1,332 matches
-
indirecte a unui regim totalitar. În acest caz particular (extrem de caracteristic pentru literatura română din a doua jumătate a secolului XX), schimbul de roluri (între cititor și autor, de pildă), travestiul, deghizarea textuală, simularea reprezintă mai mult decât simple procedee compoziționale și stilistice. Ele se manifestă - trebuie să precizăm - nu atât ca modalități de exhibare a unei autoreferențialități principiale a limbajului și a literaturii, cât mai cu seamă ca forme de reacție la stimulii unei realități iremediabil scindate (schizoidie care nu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
mai generală a interdependenței regnurilor, observată și de Șun: "Din lemn se fac leagănul și sicriul, și sângele nostru se scurge din nou în nimic prin vinele pomilor". Toată substanța romanului aici este condensată, și primul capitol sugerează structura lui compozițională. Materia epică a cărții e absorbită de trei momente fundamentale, în jurul cărora se organizează reacțiile eroilor și le determină atitudinea față de mediul ambiant. Prima parte e statică; personajele așteaptă intrarea în scenă; se schițează caracterele, se conturează pasiunile, se sugerează
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a scriitorului de a evita orice ostentație neaoșist semănătoristă ori de alt gen. Motivația artistică a alternării planului ,,real’’ cu cel ,,fantastic’’ este concretizată pe o tranziție naturală ca și la Creangă, dacă nu chiar și mai ingenioasă. Ireproșabilul meșteșug compozițional al scriitorului este surprins mai cu seamă în emiterea ,,semnalelor’’ expresiv-licențioase, de o simetrie și de o ,,inocență’’ mimată fără de greș. Bătrâna vorbește astfel și cu diavolul preschimbat în tânăr călător, care poposește noaptea sub cerga care o acoperea pe timpul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și confortul bancherilor” G.G. Ursu „Amintiri despre 412 Academia Bârlădeană” din Bârladul odinioară și astăzi ‐1984 * „Victor Ion Popa este creatorul comediei lirice în literatura noastră dramatică, iar „Take, Ianke și Cadâr” este o realizare artistică în care atmosfera, simetria compozițională, tipurile pun în lumină un mesaj umanist, o pled oarie implicată pentru puritatea sentimentelor de prietenie și iubire, pentru libera lor desfășurare, cu conflicte care se rezolvă p rin victoria dragostei, a omeniei, împotriva prejudecăților și calculelor, a mentalităților conservatoare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
stabilirea unei linii de demarcație Între „intrările” importante și cele frizând futilitatea. Admițând că un astfel de lucru ar fi posibil, aceasta ar fi Însemnat doar o artificializare suplimentară a ceea ce, prin Însăși natura sa, se sustrage controlului rațional și compozițional al scriitorului. Jurnalele intime ale creatorilor sunt Întotdeauna apropiate de literatură În virtutea unei deformații benigne, provenită din exercițiul cotidian al scrierii. Scriitorul se va plasa Întotdeauna, printr-o secretă predestinare, la Întretăierea dintre chemarea rațională, sobră, a raportului de activitate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
anonimii rămași în umbra marilor eroi, povestitorul putea "redescoperi" personaje omise de manuale copii, țărani, femei, ostași de rând ș.a. care să facă mai credibilă și mai umană lecția de istorie corespunzătoare. Se poate spune că acesta a fost procedeul compozițional preferat al lui Almaș. Probabil că tocmai insistența cu care a apelat la astfel de personaje secundare l-a vulnerabilizat o dată în plus în fața cititorilor avizați, care nu se lasă amăgiți de invenții atât de schematice și banale. 228 De vreme ce
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cititorul "lector in fabula": "înainte de a se termina, povestirea trasează o linie, pe care cititorul o reia la rîndul său. Sancțiunea prefigurează judecata la care este invitat lectorul" (Kibedi Varga, 1989: 68). În majoritatea cazurilor lectorul va evalua nu structura compozițională a intrigii, ci valorile sale, lecția morală indusă și/sau dedusă. "De fapt, în ficțiune lectorii caută aserțiuni despre lume" (J. Smarr, apud Kibedi-Varga, 1989: 68). În raport cu lumea reală, lumea posibilă a basmului, de pildă, oferă o imagine compensatorie, idealizată
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
e romanul lui Sterne, unde "distrugerea formei romanești" merge până la limită, până la modul intim de gândire a subiectului; la acest capitol, lui Victor Șklovski îi revine meritul de a fi pus sub semnul întrebării, vorbind "Despre repetarea formelor vechi", noutatea compozițională și structurală a unor romane precum Ulise sau În căutarea timpului pierdut, ambele dovedind, la o lectură atentă, filiații cu predecesorul Tristram Shandy. Nu întotdeauna vechiul moare în parodie. Uneori, ca în utopia lui Cyrano de Bergerac din 1650, Altă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de aur al lui Saturn (pe teren roman, satira menippee era foarte strâns legată de saturnalii și de libertatea râsului specific acestora)"155. Ne-a interesat în mod deosebit narația la persoana întâi, prin intermediul căreia pătrundem, de fapt, în universul compozițional specific romanului latin, atât de diferit de romanul grec, care practica narațiunea cu sertare, povestirea-cadru ale cărei succese se înregistrau prin înlănțuiri de episoade, rămânând, din acest punct de vedere, încă mult îndatorat literaturii orientale. Și, dacă această satiră menippee
