557 matches
-
După cum observă istoricul Leon Șimanschi, "„din punct de vedere al compoziției, cu excepția câtorva elemente secundare, acest decor este comun bisericilor moldovenești, încă din veacul al XV-lea”". Biserica „Sf. Auxentie” a fost construită din piatră după un plan dreptunghiular, fiind compartimentată în pronaos, naos și altar. Edificiul nu are abside laterale, în locul acestora găsindu-se două contraforturi, de o parte și de alta. În exterior, biserica are o linie arhitectonică simplă. Câte o pereche de contraforturi de formă octogonală sprijină de
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
lui fiind de 6,30 m / 9,90 m. Față de zidul de incintă are o retragere de 2,00 m spre interiorul orașului vechi, ieșind spre exterior ci 5,10 m. Construcția este realizată din piatră, iar spațiul interior este compartimentat în două zone, printr-un perete despărțitor cu o grosime de 0,65 m. Zidurile exterioare au o grosime de 1,10 m spre exterior, iar spre interiorul orașului de 1,00 m la parter, iar la restul etajelor de
Turnul Dogarilor din Bistrița () [Corola-website/Science/308166_a_309495]
-
un pridvor în colțul sud-vestic și un diaconicon în colțul de sud-est. Deasupra pridvorului se află turnul-clopotniță din lemn având deasupra o turlă tot din lemn. Pe acoperișul lăcașului de cult se află trei turle înalte, din lemn. Interiorul este compartimentat în pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul este separat de naos printr-o arcadă masivă, iar absidele laterale sunt scobite în grosimea zidurilor. Pereții interiori ai lăcașului de cult și icoanele din catapeteasmă au fost pictați în 1880 de zugravii
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
starița sn. mon. Varatecul, și sau sfințit la a. 1847, noemvri(e) 2"". Biserica are plan dreptunghiular, având atașat un pridvor de lemn în colțul sud-vestic. Pe acoperișul lăcașului de cult se află trei turle înalte, din lemn. Inițial era compartimentată în pronaos, naos și altar, dar ulterior a fost construit un pridvor de lemn pentru a proteja intrarea situată la sud-vest. Acest lăcaș de cult are o catapeteasmă veche, care datează de la jumătatea secolului al XIX-lea. Biserica a fost
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
brad. Interiorul bisericii este luminat prin șase ferestre: câte una pe fațadele laterale ale pronaosului, una pe peretele sudic al încăperii mormintelor, câte una în axul absidelor laterale ale naosului și încă una în axul absidei altarului. Interiorul bisericii este compartimentat în cinci încăperi: pridvorul deschis, pronaosul, încăperea mormintelor (gropnița), naosul și altarul. Pridvorul deschis are patru arcade mari terminate în arc frânt, care se înalță până sub șirul de ocnițe. Dintre cele patru arcade, două se află pe fațada vestică
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
cerut ștergerea ei. În locul tabloului votiv au fost pictați Sfinții Împărați Constantin și Elena. Paraclisul a fost construit în anul 1996 într-un timp record de numai trei luni, din cărămidă făcută în mănăstire. Are formă de navă și este compartimentat în altar și naos. Altarul este luminat de o fereastră la est și alta pe zidul nordic. Pe altar este o turlă oarbă, pătrată, cu acoperișul piramidal și cu trei ferestre, la sud, est și nord. În dreapta altarului este o
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
arcaturi oarbe, întrerupte în dreptul ferestrelor și a pridvorului. Deasupra soclului, este dispusă o friză de caneluri care înconjoară întreaga biserică. Turla de formă octogonală are ferestre dispuse spre cele patru puncte cardinale, însă fără nici un element decorativ. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor deschis, pronaos, naos și altar, care înfățișează un amestec de elemente structurale clasice cum ar fi: boltirea în sistemul arcurilor piezișe a naosului - cu altele de inovație recentă: înlocuirea peretelui despărțitor dintre pronaos și naos cu
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
