa vreodată pe cele două. El propune fiecăruia o Însănătoșire sau o vindecare completă. Am subliniat până acum că Dumnezeu este milostiv, com‑ pătimitor față de cel suferind. Cuvântul „compătimire” pro‑ vine din limba latină (substantivul compassiō, ōnis = sufe rință comună ; adjectivul compassibilis = care Împărtășește sufe‑ rința altuia) și are Înțelesul primar de „a suferi Împreună cu cineva”. El posedă astfel sensuri extinse precum „bună‑ tate”, „considerație”, „clemență” etc. A fi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
tulburați de boală, Încercare, necaz, putem medita la faptul că Hristos a trecut printr‑o durere mai gravă și mai profundă decât oricare alta pe care am suferit‑o sau vom suferi‑o noi vreodată. A suferit agonia crucificării. Compasiunea, compătimirea este așadar unul dintre răs‑ punsurile divine la suferința omului. Sfântul Apostol Pavel o afirmă În mod explicit : „Că nu avem Arhiereu care să nu poată suferi cu noi În slăbiciunile noastre, ci ispitit Întru toate după asemănarea noastră, afară de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a suferi alături de noi. Într‑una din predicile sale, părintele Nicolae Steinhardt susținea că religia creștină nu ne oferă un mijloc miraculos de a scăpa de sufe‑ rință, ci ne pune la Îndemână miraculosul mijloc de a o Îndura. IV. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor IV.1. Iubirea de Dumnezeu și de oameni Pe Dumnezeu Îl iubim pentru că este iubire, ni S‑a reve‑ lat ca iubire absolută, pe om Îl iubim pentru că Dumnezeu l‑a iubit și l‑a prețuit mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Apostolilor : «Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Meiă (Ioan 13, 35). În care, spune‑mi ? Nu În puterea de a Învia morții, de a curăța leproșii sau de a alunga demonii (...), ci «dacă veți avea dragoste unii față Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 79 de alțiiă (Ioan 13, 35)”81. Iubind pe aproapele, arătăm că‑L iubim pe Dumnezeu, slujind aproapelui, slujim lui Dumnezeu, așa cum arată limpede Sfântul Grigorie de Nazianz sau Teologul : „Frații mei și frați ai lui Hristos
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
har unde a ajuns omenitatea Lui prin unirea ipostatică. Omul poate Înainta la infinit În trăirea comuniunii de dra‑ goste a Sfintei Treimi, făcându‑și proprie tot mai mult această dragoste, și mulțumind totodată Iubirii pentru dragostea Ei. IV.3. Compătimirea pentru aproapele nostru Creștinul, ca ucenic al Domnului și ca următor al Lui, are vocația de a traduce aceeași compasiune În fapte, de a lucra la rândul său, ca și Hristos, pentru a vindeca, a ușura, a mângâia, a elibera
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
rândul său, ca și Hristos, pentru a vindeca, a ușura, a mângâia, a elibera de rău sau a Întinde o mână salvatoare acolo unde nevoia o reclamă. În fiecare din gesturile pline de compasiune ale creștinului este prezent Hristos Însuși. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 81 După o exprimare hrisostomică, creștinul milostiv devine mâinile și picioarele lui Hristos Care răspunde, prin el, rugăciunilor celor neajutorați, strâmtorați, cuprinși de boală sau de oarece suferință, care au cerut cu ardoare lui Dumnezeu să‑i
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Apostol Pavel, plin de vervă, În Epistola către Evrei, Îi Îndemna astfel pe creștini, reamintindu‑le episodul avraamic : „Primirea de oaspeți să n‑o uitați căci prin aceasta unii, fără ca să știe, au primit În gazdă, Îngeri” (Evrei 13, 2). Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 83 IV.4. Dumnezeu Își Întoarce fața către cei care‑și Întorc fața spre semenii lor Slujirea lui Dumnezeu se concretizează nu numai În rapor‑ tarea directă la El, În formele de cult și În Împlinirea legilor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