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
celor dintâi romane latine, precum Satyricon sau Măgarul de aur, nu trebuie diminuat. Ne aflăm, e adevărat, în zona primelor încercări care unesc romanescul (aflat încă la vârsta "adolescenței") cu parodia unor genuri cristalizate, unitare, perfecte din punct de vedere compozițional, precum epopeea. Din acest motiv, romanul ne apare nouă, cititorilor de azi, dezavantajat prin simplul fapt că el se află încă în devenire. Aceleași genuri ce promovează perfecțiunea formală au însă un caracter închis, sunt necrozate, nu mai pot evolua
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ansamblu. Fiecare subiect literar devine un pretext pentru căutarea și alipirea, în romanul-colaj, a anterioarelor sale ocurențe. Parodicul se redefinește continuu, transformându-se, la antipodul percepției pe care o aveau anticii despre el, într-un un criteriu de strategică organizare compozițională a romanelor din a doua jumătate a secolului XX. Capitolul 4 Parodii romanești ale secolului XX: de la practicile novatoare la teoriile postmoderne 4.1. Criza limbajului și criza subiectelor. Drumul spre postmodernism Secolul XX debutează și el sub imperiul unui
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
anume să puncteze automatizarea unui procedeu anumit, apoi să organizeze "un nou material", sub masca lui ascunzându-se de fapt "vechiul procedeu automatizat". Automatizarea procedeelor de natură lexicală se realizează fie "prin repetarea" lor (care însă nu "coincide cu planul compozițional"), fie prin "mutarea elementelor componente (un procedeu frecvent al parodiei este citirea versurilor de jos în sus)", fie prin "schimbarea sensului cu intenție de calambur (parodiile scolastice ale versurilor clasice)", fie prin "adăugarea unor refrene cu sens ambiguu (refrenul din
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
departe, intactă, tradițiunea culturală a familiei". Cât despre coborîrea dantescă în cercurile infernale, ea capătă dimensiunea unei călătorii într-un "cărucior cu manivelă" spre "capul misterios al canalului"... Avem de-a face cu un roman care declară, prin rigurozitatea schemei compoziționale (patru "capitole", fiecare introducând în scenă câte o parte componentă a modelului realist), că trebuie citit în paralel cu celelalte, cu care intră în dialog, anulând granițele. Încă de la bun început, căci descrierea aparține unui interior tipic burgheziei balzaciene, în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Și parodia practicată de el tinde să-i confirme aserțiunea: Urmuz trebuie redescoperit în calitatea sa de autor care a respins "oficializarea", înscrierea într-o tradiție, fie ea și modernistă, fapt verificabil în cele mai multe dintre texte. Pretutindeni, deși atât structura compozițională, cât și poetica personajului ori stilul țin de un manierism controlat, efectul e întotdeauna spectaculos. Rezultă colorate îmbinații de fantastic și grotesc, dar și note substanțial tributare realismului balcanic, ducându-ne cu gândul la periferia bucureșteană suculente în istorii de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de a se articula cu acestea într-un dialog deschis sau ascuns, textual, extratextual și supratextual. O reușită certă a autoarei este identificarea, pe baza manifestărilor vocii, a ideologemelor pe care aceasta le emite și le construiește, contribuind la logica compozițională a textului, concurând și uneori depășind întru aceasta chiar rolul discursului narativ auctorial. Este ceea ce a urmărit în mod constant Soljenițîn care a devenit scriitor pentru că a vrut să mărturisească, împreună cu alții, un adevăr ascuns ce se cerea spus pe
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
aceea, dorințele sale cele mai intime și mai puternice nu sunt legate, în mod obișnuit, de soție și de copil, ci de soarta țării și de mersul războiului. Inițial este narată o altă întâmplare, secundară în raport cu cea care formează centrul compozițional al povestirii. În dimineața zilei precedente, în această gară se întâlnise trenul care transporta ostași ieșiți din încercuire cu trenul care transporta saci de făină. Încercuiții, înfometați, s-au urcat în vagoanele cu făină și au început să spintece sacii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pe care se află bustul lui Stalin, chioșcul de papetărie și chioșcul cu fructe. Accentul pe vizual, evident încă de la început, din descrierea parcului, domină toată povestirea. Printr-o percepție vizuală va fi introdus personajul Bobrov, un bătrân bolnav. Centrul compozițional este întâlnirea dintre personajul-narator și acest bolnav, care stătea la poarta clinicii și căruia nimeni nu-i lua în seamă rugămintea de ajutor. Personajul principal îl ajută pe bătrân să meargă până la recepție, dar acolo este respins, pe motivul că