contraforturi mici. Lăcașul de cult are ferestre cu deschideri în acoladă cu chenar de baghete încrucișate, împodobite cu denticule și cu o bază încadrată de un pătrat cu floare (element de decor caracteristic sec. al XVII-lea). Interiorul bisericii este compartimentat în pronaos, naos și altar. Intrarea se poate face pe două uși (una pe peretele vestic al pronaosului și o a doua pe peretele sudic al naosului, de regulă nefolosită). Pronaosul are o calotă semisferică, iar naosul are o boltă
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
ruinele stăreției. Forma construcției este trapezoidală, având, pe fațada estică, ce da înspre curtea interioară a mănăstirii un volum care adăpostea gârliciul pivniței și posibil un foișor căruia îi era alipită scara de acces la nivelul de locuit. Pivnița era compartimentată în două nave lungi de stâlpii de susținere. În zona de sud a acesteia se se pare că ar fi existat și o a treia compartimentare cu ziduri pline. Chiliile au fost construite pe zidurile de nord și de sud
Mănăstirea Plăviceni () [Corola-website/Science/303075_a_304404]
-
actual al solului. La sud-vest de punctul central al intersecției celor două axe principale de circulație s-a construit o grandioasă basilică civilă numită forensis. Basilica are o suprafață de 18 x 50 m, cu axul lung orientat nord-sud și compartimentată în trei nave, cu două rânduri de coloane de mari dimensiuni. S-au păstrat in situ doar câte 18 baze de coloane pe fiecare aliniament. Accesul se făcea atât dinspre cardo, cât și din decumanus maximus. Laturile lungi sunt prevăzute
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
sau lagăre) fortificate, asemănătoare castrelor, sunt încă de actualitate; un exemplu concret fiind baza militară Marmal din apropierea localității Mazar-e-Sharif, Afganistan. Formă bazei este dreptunghiulara iar zidurile fortificațiilor sunt realizate prin alipirea de gabionuri „HESCO” având rolul de a reduce și compartimenta efectele mortierelor și a armelor de foc. Un lucru deosebit la această bază militară îl constituie existența "fossei" (șanț) și a "agger"-ului (parapet) format prin depunearea materialului excavat interior; specific castrelor.
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
o tehnică aparte. Teracotele sunt incizate în tencuială. Acest decor realizat în relief (astăzi dispărut) este considerat ca fiind o posibilă sursă de inspirație pentru broderia în piatră de pe fațada Bisericii Trei Ierarhi și a Mănăstirii Dragomirna. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul era inițial deschis, având arcade sprijinite pe doi pilaștri prismatici (la colțuri) și pe patru coloane cilindrice de cărămidă, cu capiteluri. Ulterior, spațiul liber dintre coloane și pilaștri a fost umplut
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
a doua stelată. Pe turle se află firide alungite, patru ferestre dreptunghiulare mici dispuse în cele patru puncte cardinale, patru contraforturi mici și trei rânduri de ocnițe (două deasupra arcadelor și unul la baza pătrată). Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în pridvor închis, pronaos, naos și altar. În pridvor se intra prin două uși laterale amplasate pe laturile de nord și de sud, având chenare dreptunghiulare și fiind împodobite cu muluri. Cea de pe latura nordică este în prezent zidită. În
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
mondial și fiind menținută de-a lungul a numeroase decade într-o condiție impecabilă. Singura modificare majoră a designului original a lui Cormier s-a produs în interior în anii 1970, când imensul hol al bibliotecii a fost micșorat și compartimentat prin adăugarea a numeroase încăperi realizate pentru personalul facultății de medicină și biblioteca acesteia. Un alt exemplu de clădire ilustrând opera lui Cormier poate fi găsit pe teritoriul unei alte universități din provincia Québec, pavilionul Casault al Universității Laval, cunoscută
Ernest Cormier () [Corola-website/Science/302470_a_303799]
-
ale corpului navei. Se confecționează din tablă de grosimi variabile, discontinue sub diferite forme, ca: varange cadru, varange brachet sau varange intercostale, mai ușoare decât primele și cu rol mai redus în asigurarea rezistenței structurale a fundului navei. Varangele etanșe compartimentează transversal spațiul dublului fund în celule etanșe.