izolează de semeni și atrag antipatia celor din jur. Considerând că toți creștinii sunt mădulare ale Trupului „tainic al lui Hristos”, Sfântul Apostol Pavel arată că membrele trebuie să Îngrijească deopotrivă unele de altele, și „dacă un mădular suferă, toate Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 85 mădularele suferă Împreună” (I Corinteni 12, 25‑26). Cine‑l trece cu vederea sau Îl disprețuiește pe fratele său, pe sine Însuși se nedreptățește. Cum este posibil ? Ne Învață unul din exegeții de vârf ai Patristicii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
despre slujirea bolnavilor Sfatul patristic este categoric În privința iubirii aproape‑ lui și a slujirii acestuia : fiecare să socotească drept cel mai mare câștig folosul pe care‑l aduce aproapelui său, căci În folosul aproapelui stă folosul nostru. În Patericul egiptean, Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 87 ni se istorisește că undeva trăia un bătrân pe nume Apollo. Ori de câte ori cineva Îi cerea un ajutor el mergea cu bucu‑ rie, zicând : „Cu Hristos am astăzi să lucrez pentru sufletul meu, căci aceasta este plata
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru ceilalți și Îi ajută să se mântuiască. Niciodată să nu uitați că la fel a făcut și Hristos pentru noi. A pătimit pentru noi, din iubire pentru noi, lucruri care nu plac nimănui : suferință, durere, ocară și batjocură”96. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 89 Citim În Paterice cum monahi tineri care au primit ca ascultare să se Îngrijească de bolnavii aflați la sfârșit de drum În viața de aici, Împlineau aceasta cu atâta conștiin‑ ciozitate și devotament, Încât nu mergeau
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mai târziu, chiar până În zilele noastre. Primele spitale au fost Înființate În incinta mănăstirilor, așa‑numitele bolnițe unde monahii stăteau ca În fața alta‑ rului la patul fiecărui suferind pe care Îl slujeau. Pe lângă bolnițe, În preajma centrelor episcopale, mănăstiri sau parohii, Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 91 mai funcționau cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci, orfelinate etc. Cei care‑i Îngrijeau pe semenii lor considerau că, În ceea ce privește valoarea și Însemnătatea omului, după Dumnezeu, orice om este ca un dumnezeu ; slujeau pe cei bolnavi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
anul 1619 a Înființat un ade‑ vărat spital În orașul Suceava, unde se vindecau numeroși suferinzi. Urmând exemplul Sfântului Vasile cel Mare, un mare spirit disciplinat și practic, mitropolitul Anastasie este fondatorul celui dintâi spital public din țara noastră”103. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 93 Vrednic de pomenire este În acest sens și Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț († 1794), care avea o grijă deosebită și pentru cei bolnavi. „În Mănăstirea Neamț zidi spital pentru bolnavi și case de oaspeți. Starețul rânduia
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pe Hristos 109. Acestea sunt pentru noi cei de astăzi adevărate lecții de amenitate, de generozitate și de ospitalitate. Toate acestea nu au rămas doar amintiri, ci sunt trans‑ puse și În zilele noastre, În practică, de clericii și bunii Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 95 noștri credincioși. Biserica pune la dispoziția bolnavilor - mai ales a celor ce provin din familii paupere - consultații și tratamente gratuite, ea fiind și astăzi, prin programele ei de asistență socială, alături de cei aflați În suferință. Cei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să arătăm că Între noi există o legătură de apro‑ piere ca Între prieteni sau de rudenie unii cu alții, ci o legătură ca de la membru (al Trupului lui Hristos)”115. Pro‑ prietățile dragostei adevărate, curate și jertfelnice sunt astfel Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 97 Încât „cel iubit și cel ce iubește nu mai formează două ființe, ci una (...) ei nu sunt numai reuniți, ci una”116. Cel care a devenit prieten ca să primească o binefacere va fi dușman, iar cel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
