494 matches
-
Litere din Iași și director al Editurii Universității „Al. I. Cuza”. A fost în repetate rânduri profesor-asociat al unor instituții de învățământ superior din Germania (Siegen), Franța (Paris) și Elveția (Fribourg). Face parte și din asociațiile internaționale ale germaniștilor și comparatiștilor, este membru al Academiei de Științe din Erfurt, doctor honoris causa al Universității din Konstanz și a fost distins cu Premiul Herder (1998) și cu Premiul „Jakob și Wilhelm Grimm” (2000). Activitatea științifico-publicistică, începută în 1970 la „Viața studențească”, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
nur Verrisse, Cluj-Napoca, 1991, 63-67; Wolfgang Schuller, Weitblickender Weltwanderer, „Frankfurter allgemeine Zeitung”, 1991, 146; Ion Negoițescu, O carte de Valeriu Marcu, APF, 1992, 1; Liviu Antonesei, „Ego, Alter, Alter Ego”, CL, 1993, 9-10; Virgil Nemoianu, „Ego, Alter, Alter Ego”, „The Comparatist”, 1995, 19; Monica Spiridon, Temele dialogului, LCF, 1995, 30; Grete Tartler, Marginile ca „subconștient” al Europei, RL, 1997, 10; Victor Neumann, Identitate central-europeană, „Dilema”, 1998, 5; Andreas Breitenstein, Jerusalem am Pruth. Czernowitz als Literaturstadt, „Neue Zürcher Zeitung”, 1998, 159; Cassian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
PAPACOSTEA, Victor (21.I.1900, Viziru, j. Brăila - 20.VI.1962, București), comparatist. Este fiul Theophanei-Flora Papacostea (n. Tonu) și al lui Gușu Papacostea, institutori; clasicistul Cezar Papacostea este fratele său, iar Cornelia Papacostea-Danielopolu, comparatistă, îi este fiică. Urmează la București cursurile liceale, întrerupte un timp din cauza războiului, și secția de istorie-geografie din cadrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
REBUȘAPCĂ, Ioan (29.V.1935, Dărmănești, j. Suceava), comparatist, folclorist și traducător. Frecventează școala elementară în satul natal, liceul la Siret (1951-1955), devenind apoi student al secției de slavistică a Facultății de Filologie de la Universitatea din București (1955-1960). După absolvire funcționează la Facultatea de Limbi Străine din cadrul Universității bucureștene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
1996 s-a numărat printre colaboratorii postului de Radio România Internațional. Este membru al Asociației Slaviștilor din România, precum și al unor societăți științifice de peste hotare (Société Scientifique Sevcenko de la Paris, The International School of Ukrainian Studies din Kiev). Folclorist și comparatist reputat, cu concluzii acceptate în exegetica românească și străină, bun cunoscător (culegător și editor) al culturii populare ucrainene și al literaturii orale a ucrainenilor din România, R. investighează faptul folcloric din perspectivă semiotică, începând chiar cu teza de doctorat consacrată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
bază ale Iluminismului, el nefiind un precursor, ci mai degrabă un gânditor care a radicalizat complet proiectul modernist. Pentru o mai clară demarcație a conceptului de modernitate radicalizată de cel de postmodernitate, Giddens oferă o perspectivă sintetică prin intermediul unui tabel comparatist, în care asumpțiile fundamentale ale celor doi termeni se află în opoziție: O comparație a concepțiilor de "post-modernitate" (PM) și de "modernitate radicalizată" (MR)132 PM MR 1. Înțelege tranziția actuală în termenii epistemologiei sau ca dizolvând epistemologia în întregul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
critice sau laudative, asupra tălmăcirilor și intervențiilor interpretative. Nu o dată se operează comparații, indicându-se posibile înrâuriri, transmise către Mihai Eminescu ori către proza marilor clasici. Materia, criteriile de organizare și finalitatea, similare, configurează și a doua carte cu profil comparatist - L.N. Tolstoi și literatura română. Cauze social-istorice sunt convocate pentru a explica perioadele receptării, dar tabloul sporește în complexitate din cauza abundenței faptelor istorico-literare și a implicațiilor moral-estetice ale operei tolstoiene. Și rolul contextului autohton va crește simțitor în expunere, de vreme ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
să aspire și să cultive un anumit enciclopedism, spirit de sinteză și de generalizare etc. Ca printr-o astfel de cunoaștere global-selectivă să recupereze, măcar în parte, timpul pierdut și să se integreze în sfera referințelor europene esențiale. Mulți critici, comparatiști europeni consideră însă generalizările, sintezele, teoriile de ansamblu, drept fenomene de diletantism și chiar de inferioritate etc. Este evident că lucrurile, într-o serie de cazuri precise, cel puțin, sunt complet diferite. Imposibilitatea, indiscutabil sinceră, autentică, de a percepe în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dec. 1993). Dar dacă evocăm acum acest episod o facem numai din rațiuni strict demonstrative, de metodologie aplicată. CREL n-au mizat (ca și Al. Duțu și paul Cornea, de altfel, singurii care au întreprins ceva în acest domeniu în cadrul comparatist prin acțiuni precise, pozitive), nici pe atașați, nici pe acorduri culturale, nici pe ministere, nici pe colegii o, vai ! din diaspora, ci numai pe relații personale și, să spunem, pe un minim dar indispensabil credit științific individual. putem oferi exclusiv
