28,285 matches
-
modelate cu ajutorul programelor de calcul. Modelul este folosit pentru a simula și analiza un sistem de distribuție a apei existent, precum și pentru planificarea și proiectarea de noi sisteme și simularea funcționării acestora. Un model de rețea are el însuși două componente: o rezolvare matematică (soluție) a rețelei și un set de date care să descrie sistemul. În urma efectuării calculelor hidraulice de dimensionare și verificare EPANET poate simula funcționarea întregului sistem (sursă - tratare - înmagazinare - rețea) cu un pas de calcul prestabilit. Astfel
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
4., licenta Schneider Atât instalația electrică de forță, cât și instalația de iluminat pot fi calculate și dimensionate cu ajutorul programului MyEcodial L - licență Schneider, care permite crearea și desenarea schemei monofilare cu ajutorul circuitelor gata făcute disponibile în biblioteca cu macro - componente furnizată odată cu programul și validarea verificării logice pentru rețeaua creată. După crearea și validarea schemei se introduc in program caracteristicile electrice ale rețelei de alimentare cu energie electrică de la furnizor. Apoi se definește standardul de instalare și se introduc caracteristicile
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
progresul extraordinar din știință și cunoaștere ce caracterizează societatea modernă, o societate a organizațiilor. Cea de-a doua caracteristică esențială pentru ființele umane este nevoia, capacitatea și privilegiul acestora de a lua decizii, de a alege între diverse alternative. Cu componente raționale și subiective (emoționale), complet noi sau rutiniere, deciziile ne caracterizează viața cotidiană din momentul în care alegem între a ne ridica din pat dimineața sau a mai lenevi puțin și până când ne hotărâm să încheiem ziua de lucru închizând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
antrenamente sistematice de reacție rapidă și diferențiată la apariția unor ținte diverse: răufăcători sau persoane nevinovate. Într-un articol publicat ulterior cărții, „What makes a leader?” (Ce anume îl face lider pe cineva?), Daniel Goleman (1998) consideră că există cinci componente ale inteligenței emoționale: autoconștientizare, autocontrol, motivație, empatie și abilitate socială. Articolul abordează tema inteligenței emoționale și a utilității ei în conducerea organizațiilor. Goleman prezintă cele cinci componente ale inteligenței emoționale, modul cum poate aceasta să transforme un manager în lider
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
anume îl face lider pe cineva?), Daniel Goleman (1998) consideră că există cinci componente ale inteligenței emoționale: autoconștientizare, autocontrol, motivație, empatie și abilitate socială. Articolul abordează tema inteligenței emoționale și a utilității ei în conducerea organizațiilor. Goleman prezintă cele cinci componente ale inteligenței emoționale, modul cum poate aceasta să transforme un manager în lider și căile prin care poate fi învățată sau îmbunătățită. Articolul este foarte clar, explicit, plin de exemple relevante. Abordarea paradigmatică (metoda unicului element explicativ folosit și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
foarte clar, explicit, plin de exemple relevante. Abordarea paradigmatică (metoda unicului element explicativ folosit și de Freud, Einstein și alți oameni de știință clasici americani) continuă cu structura inteligenței emoționale, care constă în definiții și „repere esențiale” ale celor cinci componente. Multe dintre afirmațiile lui Goleman sunt pline de semnificații și par extrem de relevante pentru management. Așa-numitul talent al liderilor, de obicei considerat ca fiind moștenit genetic, un dar de la natură, nu poate fi în totalitate datorat inteligenței raționale, QI
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
din rațiuni care merg dincolo de bani și status” (Goleman, 1998, p. 95) sunt convingeri frecvent întâlnite în cultura modernă și, în consecință, ușor de agreat. Este ușor să acceptăm și că inteligența emoțională poate fi învățată și îmbunătățită; primele trei componente (autoconștientizare, autocontrol, motivație) „sunt toate abilități/calități de autoconducere”, care se referă la capacitatea cuiva de a se controla și adapta la situații, iar „empatia și abilitatea socială privesc abilitatea unei persoane de a gestiona relațiile cu alții” (Goleman, 1998
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
vârsta, corelația între nivelul de inteligență emoțională și vârstă fiind ușor de înțeles dacă ne gândim că și experiențele emoționale se învață, se cumulează. Ultima componentă, „abilitatea socială, este punctul culminant al celorlalte dimensiuni ale inteligenței emoționale”. Dintre cele cinci componente numai una este în mod clar legată de „emoții”: autocontrolul. Celelalte patru, chiar dacă sunt plasate în aceeași parte a creierului, în sistemul limbic, nu au nimic în comun cu emoțiile (cu propriile emoții). Atunci de ce să numim acest tip de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
