494 matches
-
august 2002, 3 p. mss (în arhiva autorului) CONSTANTINESCU, IOAN (1938-2002) PROFESOR, CRITIC și TEORETICIAN LITERAR Personalitate marcantă a vieții culturale ieșene, profesorul univ. doctor Ioan Constantinescu a fost un distins dascăl, eminent cercetător, prestigios critic, istoric și teoretician literar, comparatist. Născut la 21 septembrie 1938 în comuna Rogojeni, județul Galați, a urmat școala primară în localitatea natală și Bârlad (1944-1951), iar liceul la Bârlad (1951-1956). Studiile universitare le-a efectuat în mod strălucit între anii 19561961 la Facultatea de Filologie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI ARTICOLE: -CONSTANTINESCU, VIORICA, Prof. univ. dr. Ioan Constantinescu (1938-2002) - Curriculum vitae, Iași, 2002, 2 p. mss( în arhiva autorului) -CONDURACHE, VAL, Amintiri inutile, Monitorul, nr.14 (3211), 18 ianuarie 2002, p. 6A -URSACHE, PETRU, Comparatistul Ioan Constantinescu. Dacia literară, nr.45 (2, 2002), p. 21-22 -ZAMFIR, MIHAI, Despărțirea de Ioan Constantinescu, România literară, nr.2, 1622, ianuarie 2002, p. 11G.P. Universitarii l-au evocat pe Ioan Constantinescu, Evenimentul (15), nr. 3724, 10 octombrie 2003
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Lublin (1977). De-a lungul anilor, conf.dr. Ion Tiba a publicat numeroase articole de specialitate în reviste literare („Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Tribuna”etc). A editat cursul Introducere în Teoria Literaturii, vol.I-II, Univ. “Al.I.Cuza”, Iași (1967-1968). Comparatist de seamă, conf.dr. Ion Tiba și-a adus contribuții determinante la studiul relațiilor culturale și literare româno-polone, precum și la cunoașterea reciprocă a marilor valori literare din cele două țări. A tradus din literatura polonă: Povești nemuritoare 10, Ed. Tineretului, București
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
solide pentru tranșarea "dilemei". În ceea ce privește literatura comparată, Wellek și Warren adoptă de asemenea o poziție modernă, depășind limitele unor cercetători mai vechi (Joseph Texte, Fernand Baldensperger etc.), de mare prestigiu științific, dar tributari unor concepții oarecum perimate, după care sarcina comparatistului ar consta numai in urmărirea influențelor directe, de la A la C, prin intermediul atestat al lui B. Pornind de la termenul "literatură generală" al lui Van Tieghem, opus tocmai compartimentării studiului pe relații binare, Wellek și Warren preconizează conceperea literaturii mondiale ca
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
cadrul deplasării aproape generale în lume (cu excepția unor studii franceze criticate, printre alții, și de Ëtiemble) a cercetărilor de specialitate, spre abordarea curentelor internaționale, nu a influențelor liniare, dincolo și de granițele Europei (se critică astfel "europocentrismul" cercetătorilor mai vechi), comparatiștii români ca Iorga, Bazil Munteano, Al. Ciorănescu, Tudor Vianu, creatorul școlii române moderne de comparatistică, și, în ultima vreme, Al. Dima, accentuează asupra fenomenelor de paralelism, la fel de importante ca și influențele ori difuziunea, mai ales în evaluarea literaturilor "mici", lipsite
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
eseuri: Melopoetica (1984), Proba Orientului (1991), Europa națiunilor, Europa rațiunilor (2001). În Melopoetica T. propune modelul inedit al unei lecturi care urmărește confluențele dintre poezie și muzică în literatura românească din anii ’70-’80 ai secolului trecut. Proba Orientului tratează comparatist limbile și literaturile arabe și cele occidentale. Se urmăresc corespondențe la nivelul simbolisticii literelor și circulația unor teme și motive arabe în scrierile lui Dante, Goethe, Novalis sau Nerval. Autoarea descoperă modelul maqamat-elor la Anton Pann sau ia în considerare
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
mele, pe care o bănuiesc a nu fi prea bună, mă neliniștește și mă indispune. Prefer deci să evadez, decît să mă macin în griji care s-ar putea - sper eu - să nu aibă temei. Uimitor ce le mai „nimeresc” comparatiștii noștri! într-un articol despre real și imaginar, Roxana Sorescu, cercetătoare la Institutul „G. Călinescu”, afirmă, între altele, că Lumea în două zile e o „replică expresă” la Pe strada Mîntuleasa și la Noaptea de Sînziene de Mircea Eliade. Deocamdată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
larg, parțialismul să cedeze locul inventarului de subiecte, iar teoriei împrumutului se cade să-i fie opusă teoria fondului comun, ceea ce nu ar duce la negarea provenienței sud-dunărene a unor subiecte. Ca modele de urmat, F. și-a ales dintre comparatiști pe B.P. Hasdeu, Lazăr Șăineanu, D. Caracostea, M. Gaster și Tache Papahagi. Și-a însușit câteva limbi slave, ca să aibă astfel acces la izvoare de mâna întâi, să identifice, pe cât posibil, toate paralelismele la subiectele ce l-au interesat. În
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