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
limba franceză (1982, 1988). În literatura europeană intră toate literaturile continentale, după cum în literatura universală, în Weltliteratur (după formula goetheană), intră toate literaturile lumii. Deci toate literaturile estice, inclusiv cea română, sunt de fapt și de drept europene. și alți comparatiști și scriitori balcanici și central europeni au anticipat, susținut și polemizat pe această temă iritantă. pe cine trebuie să convingem noi, esticii? Evident, în primul rând, pe purtătorii de cuvânt ai conștiinței literare europene, respectiv vestice. Operația nu este deloc
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Raportul esențial dintre european (universal) și național este numai unul de unitate în diversitate, de diferențiere în uniformitate, de implicare și integrare reciprocă. Nici un teoretician serios al literaturii europene, începând cu critici și eseiști ca T.S. Eliot și terminând cu comparatiști ca L. Foscolo Benedetto, n-au gândit altfel. Dreptul european la pluralitate și diversitate literară este imprescriptibil și inviolabil. Nu se poate vorbi în nici un caz de un bloc coerent, de omogenizare latentă sau programată. Internaționalizarea și europenizarea literaturii (vom
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sau programată. Internaționalizarea și europenizarea literaturii (vom vedea imediat în ce sens) este una, uniformizarea și supranaționalizarea este alta. Din convergența heterogeneităților naționale rezultă general-umanul în expresie literară, nu o literatură apatridă și nediferențiată. Ideea este larg îmbrățișată, inclusiv de comparatiști. Scriitorul european pleacă de la realități naționale, dar el subînțelege în mod constant, în întreaga sa operă, existența și prezența Europei în totalitatea dimensiunilor sale. El scrie în perspectivă europeană, cu Europa integrală, întrevăzută, visată, imaginată în filigran. Idealul este deci
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pretutindeni. Goethe vorbește de ușurința comunicațiilor, de multiplicarea și rapiditatea relațiilor. Cine vrea să înțeleagă pe poet/ Trebuie să meargă în țara poeților. Expresia franceză corespunzătoare a epocii este circulația literară, comerțul internațional, liberul schimb. Ideea reapare și la mulți comparatiști moderni 9. Realizarea acestor schimburi se produce în primul rând prin traduceri (un important articol al Dnei de Stal din 1816), dar și prin colaborări internaționale, asociații, colocvii etc. 2. Literatura europeană (=universală) cere și stimulează cooperarea și influența reciprocă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Atlantic la Urali). El cita scriitori spanioli, danezi și ruși (Kozlov, pozharscky, pușkin, toți de tendință europeană), credea într-o literatură unică pentru toată Europa. Cultura europeană comună est-vest (referință mai puțin cunoscută) a fost afirmată și de Jules Michelet. Comparatiștii așa-zicând clasici (toți de formație occidentală) n-au mai revenit cu insistență și cu atenția necesară asupra ideii europene. Nu acesta a fost totuși cazul lui Arturo Farinelli în Il sogno di una letteratura mondiale (1925). După 1945, recunoașterea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dar și geopolitică și ideologică. Cine ar mai concepe azi cu seriozitate o literatură europeană fără ruși, polonezi, iugoslavi, unguri, cehi, bulgari și, bineînțeles, români etc.? Contribuțiile slave la literatura și conștiința europeană au atras, nu o dată, atenția cercetătorilor și comparatiștilor. Faptul că Denis de Rougemont în Lettre ouverte aux Europeens, care nu uită nici pe albanezi, nu se adresează și rușilor (care au adus totuși atâtea contribuții esențiale la dezvoltarea literaturii europene și mondiale Dostoievski, Tolstoi etc.) nu poate fi
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
totdeauna de bună credință. Experiența, dacă nu convingerea european-universalistă, dovedește totuși că nu o singură literatură poate fi centrul sau motorul tuturor celorlalte, că nu succesul parizian sau londonez este unicul criteriu de consacrare și formă de existență literară. Unii comparatiști actuali denunță de altfel pe față această concepción antipÆtica (Claudio Guillen). 5. Există, în sfârșit, și alte forme mai puțin declarate de eurocentrism, ceea ce nu înseamnă că ar fi mai puțin evidente, radicale și active. Una, foarte răspândită, este ignorarea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
restrânsă de activitate. Atât și nimic mai mult. O astfel de exigență nu este excesivă, ci strict recomandabilă. Este cazul a reaminti că reacții antieurocentrice foarte limpezi s-au putut semnala și nu de azi la o serie întreagă de comparatiști europeni și americani. Orientarea unui Etiemble sau Wellek este bine cunoscută. O sinteză a acestor luări de poziții, împreună cu noi argumente, am realizat chiar noi înșine într-o lucrare anterioară. Activitatea Asociației internaționale de literatură comparată, ca și proiectul său