are multe pietre de hotar care par a deține „explicația” la timpul lor: managementul științific, birocrația, relațiile umane sau resursele umane. Ce va fi după inteligența emoțională? Pe de altă parte, este inteligența emoțională cea care face diferența, iar celelalte componente ale inteligenței (celelalte capacități/abilități/calități) sunt irelevante pentru un bun lider? Dacă toți liderii studiați au avut un scor atât de mare al QI și al abilităților tehnice, așa cum menționa Goleman (1998, p. 94), acest lucru înseamnă că ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
eliminând astfel a adaosurile comerciale la prețul produselor sale. 2. Producția de computere, stații de lucru și servere adaptate la nevoile fiecărui client (building to order), fapt ce a redus costurile și riscurile asociate cu existența unor stocuri mari de componente și produse finite. Practic, neexistând producție pe stoc, Dell reduce drastic costurile. 3. Controlul calității. Toate uzinele de asamblare au capacitatea de a face teste de control al calității inclusiv pentru părțile componente ale produselor Dell. 4. Parteneriatele cu furnizorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
nou plasat imediat lângă McDonald’s poate deveni un competitor local. La nivel național sau internațional, economia de scală și puterea mărcilor arhicunoscute precum McDonald’s fac astfel ca noile intrări să fie foarte dificile și rare. 4. Furnizorii de componente. Carnea, pâinea și alte componente ale produselor de fast-food sunt produse obișnuite și există o gamă largă de furnizori pentru ele. Presiunea furnizorilor este foarte mică și nu există riscuri majore din această direcție. 5. Rivalitate între competitori. Competiția în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
s poate deveni un competitor local. La nivel național sau internațional, economia de scală și puterea mărcilor arhicunoscute precum McDonald’s fac astfel ca noile intrări să fie foarte dificile și rare. 4. Furnizorii de componente. Carnea, pâinea și alte componente ale produselor de fast-food sunt produse obișnuite și există o gamă largă de furnizori pentru ele. Presiunea furnizorilor este foarte mică și nu există riscuri majore din această direcție. 5. Rivalitate între competitori. Competiția în industria de fast-food nu este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
organizația poate să fie în același timp o colecție de indivizi și un sistem politic." Mihaela Vlăsceanu definea organizația ca un sistem structurat de interacțiuni a oamenilor în scopul realizării unor obiective comune.8 Prin urmare, orice organizație are patru componente fundamentale: scopul de a fi; oamenii; gradul de structurare; tehnologia. Acestea sunt în continuă interacțiune, astfel încât orice schimbare a uneia, are repercusiuni asupra celorlalte. În concluzie, organizația poate fi considerată, într-o accepțiune foarte largă, un tip specific de activitate
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
abilitatea de a apăra propriul teritoriu. Capacitățile industriale au fost un element major, contribuind la puterea economică și militară. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 60 voința - absența acesteia în a folosi elementele puterii le transformă în componente fără semnificație. Mulți analiști privesc voința ca una dintre cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, dintre determinanții puterii. Fără voință, chiar și un stat cu puterea tactică militară, nu poate obține multe. Totuși, voința este foarte greu, dacă
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în special, petrolul), pe de o parte Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 66 și sector industrial competitiv, existența produselor de bază esențiale și piață de desfacere pe teritoriul statului respectiv, pe de altă parte. Alături de aceste componente, sportul și-a găsit locul pe scena relațiilor internaționale, odată cu globalizarea fenomenului olimpic, „puterea sportivă” constituind o sintagmă din ce în ce mai uzitată. „În sens larg, relațiile internaționale definesc legături, raporturi între națiuni ca realități nemijlocite, care intră în contact între ele, pe
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Teh Center for Strategic and International Studies, Washington, 1977, p.34-35 în Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997, p. 41-42. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 69 În tabelele următoare sunt calculate aceste componente pentru marile puteri: SUA, URSS și China în anii 1980 și 1990.35 1980 SUA URSS China Masa critică 100 100 75 Capacitatea economică 146 85 23 Capacitatea militară 188 197 41 Total parțial 434 382 139 Scopul strategic și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
capabilități. În concluzie, puterea ar exprima doar capacitatea de a afecta comportamentul altora într-o modalitate de acțiune dorită, fiind sinonimă în acest caz cu termenul de „influență”. În teoria relațiilor internaționale, pentru definirea conceptului intră în discuție și alte componente ale puterii. Un element tot mai important îl constituie componenta economică a puterii naționale a statelor, alături de cea militară și tehnologică, dar și de cea culturală, fără a diminua importanța aspectului militar al puterii. Analiștii politicii internaționale au constatat că