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ale acestei lucrări vorbesc deja despre un model generic, caracterizat de trăsături clare. M.M. Golubkov enumeră aceste trăsături: evitarea plăsmuirii artistice, apropiere de documentar și plasarea figurii autorului în centrul narațiunii, cea din urmă atrăgând posibilitatea exprimării poziției auctoriale. Unitatea compozițională nu este dată de dezvoltarea unui subiect, ci de logica ideilor autorului 235. Aleksandr Soljenițîn alege această formă pentru a-și atinge scopul de a informa, de a convinge, de a atrage atenția pentru a se face auzit și înțeles
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
celei interioare creatorului. Realizare capacităților de creație implică parcurgerea unor etape asemănătoare, în mare parte, cu cele ale actului (procesului) creativ. Etape ale formării capacității de creație artistică sau tehnică: Etapa informativă. Etapa formării unor priceperi și deprinderi. Etapa creativ compozițională, a inițiativei, inovației și invenției. Aceste etape le putem întâlni în cadrul unei lecții; în cadrul unui sistem de lecții, capitol sau modul de instruire; pe parcursul unui ciclu curricular sau pe parcursul treptei de școlaritate. Contextualizând la nivelul lecției etapele formării capacităților de
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
parte componentă a creațiilor. Raportând priceperile și deprinderile la perioada unui ciclu curricular sau treaptă de școlaritate precizez că se urmărește formarea priceperilor și deprinderilor de îmbinare a unor materiale diverse, de proiectare, de asamblare, finisare și retușare, de organizare compozițională a formelor. Un aspect deosebit îl constituie produsele finite ca rezultat al realizării etapei creativ-compoziționale. La nivelul lecțiilor acestea se concretizează în compoziții sau obiecte realizate după model sau fără model, crearea unor module sau părți constitutive ale unei viitoare
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
Este evidentă o astfel de împlinire estetică în lucrarea intitulată „Stâlp”. Prelucrarea volumului superior din lemn, așezat pe verticala celui din piatră, plastic prelucrat cu gradina, amintește de formele întâlnite în compozițiile realizate în ceramică neagră și intervențiile ornamentale asemănătoare. Compozițional lucrarea se susține printr-o echilibrare a volumelor în ipostaza de complementaritate. Recurgând la lemn, piatră sau gips, Ioan Antonică a realizat și portrete, unele personalizate, altele ca răspuns interpretativ plastic la o idee. Totuși, măsura adevărată a talentului sculptorului
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
al doilea plan al corpusului discursiv, deoarece sunt conturate pe cele trei domenii (memoria, actualitatea și anticipația). * liniile (razele) punctate = semnificațiile ascunse; * liniile continue care urmeaza liniile punctate sunt efectele intenționate. Aceste prezentări teoretice demonstrează faptul că trebuie depășit nivelul compozițional în urma căruia se delimitează un lexicon. Dincolo de semantica unui text este obligatorie aflarea efectelor pragmatice prin corelații valorice, pasionale, ideologice, economice, politico-culturale etc. I.2.b. Multimodalitate → resemiotizare Transcenderea dincolo de granițele unui text și contopirea într-o singură compoziție a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
imagini implică stabilirea unei legături între cele două realități existente de ambele părți ale "ramei"/ conturului: * pe de o parte, privirea care nu vede și care poate fi asociată sistemului semiotic al participanților reprezentați (van Leeuwen 2005), dispuși în cadrul structurii compoziționale; * pe de altă parte, văzul care nu este văzut și care reprezintă ochii privitorului poziționat în sistemul semiotic al participanților interactivi. Această "împletire" între a privi și a vedea pune accent pe un principiu important din semiotica socială, si anume
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
carouri, un metasimbol implicit al culturii celtice. De fapt, acest model a fost introdus în designul vestimentar în anii '20, mai tarziu devenind textura sticlei de parfum. O țesătura cu o simetrie a culorilor, modelul în carouri are un sistem compozițional simplu, format dintr-o regularitate ordonată a liniilor orizontale și verticale, surprinse în două sau mai multe culori. Îmbinarea dintre textura materialului și textura sticlei din parfumurile Burberry demonstrează faptul că acestea nu sunt simple accesorii, ci vor fi impregnate
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
masculin] Spațiul mental-sursă = nivelul meta-metaformelor Uniformă albastră → căpitan de vas Ființă umană, gen [+masculin], [+poziție socială] Poză clădirii Primăriei → primar al Bucureștiului Ființă umană, gen [+masculin], [+poziție socială] Față → Traian Băsescu Ființă umană, gen [+masculin] b) compoziție & participanți interactivi. Sistemul compozițional este structurat pe excentricitate. Patru centri dinamici, care interacționează între ei, ocupă cele două subcâmpuri divizate de axa verticală. Dacă interpretăm cele două poziții (stânga/ alegătorii versus dreapta/ tinerii PD-iști; jos/ alegătorii, bunicuța și primarul versus sus/ tinerii PD
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]