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și spațiu, ci și solidarizarea activă în jurul valorilor general-umane. Egalitatea, libertatea, toleranța, ideea de Weltbürgertum literară, conștiința vocilor distincte într-un cor unic, unitatea în diversitate sub toate raporturile, sunt câteva dintre acestea. Ele sunt cultivate nu numai de unii comparatiști, care au depășit studiul erudit pozitivist, dar și de scriitorii pentru care idealul universal coincide cu cele mai înalte aspirații morale. Sau, pentru a cita pe A. Soljenițîn, cu prilejul decernării premiului Nobel pentru Literatură, literatura este capabilă să comunice
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de perspective. 4. Literatura europeană și universală: o nouă perspectivă comparatistă Literatura comparată care n-a avut niciodată, în treacăt fie spus, un statut foarte precis cunoaște în ultimul timp noi reformulări și definiții. Se vorbește de un nou spirit comparatist, vechea, tradiționala accepție a literaturii comparate, concepută ca simplă disciplină academică, nu mai dă satisfacție. Sunt formulate noi obiective și imaginate noi metode. Se desprind, în mare, două categorii de noi orientări și direcții. Ambele preocupări au un caracter ideologic
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Simplul studiu istoric al relațiilor literare internaționale, al influențelor și izvoarelor, al circulației temelor și tipurilor literare, al imagologiei și alte cercetări de aceeași factură, predominant factologice, pozitiviste, nu mai corespunde noilor exigențe în acest domeniu de investigație. pentru unii comparatiști din țările de Est (printre care ne numărăm), comparatismul este animat și orientat cu atât mai mult de o dinamică ideologică specifică. Nu trebuie uitat îndeosebi faptul că timp de decenii, cultura academică și neacademică a țărilor din Est a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
două-trei centre occidentale de mare prestigiu? În aceste condiții specifice am propus conceptul de comparatism militant. Am folosit ca pretext, într-o carte cu cheie, publicată doar în limba franceză, în 1982, printr-o dezvoltare personală, sistematizată, opera și ideile comparatistului francez Etiemble, luate doar ca punct de plecare. pentru ce militează comparatismul militant? Tabla de materii a acestui eseu o spune cu claritate: relații Est-Vest, antinaționalism, antieurocentrism, antiimperialism și anticolonialism, internaționalism, cosmopolitism, universalism, relații, schimburi, cooperare, comunicații libere, pentru un
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
internaționalism, cosmopolitism, universalism, relații, schimburi, cooperare, comunicații libere, pentru un nou umanism, pentru un nou comparatism. Deci, tot atâtea teme care contestau, direct sau indirect, ideologia culturală oficială comunistă. Amintim acest episod doar ca simplu document ilustrativ al noului spirit comparatist care s-a format în răsărit, în România în speță, în condițiile totalitare. În Occident, sub presiunea noilor configurații geopolitice, comparatismul a simțit nevoia unei deschideri analoage, dar cu obiective diferite. problema comunicațiilor libere era, bineînțeles, rezolvată. Nu însă și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
este de altfel mai veche și un cercetător cubanez, Desiderio Navarro, a făcut chiar un inventar destul de complet al polemicii antieurocentriste în țările din Est. Marele precursor modern rămâne, bineînțeles, Etiemble. Urmează a trage toate consecințele, din punct de vedere comparatist, al recunoașterii pe deplin legitime a existenței literaturii europene. Fără granițe și bariere ideologice. Ele pot fi rezumate foarte concis astfel: 1. Renunțarea la sistemele de referință exclusiv vest europene; literaturile est-europene sunt nu mai puțin europene și demne de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
la limită, universale. Ele urmează a fi elaborate, prin inducție și deducție, în funcție de existența și experiența tuturor literaturilor. Nu discutăm acum problema competenței universale și nici a cercetării în echipe pe domenii specializate, ci doar operativitatea, din punct de vedere comparatist, a criteriilor universale. Ceea ce duce în mod direct la reformularea și la redefinirea conceptului tradițional nu numai de literatură europeană, dar și de literatură universală. După cel de al doilea război mondial este, în principiu, unanim admis că în conceptul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
doar câteva exemple curente: cultura africană se proclamă, cu îndreptățire, ca o parte a universalității, în timp ce literaturile indiene multilingue se definesc și ca o totalitate literară, printr-o serie, bineînțeles, de elemente comune. Un text lămuritor în această privință aparține comparatistului american A. Owen Aldridge, care este și un animator al studiilor comparatiste est-vest: The Universal in Literature (Neohelicon, X, 1/1983). Iar acesta demonstrează deopotrivă existența varietății în mijlocul uniformității, dar și a uniformității sau unității în mijlocul varietății. 4. De unde ultima
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]