Varangă () [Corola-website/Science/302948_a_304277]
-
în acoladă. Ferestrele pridvorului sunt de dimensiuni mai mari și au ancadramente cu muluri terminate în arc frânt, iar cele din pronaos și din naos sunt terminate în acoladă, fiind încadrate în rame dreptunghiulare, cu baghete încrucișate. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Încăperile sunt înălțate treptat de la pridvor și până la altar. În pridvor se pătrunde prin urcare a șapte trepte. Pridvorul este o încăpere joasă, fiind acoperit cu o boltă în sfert de sferă
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
Membrana celulară (de asemenea numită și "membrană plasmatică" sau "plasmalemă") este o structură celulară ce delimitează și compartimentează conținutul celular. Constituie o barieră selectivă pentru pasajul moleculelor și ionilor. Este o structură bidimensională continuă cu grosimea de 6-9 nm și cu proprietăți caracteristice de permeabilitate selectivă, ce conferă individualitate celulei. Membrana celulară a fost pentru prima dată observată
Membrană celulară () [Corola-website/Science/304449_a_305778]
-
absida altarului în formă de semicerc. Ea este construită din piatră masivă și din cărămidă. Sub corniță se află un brâu care înconjoară biserica. Deasupra ferestrelor pridvorului și a turnului-clopotniță se află o friză de semiocnițe întrerupte. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră pe două uși: una pe latura sudică a pridvorului și o alta în peretele sudic al altarului. Pridvorul are formă pătrată și este atașat pe latura sudică a
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
sudică și nordică a pronaosului se află câte două ferestre mari, terminate în arc frânt. Pe lângă acestea, în cele trei abside se mai află trei ferestre mici, dreptunghiulare, având la partea superioară baghete încrucișate în stil gotic. Interiorul bisericii este compartimentat în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul este supralărgit. Naosul are două abside laterale de formă semicirculară. Absida altarului este decroșată față de naos, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei s-au format cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. În
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
reparațiile din perioada interbelică. În urma restaurărilor efectuate în anii 2004-2005, au fost înlăturate cele trei turle de influență rusească și s-a construit un acoperiș înalt din tablă de cupru cu o turlă octogonală deasupra naosului. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul și altarul se află mai sus decât restul bisericii. Pridvorul este spațios, fiind luminat de o fereastra mare la vest. Pronaosul are dimensiuni mici, iar naosul este spațios, fiind luminat de
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
bună parte realizate, dacă nu chiar încheiate. Zugrăvelile din secolul al XVI-lea prezintă o deosebită valoare artistică impresionând prin liniile lor îndrăznețe, prin acuratețea formelor și vivacitatea culorilor. Pronaosul este dominat de Menologul ce se desfășoară pe opt registre compartimentate pentru fiecare zi a calendarului bisericesc, iar în pridvor, unde pereții oferă spații tot atât de largi, delimitarea scenelor este și mai pregnantă, fiecare cadru constituind o compoziție bine individualizată, dar care se integrează perfect în narațiunea ansamblului. Se poate aprecia fără
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
Biserica Mănăstirii Durău a primit în anul 2003 și un al doilea hram - „Sf. Pantelimon”, cu binecuvântarea mitropolitului Daniel Ciobotea. Biserica „Buna Vestire” este construită în plan triconc, cu trei turle din lemn pe acoperiș. Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este separat de pronaos printr-un perete de zid străpuns de o ușă. Pe peretele deasupra ușii se află câte o pisanie (pe cel din pridvor pisania originală cu caractere chirilice
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
Mogoș este integrată cu raporturi de subordonare în ansamblul teritorial al județului Alba, fiind așezată în sud-estul Munților Apuseni, în bazinul Văii Mogoșului care se varsă în râul Mureș în dreptul orașului Teiuș, în lungul căreia se întinde o depresiune ce compartimentează Munții Trascăului în două culmi paralele. Din punct de vedere fizico-geografic zona Mogoșului este una interioară de culmi mai scunde, încadrată la est de Munții Trascăului, la nord de Muntele Mare; limitele vestice sunt jalonate de vârfurile vulcanice ale Munților
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
multor elemente de stil gotic cum ar fi contraforturile, ancadramente de ferestre și uși, cu vigniete și muluri, care impresionează pe vizitatori. Construită în stil moldovenesc, biserica lui Ștefan cel Mare se remarcă prin două trăsături definitorii: Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pronaos (6,80 x 5,80 m), gropniță (5,80 x 4,00 m), naos și altar și nu are pridvor. Intrarea în pronaos se face printr-un portal din piatră, de factură gotică (în arc frânt
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
Inițial, zidurile paraclisului începeau direct de pe pământ, fără nici un fel de fundație, iar fațadele erau lipsite de ornamentații. Noua construcție se sprijinea pe un soclu de piatră cioplită, având patru ferestre mari, iar fațadele au fost ornamentate. Interiorul său era compartimentat în trei încăperi: pronaos (gropniță), naos și altar. Pereții interiori au fost pictați în stil neoclasic, dar cu pigmenți de slabă calitate, ceea ce a dus la degradarea în timp a picturii. Se remarca portretul funerar al tânărului Pavel Movilă, pictat
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]