sociogonică a lui Platon. Cercetarea protofilosofiei, legitimă în sine, servește la precizarea momentului nașterii filosofiei și la reliefarea prin contrast a trăsăturilor ei definitorii. Problema genezei filosofiei grecești, deseori explicată de specialiști prin influența orientală, nu-l lasă indiferent pe comparatist: el îi dedică numeroase articole, precum și două cărți importante, L’Orient et les origines de l’idéalisme subjectif dans la pensée éuropéenne (1946) și Scepticismul grec și filosofia indiană (1957), iar în ultima sa lucrare, neterminată, studiază temele plotiniene de
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
de detaliu. Mai mult, el observă numeroase analogii, cum ar fi cele dintre epopeea lui Ghilgameș și poemele homerice, dintre un imn orfic și doctrina hindusă despre identificarea părților universului cu membrele făpturii divine, dintre scepticismul grec și filosofia indiană. Comparatistul cercetează în ce măsură sunt asimilate ideile aparent extrase dintr-un sistem de gândire diferit, pentru a înțelege dacă elementele comune se explică prin împrumut sau prin unitatea spirituală a oamenilor care trăiesc pretutindeni experiențe similare. Motive și cunoștințe izolate pot fi
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
apoi trece la editarea operei scriitorului, în cazul lui Tudor Vianu începe editarea operei, pentru a da, ulterior, sinteza: Tudor Vianu și lumea culturii. G. investighează aici toate laturile activității lui Vianu, poetul, filosoful culturii și al valorilor, esteticianul, criticul, comparatistul, călătorul, surprinzând totodată metamorfozele personalității profesorului. E. Lovinescu scria, cu amărăciune, în Istoria literaturii române contemporane, că „sburătoristul” Tudor Vianu părăsise critica literară pentru catedra universitară: „necesitatea unei cariere mediocre a asasinat în d. Vianu un critic literar.” G. oferă
GANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
Dodu Bălan, Arcadie Donos, Elis Râpeanu, Dumitru Bălăeț, Narcis Zărnescu, Ovidiu Trăsnea ș.a. George Chirilă publică reportaje. Alți colaboratori: Claudiu Iordache, V. Auerbach, Tr. Rus, Remus Botar. D.B. GÁLDI László [Ladislau] (20.V.1910, Miskolc, Ungaria - 5.ÎI.1974, Budapesta), comparatist, poetician și traducător. Numele de familie la naștere era Göbl. Începe să facă studii medii la Dej și le continuă la Liceul Romano-Catolic din Arad, luându-și bacalaureatul la Liceul „Moise Nicoară” din același oraș. A absolvit Facultatea de Litere
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
fundamentale în domeniul stilisticii: după o serie de studii și articole, publică trei opere de sinteză, consacrate stilisticii franceze, italiene și romane (Précis de stylistique française, 1967, Introduzione alla stilistica italiană, 1971, Introducere în stilistica literară a limbii române, 1976). Comparatist, G. a cercetat influențele culturale și contactele literare care determină circulația formelor metrice. În acest sens, este inițiatorul unei metode comparative în cercetarea versificației, metoda evidențiata într-o serie de lucrări, că Le origini italo-greche della versificazione rumena (1939) și
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
Țeposu, Istoria, 93-94; Gheorghe Tomozei, Scrisorile lui Dan David, L, 1995, 38; Popa, Ist. lit., II, 556-557; Mircea A. Diaconu, Poezia între cultură și natură, CL, 2002, 8. C.H. DÁVID Gyula (13.VIII.1928, Araci, j. Covasna), istoric literar și comparatist. După studii medii la Odorheiu Secuiesc, a absolvit Facultatea de Litere a Universității din Cluj (1951). Doctorand și asistent universitar (1956), va fi închis între 1957 și 1964. După ieșirea din închisoare și până la reabilitarea politică din 1969 lucrează ca
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
a colaborat la volumul Probleme de literatură comparată și sociologie literară (1970), în care schițează receptarea operei lui Petőfi Sándor de către publicul românesc, precum și la tratatul Istoria și teoria comparatismului în România (1972), în care semnează capitolele referitoare la contribuția comparatiștilor maghiari din România în perioada interbelică și între anii 1944 și 1970. Sub îngrijirea lui a apărut volumul Confluențe literare româno-maghiare de Avram P. Todor (1983), restituire a operei comparatistului român, risipită în periodice sau rămasă în manuscris. A tradus
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
în România (1972), în care semnează capitolele referitoare la contribuția comparatiștilor maghiari din România în perioada interbelică și între anii 1944 și 1970. Sub îngrijirea lui a apărut volumul Confluențe literare româno-maghiare de Avram P. Todor (1983), restituire a operei comparatistului român, risipită în periodice sau rămasă în manuscris. A tradus în limba maghiară din proza lui Delavrancea, Șt. Bănulescu, Al. Șahighian, I. Slavici, Romulus Cioflec și câteva volume de teorie literară ale lui Adrian Marino; a publicat, în versiune maghiară
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