frații și au venit să‑l caute. Bătând ei la ușă, s‑a dus Îngerul, iar bătrânul striga dinăuntru : «Plecați de aici frațiloră. Dar ei stricând ușa, au intrat și l‑au Întrebat, pentru ce striga. El le‑a răspuns : Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 99 «Treizeci de zile am pătimit și nimeni nu m‑a cercetat și iată, șapte zile sunt de când a trimis Dumnezeu un Înger care Îmi slujea și cum ați intrat voi, s‑a depărtat de la mineă. Acestea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
țioasă În timpul Îngrijirii fraților bolnavi. Dintre aceștia, Îl aduce În amintire pe părintele Pantelimon de la schitul athonit Sfânta Ana, care s‑a dăruit slujind altora. „S‑a Îngri‑ jit de cei bolnavi de tuberculoză, i‑a hrănit pe Înfometați În Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 101 timpul marii foamete din perioada de ocupație germană și, În sfârșit, a murit În 1948, după ce s‑a Îmbolnăvit și el - toate acestea fără să se plângă deloc. În loc de plângeri, el aducea laude lui Dumnezeu”. Redăm
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
care pentru aproapele, sau după cum este scris În Scriptura sfântă : „... un trup suntem În Hristos” (Romani 12, 5) și : „inima și sufletul mulțimii celor ce au crezut erau una” (Fapte 4, 32). Nimic nu bucură pe Dumnezeu mai mult decât Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 103 să suferim cu multă râvnă pentru „mădularele noastre”. Prin aceasta se Înțelege de fapt suferința pentru aproapele nostru și ajutorarea lui, căci creștinii sunt mădulare ale Trupului lui Hristos (I Corinteni 12). Dragostea activează pornirea de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Îi este alături, că Îi pasă, că nu a rămas cu totul părăsit, al nimă‑ nui. Chiar simpla prezență, tăcută, lângă patul lor le aducea Înseninare și mângâiere. Despre această insolită experiență menționează și Mitropolitul Antonie de Suroj (1914‑2003) Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 105 următoarele rânduri, deosebit de patetice și răscolitoare de suflet : „La Începutul războiului, practicam medicina la secția de chirurgie a unui spital de campanie și pe secția mea se afla un soldat În agonie. Îl asistam În timpul zilei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
morți care acoperă câmpia. Un chip bărbătesc din care nu se vede decât privirea, în prim-plan, îndurerată și mânioasă. Secvența este o ilustrare a manipulării audienței prin falsul argument ad misericordiam. Într- o succesiune logică este introdusă impresionarea, mila, compătimirea, pentru a dirija emoțional subiectul-receptor către concluzia scontată de manipulator. Logic, nu există nici o legătură consistentă între sacrificarea unui animal la abator și împușcarea unor greviști de către armată. Oamenii respectivi ocupaseră fabrica, aruncaseră administratori și supraveghetori într-o mlaștină, loviseră
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
inima omenească, adresează Martei cuvinte de învățătură, ca să lumineze și mai mult credița ei. Către Maria, care era mistuită de durere și nu avea dispoziție sufletească potrivită, ca să audă o învățătură mai înaltă, se adresează cu mai multe dovezi de compătimire, pentru a da mai mult curaj dragostei ei.) Lecția: Rugăciunea în viața noastră: „Argumentați necesitatea rugăciunii în viața noastră.” (Răspunsul ni-L oferă chiar Mântuitorul: „Privegheați și vă rugați ca să nu ădeți în ispită” (Matei 26, 41) Lecția: Faptele bune
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
postumă a nenorocitului poet", transformat în fetiș, așteptând "reacțiunea firească". Și Al.A. Macedonski, încrezător în "sfârșitul unei legende", deplângea gigantizarea, "sgomotul ce s-a făcut împrejurul lui Eminescu", prezența alaiului de "fetișiști" care, în "cestiunea cu Eminescu", au transformat compătimirea în admirațiune, aceasta luând apoi "proporțiile adorațiunei". Iată că astfel de zgomotoase rivalități / animozități, îndelung exersate în turbulenta viață literară, continuă, modificând în timp imaginea unui simbol național; interesul, se înțelege, nu va fi cantonat în spațiul strict textual, oferindu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]