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
din Jocurile Olimpice un spectacol grandios în cadrul cărora criteriul economic are un rol tot mai important. Orașele candidate pentru găzduirea Jocurilor Olimpice trebuie să prezinte, după noile criterii de procedură, reale posibilități de autofinanțare din diferite surse și programe. Cu toate aceste componente, de la profiturile financiare la deciziile politice, CIO, în opinia majorității, nu face decât să se îndepărteze de ideologia olimpică. Chiar și decizia de a găzdui ediția centenară a Jocurilor Olimpice de către un Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
personal prin confirmarea respectării promisiunii). Axa 3 implicația creșterii gradului de satisfacție personală a angajaților. Consecințele acestei axe se văd direct în perfomanța individuală și organizațională, în climatul organizațional mai bun. Axa 4 implicația asupra obținerii angajamentului organizațional. Dependent de componente precum identificare și identitate personală (cine sunt?), internalizare (în ce cred?), posesiune psihologică (este al meu?) și implicare (voi rămâne?), angajamentul este produsul unei sinergii complexe. Este vorba despre sinergia dintre componentele prezentate de Figura 367. Figura 3. Entitățile a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
posesiune psihologică (este al meu?) și implicare (voi rămâne?), angajamentul este produsul unei sinergii complexe. Este vorba despre sinergia dintre componentele prezentate de Figura 367. Figura 3. Entitățile a căror sinergie contribuie la obținerea angajamentului organizațional Bineînțeles că sinergia acestor componente nu este o chestiune facilă. De fiecare dată, dincolo de cuvinte sunt acțiunile, mesajele și, mai ales, adevărul poveștii pe care o spune brandul. Axa 5 implicații ale segmentării resurselor umane. Este vorba despre investirea cu valoare diferită a capitalului uman
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de procese sociologice și psihologice care definesc calitatea organizației. Atenția se centrează pe probleme privind originea organizației, forțele care au modelat-o, relațiile care-i susțin valorile, credințele și modalitățile de funcționare. Societatea, contingențele, istoria vin să modeleze cele trei componente interdependente esențiale structura, cultura și indivizii"117. Structura cuprinde elementele formale și tangibile; ea include obiectivele oficiale și strategiile explicite, aspectele structurale și concrete ale companiei, fondul său fizic și utilizarea acestuia, politicile și regulile de funcționare, sistemele instalate în vederea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
respect și de sprijin este un element vital al climatului. Stimulii de sprijin oferiți de manageri angajaților deschid drumul către un climat creativ. Această latură a climatului influențează cel mai mult comportamentul (și angajamentul, n.n.) angajaților"160. Bineînțeles că aceste componente ale climatului sunt interdependente. Unii autori suprapun total sau parțial cultura și climatul organizațional, în timp ce alții le consideră absolut distincte. Problema raportului dintre ele rămâne deschisă. Pentru a face și mai limpede raportul dintre cultură și climat, rămânând pe ideea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
propune a arbora o mască a purei impasibilități, "să nu se mai recunoască să nu mai aștepte nimic". Prin urmare asistăm la o retragere a d-sale , ca și a provinciei pe care a cîntat-o, un dublu sacrificiu ale cărui componente se intercondiționează. Însemnătatea lui Petre Stoica în evoluția poeziei noastre postbelice este una de prim rang. Înaintea unor Nichita Stănescu, Grigore Hagiu, Cezar Baltag, Ion Gheorghe, Marin Sorescu ș.a., autorul Prognozei meteorologice a propus o conștiință estetică ce depășea legatul
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
la comandă. C-ar fi vorba de-o cedare morală de sus până jos, că stăpânii le-ar fi picurat otrava nesimțirii și-a relei credințe în călimări. Evident că la mijloc sunt ordine, stratageme, șantaje, bani negri și celelalte componente ale relațiilor de tip mafiot. Dar mai e și prostie, lașitate, spirit de turmă, inconștiență. Destui dintre jurnaliștii aflați în avanposturile oribilei bătălii pentru suspendarea lui Traian Băsescu se comportă asemeni răcanului adus pe câmpul de luptă direct din grajd
Casieria sau onoarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9831_a_11156]
-
Moise, Tablele legii, Dansul Salomeei, Scara lui Iacov, Maica Domnului, Ioan Botezătorul, Iisus, Sărutul lui Iuda, Flagelarea, Stigmatele, Pieta etc., dincolo de faptul că resuscită o iconografie cu o autoritate copleșitoare în istoria picturii, constituie, simultan, punctul de pornire pentru două componente majore ale picturii lui Vladimir Zamfirescu. Pe de o parte, fără a cădea în narativ, pictorul își poate desfășura nestingherit vocația epică, iar, pe de altă parte, fără a eșua în demonstrativ, își poate duce pînă la extrem cercetarea în
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]