DRIMBA, Ovidiu (3.IX.1919, Marginea, j. Bihor), istoric literar, comparatist și traducător. Este fiul Mariei (n. Samuilă) și al lui Eugen Drimba, învățător, si frate cu Lucian Drimba. Urmează Liceul „Emanuil Gojdu” din Oradea (1930-1938), apoi se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1938-1942), luându
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
istorist frecventat de autor împiedicând totuși devierea discursului spre efecte strălucitoare. În Pagini despre cultura europeană (1945), stilul, tinzând spre factura sentențioasa, lua forma unor aserțiuni generalizatoare, în evidențierea unor însușiri distinctive ale culturii engleze, stilului spaniol sau în exercițiul comparatist dintre culturile franceză și germană, de pildă. Astfel de zboruri entuziaste se vor calmă cu timpul, metodologia tradițională a istoriei literare, împletita cu cea a literaturii comparate, eliminând treptat flamboaianta expunerii. Eseuri de literatură străină (1976) ori Scriitori scandinavi și
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
, Charles (22.I.1879, Bârlad - 8.I.1940, București), critic și istoric literar, comparatist. Este descendent al unei familii franceze expatriate - Natalia (n. Olivari) și Pierre Drouhet -, care se stabilise în jurul anilor 1860 în România, la Bârlad. În 1884, tatăl lui D. obține naturalizarea; între 1869 și 1899, este titular al Catedrei de limbă
DROUHET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286878_a_288207]
-
până la obscuritate, dacă nu chiar până la fractură logică. Pentru că pot proveni dintr-un alt tip de discurs, între alți parteneri.” Critica filologică a textului, dovedește exegetul, nu se poate împlini decât prin analiza lui logică și filosofică. Poetul, clasicistul, exegetul, comparatistul se întâlnesc în opera moralistului C., deloc pedant, cu o adâncă înțelegere a tuturor slăbiciunilor și spaimelor omenești, dar și cu rigoarea celui ce s-a desăvârșit pe sine înainte de a-i modela pe alții, cel din Luminile și umbrele
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
Eminescu, nu este vorba de o simplă metaforă, ci de expresia unei mentalități magice. Om de o exemplară intransigență și demnitate, învățat cu o riguroasă formație științifică, poliglot și lingvist de prestigiu, cunoscător profund al culturii populare sud-est europene și comparatist neîntrecut, profesorul Petru Caraman a realizat o operă care îl recomandă a fi cel mai de seamă etnolog român și, totodată, un cercetător din elita specialiștilor europeni în acest domeniu. ION H. CIUBOTARU SCRIERI: Obrzęd kolędowania u Slovian i u
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
și reașezați apoi în imagini sintetice (cu ajutorul unui aparat științific impresionant), a pătruns în universul atât de puțin știut al „celor care tac”, le-a descifrat codul mental, opțiunile literare, gusturile, starea de sensibilitate. Monografiile, așezate mereu într-un context comparatist, stabilesc principalele căi prin care literatura română - reținând în această categorie de texte, vreme de câteva secole, lecturile „de delectare” (destinate nu doar cititorului „mijlociu”) - a comunicat profitabil cu spațiile culturale vecine ori mai îndepărtate, maniera în care și-a
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
a întreținut interesul pentru chestiunea specificului național, a cărui sursă o identifică în ruralitate. El aspiră la un estetism cu nuanțe sociale și naționale, în spiritul direcției inaugurate de M. Kogălniceanu și grupul lui. C. este, totodată, unul dintre primii comparatiști literari români, preocupare extinsă și asupra folclorului. Pagini evocatoare și interpretative sunt dedicate unor scriitori străini, îndeosebi germani (Goethe, Schiller, Lenau, Heine). Critica sa este autoritaristă, agresivă și „judecătorească”, dar fără rigoare și metodă, punct exploatat de adversari. În viziunea
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
, I.[on] C.[onstantin] (22.V.1908, Albulești, j. Mehedinți - 19.II.1996, București), istoric literar, folclorist și comparatist. Este fiul Mariei (n. Popescu) și al lui Constantin Chițimia, țărani. Urmează școala primară în satul natal (1915- 1920), apoi Liceul „Traian” din Turnu Severin (1922-1930) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1930-1934), specializându-se în
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
cu însemnătate marcantă în istoria celor două popoare, ecourile marilor valori naționale ale literaturii poloneze în România și momente esențiale ale culturii populare de la noi. Cele trei mănunchiuri de probleme sunt mai totdeauna perspectivate, conceptual și metodologic, dintr-un unghi comparatist. Personalitatea specialistului consacrat de lucrări remarcabile este dublată atât de însușirile profesorului, care au generat un adevărat cult printre elevii săi, cât și ale omului de o rară modestie și de o generozitate întemeiată pe inepuizabile energii afective. SCRIERI: Cronica
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]